Aplicaţia care schimbă feţele oamenilor în moduri amuzante, denumită FaceApp, a devenit virală pe reţelele sociale în ultimele zile. Experţii în păstrarea confidenţialităţii în mediul online nu au, însă, o părere foarte bună despre noul fenomen. Ei spun că aplicaţia, dezvoltată de o companie rusească, prelucrează mai multă informaţie decât are nevoie, o poate distribui aproape oricui şi o poate reţine pe o perioadă nedeterminată, relatează ABC, conform perol.ro.
FaceApp a devenit virală şi în România şi se află pe primul loc în peste alte 20 de ţări în topul celor mai descărcate aplicaţii pentru iPhone. Peste 700.000 de utilizatori o descarcă în fiecare zi.
Compania care a dezvoltat aplicaţia, o companie din Rusia, spune că aplicaţia foloseşte inteligenţă artificială pentru a scana feţe şi a le face mai tinere, mai bătrâne, mai atrăgătoare sau pentru a le schimba genul.
Fondatorul FaceApp, Yaroslav Goncharov a spus recent că aplicaţia se folosește de „reţele neurale pentru a face modificări pe feţele dintr-o fotografie în timp ce le păstrează foto-realismul”. Dar ca orice aplicaţie dinaintea ei care folosea acelaşi mecanism, FaceApp se confruntă cu probleme legate de confidenţialitatea utilizatorilor şi de rasism.
Cât de mult lasă de dorit politica de confidenţialitate a aplicaţiei
Problema cu FaceApp, problemă pe care o au şi multe alte aplicaţii, este că nu e foarte clar ce se întâmplă cu toate informaţiile pe care le cere. Politica de confidenţialitate a companiei ruse care dezvoltă FaceApp permite suficient spaţiu de manevră în ceea ce priveşte folosirea datelor pe care le prelucrează.
Au mai apărut, de asemenea, acuzații de rasism în ce priveşte aplicaţia – filtrul care face o faţă mai „atrăgătoare” schimbă culoarea fețelor utilizatorilor pentru a o aduce mai aproape de un ton deschis. Într-un comunicat, Goncharov, fondatorul companiei ruse, și-a cerut scuze și a declarat că greșeala va fi reparată cât mai repede și că totul a fost cauzat de modulul de inteligență artificială al aplicației care a fost testat cel mai mult pe fețele oamenilor albi.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Ce spun avocații
Avocatul Michael Bradley, de la firma de avocatură Marque Lawyers, a declarat pentru ABC că „toți cei care au făcut publice fotografii cu fețele lor împreună cu numele și alte forme de identificare a lor (conturi pe rețelele sociale, de exemplu) s-au vulnerabilizat în ceea ce privește folosirea softurilor de recunoaștere facială folosite de entități terțe”.
Bradley mai spune că politica de confidenţialitate a celor de la FaceApp nu spune nimic despre ce se va întâmpla cu informațiile utilizatorilor după ce aceștia nu vor mai folosi aplicația, dar că specifică destul de clar că în cazul în care își vor vinde firma, toate informațiile pe care le-au obținut vor merge spre noul proprietar, iar fiecare utilizator al FaceApp este de acord ca acest lucru să se întâmple în momentul în care folosește aplicația. „În mod ipotetic, FaceApp ar putea fi vândută și unui serviciu de informații...”, concluzionează avocatul.
Răspunsul scurt al experților în păstrarea confidenţialităţii în mediul online: Nu folosiți astfel de aplicații
Președintele Fundației pentru Confidenţialitate din Australia, David Vaile dă un răspuns care lasă puțin loc de interpretare – astfel de aplicații nu ar trebui să fie folosite.
„Cer mai mult acces și mai multe informații decât au nevoie pentru «serviciile» pe care le oferă, pot scoate informația din orice regim de protecție legală, o pot distribui oricui și o pot păstra pe o perioadă nedeterminată. Mai mult decât atât, este imposibil de observat ce se întâmplă cu informaţia odată ce ea este încărcată în aplicație”, conchide Vaile.
„Recunoașterea facială devine destul de rapid unul dintre elementele cheie ale identității digitale, iar utilizatorii ar trebui să se gândească ca ea trebuie protejată în același fel în care sunt protejate alte elemente ale identității lor”, spune Jon Lawrence, președinte executiv al Electronic Frontiers, ONG australian pentru protejarea drepturilor digitale.
