Din spatele gratiilor, fraţii Cămătaru au demonstrat că pot să evadeze, cel puţin în mediul virtual. Au publicat pe Facebook fotografii făcute în celulă, ba chiar au transmis online mesaje către locotenenţi.
Acest caz şi multe altele demonstrează că mediul online a devenit deja un câmp de luptă, în care poliţiştii adună informaţii despre suspecţi.
După ce datele au fost culese de pe reţelele de socializare poliţiştii pot vedea locaţia şi activitatea persoanei vizate, dar şi cercul de prieteni . De aici se pleacă în anchetă mai departe. Se realizează o hartă cu locaţiile suspectului, dar şi zonelede influenţă a acestuia.
Asemenea anchete online sunt deja notorii. De pe Facebook, poliţiştii au aflat că suspecţii în dosarul Jaful Secolului ar fi căutat cumpărători pentru tablourile furate din Olanda. O altă investigaţie similară a făcut ca, în 2007, unul dintre cei mai mari traficanţi de droguri să cadă în plasa anchetatorilor.
În lupta cu infractorii, poliţiştii şi proprietarii paginilor de socializare au făcut front comun.
„Există structuri specializate în cadrul poliţiei sau parchetelor pe zona de criminalitate informatică. Poliţia şi structurile de informaţii sunt cele care pun pe masa procurorilor acest tip de probe, care conduc la acuzarea pe drept a persoanei care face obiectul cercetării. Există protocoale la nivelul autorităţilor de stat nu numai din România ci peste tot în lume cu deţinătorii acestor site-uri de socializare. Aceştia din urmă sunt obligaţi să pună la dispoziţia autorităţilor date despre persoanele în cauză”, spune Diana Tache, fost ofiţer MAI.
În România, poliţiştii au cerut deja informaţii despre 36 de persoane vizate de anchete doar în prima jumătate a acestui an, iar în Statele Unite, anchetatorii au făcut solicitări în cazul a 22.000 de utilizatori.