Imaginați-vă energia a opt Sori eliberată într-o clipă. Aceasta este „unda de șoc” gravitațională care s-a răspândit după cea mai mare fuziune observată până acum între două găuri negre. Unda a călătorit timp de aproximativ șapte miliarde de ani pentru a ajunge pe Pământ, dar a fost suficient de puternică pentru a fi observată de detectoarele laser din SUA și Italia, în luna mai a anului trecut, relatează BBC.
Cercetătorii spun că ciocnirea celor două găuri negre a produs o entitate cu o masă de 142 ori mai mare decât a Soarelui nostru.
Acest lucru este demn de remarcat în sine. Oamenii de știință au urmărit mult timp prezența găurilor negre pe cer, care sunt fie mult mai mici, fie mult mai mari. Dar acum apare o nouă clasă de așa-numite găuri negre de dimensiuni intermediare, care au masa de 100-1.000 de ori mai mare decât a soarelui.
De asemenea, fenomenul observat anul trecut ar putea explica una dintre enigmele cosmologiei: formarea găurilor negre supermasive, aflate în centrul unor galaxii, inclusiv în centrul Căii Lactee.
„Este o uşă care se deschide spre un nou peisaj cosmic!”, a spus Stavros Katsanevas, directorul proiectului Virgo, unul dintre cele două detectoare de unde gravitaţionale care au captat semnalele emise de această gaură neagră.
Obiectul cosmic misterios, descris în Physical Review Letters şi Astrophysical Journal Letters de o echipă internaţională compusă din peste 1.500 de oameni de ştiinţă, a primit numele "GW190521". Provenit cel mai probabil din fuziunea dintre două găuri negre, el are o masă de 142 de ori mai mare decât cea a Soarelui şi reprezintă cea mai masivă gaură neagră detectată vreodată prin intermediul undelor gravitaţionale, potrivit Agerpres.
Prezise de Albert Einstein în 1915 în teoria relativităţii generale şi observate în mod direct un secol mai târziu, undele gravitaţionale sunt fluctuaţii infime ale curburii spaţiu-timp, asemănătoare oscilaţiilor apei la suprafaţa unui iaz. Ele se nasc sub efectul unor fenomene cosmice violente, precum fuziunea dintre două găuri negre, un proces care emite o cantitate de energie fenomenală.
Unda gravitaţională emisă de GW190521 a avut nevoie de 7 miliarde de ani pentru a ajunge pe Terra: aceasta este cea mai îndepărtată gaură neagră şi, deci, cea mai veche, descoperită vreodată de cercetători.
Semnalul a fost înregistrat în mai 2019 de instrumentul american Ligo şi de cel european Virgo, care au realizat „cea mai mare captură” de după primele lor descoperiri din 2015 şi 2017, au detaliat specialiştii de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa. Mai mulţi cercetători de la CNRS au participat la realizarea celor două studii publicate miercuri.
Editor web: Monica Bonea
