O echipă de cercetători de la Agenţia naţională de ştiinţă din Australia a descoperit o metodă simplă pentru a prezice durata de viaţă a fiecărei specii pe baza analizei genomului, informează Agerpres.
În urma analizei genomului uman, o echipă din cadrul Commonwealth Scientific and Industrial Research Organization (CSIRO) a descoperit că durata naturală de viaţă a oamenilor este de 38 de ani, prelungită în urma schimbărilor stilului de viaţă şi a progreselor medicale de-a lungul secolelor.
Cercetătorii au descoperit că durata de viaţă a vertebratelor este cel mai probabil determinată de densitatea genetică, denumită metilarea ADN-ului.
Echipa de oameni de ştiinţă a reuşit, utilizând aceeaşi metodă, să prezică durata naturală de viaţă a unor specii demult extinse, cum ar fi mamutul lânos şi Omul de Neanderthal, care aveau o durată de viaţă de 37,8 ani.
Ben Mayne, cercetător postdoctoral din cadrul Environomics Future Science Platform a CSIRO, a precizat într-un comunicat de presă că înţelegerea duratei naturale de viaţă a diferitelor specii este esenţială pentru eforturile continue din domeniul conservării şi biosecurităţii.
„Metoda noastră pentru estimarea duratei naturale maxime de viaţă se bazează pe ADN. Dacă ştim secvenţa genomului unei specii, îi putem estima durata de viaţă. Până în prezent, a fost dificil de estimat durata de viaţă a celor mai multe animale sălbatice, în specia în cazul speciilor longevive de mamifere marine şi peşti”, a spus acesta.
Cercetătorii au calibrat noua metodă efectuând teste pe genomurile animalelor a căror durată de viaţă este deja cunoscută.
„Folosind metoda noastră, am descoperit că durata maximă de viaţă a balenei de Groenlanda este de 268 de ani, cu 57 de ani mai mult decât se credea până acum”, a spus Mayne.
„Am descoperit că mamuţii lânoşi, specie extinctă, trăiau 60 de ani, iar ţestoasa gigantică din Pinta Island, Galapagos, specie recent extinctă, trăia 120 de ani”, a spus acesta.
