Rășina unui copac readus la viață de cercetători dintr-o sămânță străveche, găsită într-o peșteră de lângă Ierusalim, ar putea fi sursa unui balsam medicinal menționat în Biblie, potrivit unui studiu citat de The Independent.
Sămânța misterioasă, de aproximativ 2 cm lungime, a fost descoperită într-o peșteră din deșertul Iudeei în urmă cu aproximativ 15 ani și datează între 993 d.Hr. și 1202 d.Hr. După ani în care au încercat să crească planta, cercetătorii au reușit să cultive un puiet supranumit „Sheba”.
„Sheba” are în prezent înălţimea de 3 metri. Oamenii de ştiinţă pot studia în prezent caracteristicile acestui arbore la maturitate şi pot realiza teste chimice, de ADN şi analize de datare cu radiocarbon, dezvăluind noi indicii cu privire la originile sale, conform unui studiu publicat la 10 septembrie în jurnalul Communications Biology.
Sămânţa din care a crescut „Sheba” a supravieţuit purtând probabil genele unei populaţii dispărute de arbori din sudul Levantului, regiune ce cuprindea Israelul modern, Palestina şi Iordania, şi este prima astfel de sămânţă găsită în această regiune.
Conform oamenilor de ştiinţă, acest arbore ar putea reprezenta sursa de „tsori”, un extract răşinos biblic cu proprietăţi tămăduitoare, menţionat în Geneză şi în cărțile profeţilor Ieremia şi Iezechiel.
„Identitatea acestui „tsori” biblic (tradus în engleză prin „balm” - balsam) este de mult timp subiectul dezbaterilor", conform studiului citat de Agerpres. Substanţa este legată de regiunea istorică Galaad, aflată la est de Râul Iordan, între Râul Yarmuk şi ţărmul nordic al Mării Moarte. Acum, după readucerea la viaţă a lui „Sheba”, echipa de cercetători susţine că a desluşit misterul substanţei biblice „tsori”.
Botaniştii au identificat arborele Sheba" ca aparţinând genului Commiphora, din familia Burseraceae a arborilor din a căror răşină se obţine smirna şi tămâia - familie din care fac parte aproximativ 200 de specii de plante. Arborii Commiphora se găsesc în special în Africa, Madagascar şi Peninsula Arabică. Deocamdată nu este sigur din ce specie face parte „Sheba”, pentru că arborele nu a produs încă flori şi în consecinţă cercetătorii nu pot studia materialul reproductiv produs de acest arbore.
Ceea ce pare clar este că „Sheba” este înrudiat îndeaproape cu trei specii de Commiphora - C. angolensis, C. neglecta şi C. tenuipetiolata - care se găsesc în sudul Africii.
Arborele are legături mai slabe cu speciile de Commiphora care produc răşini parfumate, aşa cum sunt C. gileadensis, despre care unii oameni de ştiinţă susţin că ar fi sursa istorică a unui fel de parfum şi a unui tip de tămâie foarte preţuite în Antichitate şi cunoscute sub denumirile de „balsam de Iudeea” sau „balsam de Galaad” - variantă ce nu este însă acceptată de întreaga comunitate ştiinţifică.
„Ipoteza noastră iniţială este că „Sheba” ar putea fi un candidat pentru „balsamul de Iudeea””, conform noului studiu, dar lipsa de compuşi aromatici a arborelui i-a determinat să renunţe la această ipoteză. În schimb, analizele au relevat că „Sheba” dispune de numeroase proprietăţi medicinale, care alături de alţi factori, inclusiv locaţia sa din nordul deşertului Iudeii, unde a fost găsită sămânţa, sugerează că ar putea fi originea elixirului biblic tsori.
Analiza chimică a frunzelor şi răşinii lui „Sheba” indică faptul că acest arbore este bogat în triterpenoide pentaciclice, compuşi biologici activi cu proprietăţi anti-inflamatorii şi anti-canceroase. Frunzele şi tulpina au un conţinut ridicat de scualen, o substanţă naturală uleioasă cu proprietăţi antioxidante şi de catifelare a pielii, conform studiului. În prezent sunt desfăşurate analize pentru identificarea unui alt potenţial compus cu proprietăţi împotriva cancerului din acest arbore.
„Credem că aceste rezultate susţin cea de-a doua ipoteză a noastră, conform căreia „Sheba” (...) ar putea reprezenta o descendenţă de arbori dispărută din această regiune, a căror răşină 'tsori', menţionată în textele biblice, a fost o resursă valoroasă, asociată tămăduirii, dar care nu a fost descrisă ca parfum”, conform studiului.
Editor : M.B.
