Impactul care dus la dispariția dinozaurilor și a provocat haos pe Pământ are originile în extremitatea sistemului nostru solar, susțin cercetătorii.
Oamenii de știință sunt de acord că dinozaurii au fost exterminați de "impactul Chicxulub", care a lăsat în Mexic un crater cu diametrul de 150 de kilometri și 19 kilometri adâncime. Totodată, ei se pun de acord asupra urmărilor: trei sferturi din formele de viață de pe Pământ au dispărut, lăsând planeta în beznă și provocând o iarnă lungă de 18 luni în timpul căreia flăcări au căzut din cer, informează The Independent.
Ce nu se știe cu exactitate este ce a cauzat impactul. Cercetătorii nu știu dacă obiectul a fost o cometă sau un asteroid, de unde a venit sau cum de a lovit Pământul cu o asemenea forță distructivă.
Răspunsul la aceaste întrebări clarifică nu doar dispariția dinozaurilor, dar oferă informații și asupra sistemului solar și locului nostru în el, având în vederea teama că planeta noastră s-ar putea confrunta din nou cu un eveniment de exterminare în masă.
Noul studiu, publicat astăzi în jurnalul Scientific Reports și realizat de mai mulți cercetători, printre care și Avi Loeb de la Harvard, încearcă să răspundă la această întrebare. Analizând datele despre obiectele care zboară prin sistemul solar, dar și simulând felul în care ele sunt influențate de gravitate, cercetătorii susțin că au descoperit o cale prin care pot explica cum a ajuns Pământul să fie lovit cu o asemenea forță.
Oamenii de știință susțin că traseul obiectului care a exterminat dinonzaurii a început în norul Oort, o acumulare de comete aflată la marginea sistemului nostru solar. O bucată dintr-o cometă a fost deviată de pe traiectorie de gravitatea planetei Jupiter și trimisă către Soare, ducând la ruperea ei în bucăți.
"Practic, Jupiter acționează ca un aparat de pinball", a declarat Siraj, un student care a lucrat la studiu alături de profesorul Loeb. "Jupiter împinge aceste comete în orbite care le aduce foarte aproape de soare". Astfel de comete au nevoie de mult timp pentru a înconjura Soarele, fiind denumite comete razante.
"În cazul acestor comete razante, nu are loc o topire foarte accentuată în comparație cu masa lor totală, însă cometele sunt atât de apropiate de soare încât partea mai apropiată simte o atracție gravitațională mai puternică decât partea îndepărtată, cauzând o forță mareică", a explicat Siraj. "Obții ceea ce se numește un eveniment de întrerupere și aceste comete mari care se apropie foarte mult de soare se sparg în comete mai mici și există o posibilitate statistică ca aceste comete mai mici să lovească Pământul".
Această teorie se opune uneia dintre principalele teorii referitoare la sursa obiectului: că ar fi vorba de o bucată dintr-un asteroid mai mare care provenea din centura de asteroizi care se află între Jupiter și Marte.
Noul studiu susține că teoria potrivit căreia ar fi vorba de un obiect din norul Oord este mai fezabilă datorită componenței sale. Cercetările făcute la craterul Chicxulub și la alte cratere similiare arată că ele au fost cauzate de obiecte primitive denumite Condrite carbonacee - o astfel de compoziție este mult mai probabilă în cazul obiectelor din norul Oort decât în cazul obiectelor provenite dintr-o centură de asteroizi.
Autorii studiului spun că ipoteza lor poate fi testată prin studierea suplimentară a craterelor, inclusiv a celor similare de pe Lună.
Editor : Vlad Mironescu
