O proteină din sistemul nostru imunitar ar putea ajuta la combaterea bacteriei „mâncătoare de carne” (studiu)

Data actualizării: Data publicării:
bacterii la microscop
Foto: Profimedia

O proteină care se regăseşte în sistemul imunitar ar putea reprezenta soluţia împotriva unei bacterii „mâncătoare de carne”, care în multe cazuri duce la deces, a descoperit o echipă de oameni de ştiinţă australieni.

O echipă de la Universitatea Naţională din Australia (ANU) a descoperit că proteina NLRP3 poate fi utilizată pe post de armă împotriva Clostridium perfringens, o bacterie care este o cauză comună a intoxicaţiilor alimentare, dar care poate fi, de asemenea, responsabilă de infecţii potenţial letale, inclusiv cangrenă.

În cazurile grave, bacteria produce două toxine - una care face o gaură în suprafaţa unei celule şi cealaltă care afectează structurile interne ale acesteia.

Oamenii de ştiinţă au descris în studiul lor capacitatea proteinei NLRP3 de a detecta toxinele, comparând-o cu un detector de fum.

Cu toate acestea, ei au descoperit că proteina poate deveni hiperactivă şi poate declanşa un răspuns disproporţionat din partea organismului, ceea ce duce la închiderea mecanismelor de siguranţă şi la apariţia unor afecţiuni care pun viaţa în pericol, cum ar fi sepsis.

Oamenii de ştiinţă, conduşi de Anukriti Mathur şi Callum Kay de la Facultatea de medicină John Curtin (JCSMR) din cadrul ANU, au folosit medicamente pentru a atenua răspunsul declanşat de NLRP3, reuşind astfel să descifreze mecanismele moleculare responsabile de semnalul de alarmă.

Potrivit cercetătorilor, printr-o mai bună înţelegere a acestor mecanisme ar putea fi dezvoltate noi terapii pentru a învinge bacteria.

„Rata mortalităţii necrozei musculare (fasceită necrozantă), cauzată de Clostridium perfringens, rămâne alarmant de ridicată, depăşind 50%”, a declarat Anukriti Mathur, citată într-un comunicat emis joi, potrivit Zinhua, preluată de Agerpres.

„Prin înţelegerea rolului pe care îl joacă NLRP3 în detectarea acestor toxine mortale şi a mecanismelor de apărare pe care le activează pentru a proteja organismul, putem să începem să dezvoltăm noi tehnici care vizează proteina şi «atenuează» răspunsul său hiperactiv", a spus ea.

„Acest lucru nu doar că ar contribui la prevenirea unei reacţii extreme a organismului - şi potenţial mortală - la infecţie, dar ne-ar putea ajuta, de asemenea, să găsim noi modalităţi de a întrece bacteria şi de a dezvolta potenţiale noi tratamente”, a adăugat cercetătoarea.

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Surpriza din declarația de avere a lui Victor Ponta! În ce și-a investit banii candidatul
Digi FM
Shiloh, fiica actorilor Angelina Jolie și Brad Pitt, imagini virale. Fanii sunt convinși că adolescenta calcă...
Pro FM
Justin și Hailey Bieber, luați peste picior de fani. Sunt acuzați că au copiat vacanța Selenei: „Aceeași...
Film Now
Macaulay Culkin a câștigat milioane de dolari încă din copilărie, dar nu știe să conducă. Brenda Song l-a dat...
Adevarul
Rivalii chinezi ar putea îngropa Tesla. O nouă tehnologie de încărcare a companiei chineze BYD oferă o...
Newsweek
Șeful Casei de Pensii, anunț despre creșterea pensiilor din toamnă. „Majorările să fie sustenabile”
Digi FM
Mitică Dragomir, dezvăluiri despre divorțul lui Dan Șucu: „Nu e normal să îi dai soției tale jumătate din...
Digi World
De cât somn avem cu adevărat nevoie? Cercetătorii dezvăluie ce se întâmplă cu creierul atunci când nu dormim...
Digi Animal World
Autoritățile au crezut că au găsit un vultur rănit, dar când l-au analizat, au izbucnit în râs. Ce avea, de...
Film Now
Fiul lui Robert De Niro s-a transformat radical. Aaron Kendrick, surprins de paparazzi cu părul roz și tocuri
UTV
Mădălina Ghenea a defilat în lenjerie intimă pe străzile din New York. Actrița a întors toate privirile