„O oază într-un deșert”: Roverul Curiosity a făcut din întâmplare o descoperire „uluitoare” pe Marte

Roverul Curiosity a făcut cea mai neobișnuită descoperire de până acum pe Marte, uimindu-i pe oamenii de știință, după ce a trecut peste o piatră care s-a rupt în bucăți, într-un canal străvechi ce odată se poate să fi fost plin cu apă, potrivit CNN.

„Cred că este cea mai stranie descoperire a întregii misiuni și cea mai neașteptată”, a spus Ashwin Vasavada, cercetător de proiect al misiunii Curiosity de la Laboratorul de Propulsie cu Reacție al NASA din Pasadena, California. „Trebuie să spun că este vorba și de mult noroc aici. Nu fiecare rocă are ceva interesat înăuntru.”

„Să găsești un câmp de pietre făcute din sulf pur este ca și când ai găsi o oază în deșert”, a explicat Vasavada, potrivit Space.com. „Nu ar trebui să fie acolo, așa că acum trebuie să găsim o explicație.”

Echipa Curiosity era nerăbdătoare ca roverul să exploreze canalul Gediz Vallis, un șanț lung și șerpuitor care pare să fi fost creat acum 3 miliarde de ani prin acțiunea combinată a apelor curgătoare și a resturilor aduse de alunecări de teren.

Canalul este săpat într-o parte din Muntele Sharp de 5.000 de metri. Roverul a explorat acest munte încă din 2014.

Când au depistat niște roci albe în depărtare, cercetătorii au vrut să le vadă mai îndeaproape. Operatorii roverului au rotit aparatul la 90 de grade ca să îl pună în poziția corectă în care care camerele video să surprindă un mozaic de imagini cu peisajul înconjurător.

În dimineața de 30 mai, Vasavada și echipa lui au observat o rocă distrusă care se afla la baza roverului. La o privire mai atentă, cercetătorii au făcut descoperirea „uluitoare”.

Au trecut 12 ani de la începutul misiunii Curiosity

O parte din descoperirile făcute de misiunea Curiosity, precum lacuri care au rezistat milioane de ani și prezența materialului organic, i-au ajutat pe cercetători să se apropie de obiectivul suprem al misiunii: să își dea seama dacă planeta Marte a avut vreodată condiții propice pentru viață.

Acum, cercetătorii au misiunea de a afla ce înseamnă prezența sulfului pur pe Marte și dacă asta spune ceva despre istoria planetei roșii.

Echipa Curiosity a găsit deja depozite bogate în calciu, cunoscute și sub denumirea de ghips, în crăpături de pe suprafața marțiană care au fost formate de ape subterane străvechi.

Membrii echipei au fost uluiți de două ori: prima dată, atunci când au văzut „textura superbă și culoarea dinăuntrul” pietrei și atunci când au folosit instrumentele roverului pentru a analiza roca și au primit informația că era vorba de sulf pur.

Mai demult, în timp ce explora planeta, una dintre roțile roverului Spirit de la NASA s-a rupt, iar vehiculul a trebuit să o târască prin pământ în timp ce se mișca cu ajutorul celorlalte cinci roți.

Roata ruptă a dezvăluit un sol de o culoare albă strălucitoare care s-a dovedit a fi siliciu aproape pur. Prezența acestui element chimic indică faptul că s-ar putea ca Marte să fi avut izvoare termale sau gaze vulcanice, care se poate să fi creat condiții favorabile pentru dezvoltarea vieții microbiene.

Descoperirea siliciului a rămas una dintre cele mai importante descoperiri făcute de roverul Spirit, care a operat pe Marte în perioada 2004-2011.

„Mi-a căzut fața când am văzut imaginea”

„Mi-a căzut fața când am văzut imaginea”, a spus și Briony Horgan, co-investigator al misiunii Perseverance și profesor de științe plantare la Universitatea Purdue din West Lafayette, Indiana.

„Sulful elementar pur este o descoperire foarte ciudată pentru că pe Pământ îl găsim în mare parte în locuri precum gurile hidrotermale. Vezi Yellowstone! Așa că este un mare mister pentru mine cum s-a format această rocă pe muntele Sharp.”

De când a aterizat pe Marte, pe 5 august 2012, roverul Curiosity a urcat 800 de metri pe muntele Sharp de la baza Craterului Gale. Muntele este un vârf central al craterului, care formează albia uscată a unui lac antic.

Fiecare strat al muntelui Sharp spune o altă poveste despre istoria planetei Marte, inclusiv despre perioadele în care planeta era umedă și cum a devenit apoi uscată.

După ce apa și alte resturi au săpat un canal, au lăsat în urmă un șanț de peste 3 kilometri plin cu bolovani și sedimente pe fundul canalului.

Cercetătorii își pun problema dacă resturile s-au format în urma unor inundații sau alunecări de teren – cel mai probabil, ambele au jucat un rol.

Unele pietre sunt rotunjite, la fel ca pietrele de râu, dar altele sunt mai unghiulare, ceea ce înseamnă cel mai probabil că au fost aduse de avalanșe uscate.

Apoi, apa a pătruns în aceste pietre, reacțiile chimice lăsând urme în formă de inel (sau aură) pe aceste roci studiate de Curiosity, asemănătoare cu rocile de pe Pământ prin care se scurge apa subterană.

Cu toate că operează de 12 ani pe Marte, roverul Curiosity rămâne în continuare într-o stare de funcționare foarte bună, potrivit lui Vasavada.

Editor : Raul Nețoiu