Imprimantă pentru organe umane

Reuşită revoluţionară a medicilor şi IT-ştilor români din Timişoara. Aceştia au realizat o bio-imprimantă 3D care ar putea fi capabilă să recreeze organe umane. Prima încercare a fost „printarea” unei urechi realizate din celule stem şi colagen.

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

John Malkovich joacă din nou la Timișoara, cu casa închisă

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Urechile în miniatură au fost o primă încercare a specialiştilor români de a reproduce un ţesut cartilaginos. Dimensiunea a fost aleasă pentru a nu face risipă de celule stem, materia primă în acest proces.

Mihaela Creţu, reporter Digi24 Timişoara: „O ureche de 1 cm şi jumătate a fost reconstruită de bio-imprimanta românească în aproximativ două ore şi jumătate. În procesul de imprimare au fost folosite în jur de 10 milioane de celule stem.”

Lavinia Ilieşi, biolog specialist în culturi celulare oncogen: „Aceste celule sunt ţinute într-o bancă de celule, după care urmează un procedeu de decongelare şi de cultivare.”

După cultivare, celulele stem sunt folosite la imprimare, împreună cu un alt material biologic - colagenul. Bio-imprimanta inteligentă a fost construită de o echipă de IT-işti din Timişoara.

Călin Brandabur, specialist IT: „Depunem materialul biologic, ca structura, strat cu strat, în urma unui proiect tridimensional, care vine ori de la computerul tomograf, ori de la o modelare tri-dimensională. În punctele strategice introducem şi celulele stem. Fiind hrănite, vor începe să preia funcţiile şi structural şi anatomice ale formei printate.”

Cercetătorii, însă, nu se vor opri aici.

Virgil Păunescu, coordonator: „Ceea ce ne interesează pe noi sunt, în momentul de faţă, artere sau vase de sânge. Ne interesează să încercăm să tipărim piele, care are aplicabilitate, şi ne gândim la muşchiul cardiac.”

Pentru că organele sunt create cu celulele stem recoltate de la pacient, sunt puţine şanse ca organismul să le respingă după transplant, spun specialiştii.