Anul premierelor și proiectelor spectaculoase pentru spaţiul cosmic
Cu un buget de aproximativ de 10 miliarde de dolari, dedicat numai explorării spaţiale, NASA a condus detaşat la nivel global în ceea ce priveşte numărul misiunilor lansate în sistemul solar: Marte şi Soarele sunt doar două dintre destinaţiile din acest an. Agenţia spaţială europeană ESA a trimis o misiune de explorare a planetei Mercur. China cercetează faţa ascunsă a Lunii, iar companii private, precum SpaceX, deţinută de Elon Musk, testează cu succes tehnologii pentru rachete de propulsie reutilizabile. Nu în ultimul rând, sondă Voyager 2, lansată în 1977, a părăsit sistemul solar şi navighează în spaţiul interstelar.
Compania SpaceX a miliardarului american Elon Musk a reuşit cel mai spectaculos moment al anului, în spaţiul cosmic. În februarie, a lansat o misiune de testare a rachetelor refolosibile ale sistemului Heavy Falcon. Aceasta a dus în spaţiu o încărcătură cu totul originală: o maşină electrică Tesla, decapotabilă, cu un manechin îmbrăcat în costum de astronaut, acompaniat în orbita sa în jurul sistemului solar de "Starman", faimosul cântec al lui David Bowie. Rachetele auxiliare s-au întors cu bine la sol, într-o premieră care anunţă noi modalităţi de transport spaţial, în viitorul apropiat.
Elon Musk - fondatorul SpaceX: (Experienţa, n.r.) m-a învăţat că lucrurile nebuneşti pot deveni realitate. Nu am crezut că (lansarea, n.r.) va funcţiona. Când mă uit la lansarea rachetei, văd o mie de lucruri care ar putea să nu funcţioneze, însă e uimitor atunci când funcţionează.
NASA a lansat sonde şi misiuni de explorare spre Soare şi Marte în acest an. Iar misiunea Juno supraveghează îndeaproape gigantul sistemului solar, Jupiter.
La jumătatea lunii decembrie, sonda spaţială Parker a trimis imagini în premieră din interiorul atmosferei fierbinţi din jurul Soarelui. Punctul luminos pe care îl vedem în centrul imaginii e planeta Jupiter. Misiunea care îşi propune să atingă Soarele, cum spun oamenii de ştiinţă, a fost lansată în luna august. Parker va cerceta amănunţit atmosfera Soarelui şi va fi prima care se va apropia atât de mult de astru. Va rămâne la o distanţă sigură: 6,4 milioane de kilometri, însă va trece printr-o adevărată furtună de radiaţii şi temperaturi extreme, între 500 de mii şi un milion de grade Celsius. Ea va studia în detaliu atmosfera Soarelui şi dinamica vântului solar.
Nicky Fox - directorul ştiinţific al proiectului Parker: Sunt două enigme majore pe care am vrut mereu să le studiem. De ce este coroana solară mai fierbinte decât suprafaţa Soarelui, de ce este vântul solar accelerat în mod continuu?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Planeta Roşie a primit un nou oaspete terestru pe 26 noiembrie. Misiunea InSight a celor de la NASA a reuşit să instaleze pe suprafaţa planetei un adevărat laborator în miniatură, pentru studierea dinamicii interne.
Ajunsă în 2016 în proximitatea imediată a celei mai mari planete din sistemul solar, sonda Juno aprofundează studiul lui Jupiter. În decembrie, a trimis imagini care pun în evidenţă gigantice furtuni la polii planetari. Misiunea sondei spaţiale Juno e să adune cât mai multe informaţii despre clima lui Jupiter.
Tot în decembrie 2018, unul dintre veteranii explorărilor spaţiale, sonda NASA Voyager 2 a părăsit sistemul solar. Lansată cu puţin timp înainte de geamăna sa, Voyager 1, în 1977, Voyager 2 a transmis din călătoria sa de peste 4 decenii, date şi imagini în premieră despre giganţii sistemului solar, Jupiter şi Saturn. Ea a zburat si în apropierea planetelor Uranus şi Neptun, iar în prezent e dincolo de heliosferă, în spaţiul interstelar.
Susan Dodd - directoryl proiectului Voyager: Au fost lansate (cele două sonde Voyager, n. r.) în 1977. E mult timp de atunci. Spunem 41 de ani, dar de fapt, e vorba de acum două generaţii. Când te gândeşti unde era tehnologia... smartphone-urile au de 200 de ori mai multă memorie decât sondele spaţiale Voyager. E extraordinar că am fost capabili să le trimitem în spaţiul interstelar.
A fost un an important şi pentru Europa în domeniul explorării spaţiale. Complexa misiune BepiColombo, rezultată din colaborarea Agenţiei Spaţiale Europene ESA cu agenţia spaţială japoneză JAXA, a fost lansată în octombrie anul acesta. Ea are în componenţă două sonde care vor cerceta suprafaţa şi compoziţia planetei Mercur, precum şi magnetosfera sa.
Până să ajungă sondele pe Mercur, luna decembrie le-a adus astrofizicienilor şi nu doar lor, o mare supriză. O planetă nou descoperită, tot în sistemul nostru solar. E drept, corpul ceresc, botezat Farout, face parte din categoria planetelor "pitice" şi e la marginea sistemului solar. Mai exact, de 100 de ori mai departe de astru decât Pământul. Astrofizicienii au descoperit-o în încercarea de a identifca altă planetă. "Farout" se mişcă mult mai lent, pentru că la distanţa la care se află de Soare, are nevoie de câţiva ani pentru a realiza o orbită completă în jurul astrului.
Misiunile spaţiale nu înseamnă doar călătorii spre marginea sistemului solar sau dincolo de limitele lui. Oamenii au încă multe de aflat din imediata vecinătate a Terrei. De aceea, China a lansat în decembrie un program care va aseleniza pe faţa nevăzută a Lunii, la începutul lui 2019.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
