Video A fost creată suprafața care se curăță singură și ține superbacteriile la distanță

O suprafaţă din material plastic care se curăţă singură şi poate ţine la distanţă toate formele de germeni, împiedicând transmiterea superbacteriilor, a fost creată de oamenii de ştiinţă din Canada, informează Agerpres, care preia o informație transmisă de Press Association.

Noua suprafaţă, care ar putea fi folosită într-o gamă variată de medii, inclusiv în spitalele şi bucătării, este o versiune tratată a unei folii transparente obişnuite.

Ea poate fi înfăşurată pe mânere de uşi, balustrade, suporturi pentru perfuzii, precum şi alte suprafeţe care reprezintă adevăraţi magneţi pentru bacterii, cum ar fi stafilococul auriu şi Clostridium difficile, susţin cercetătorii canadieni.

Materialul este totodată ideal pentru ambalarea alimentelor, utilizarea sa în acest scop ar putea stopa transferul accidental de bacterii precum E. coli, salmonella şi listeria, potrivit unui studiu publicat în revista ACS Nano.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Materialul a fost inspirat de frunza de lotus

Inspirat de frunza de lotus impermeabilă, noua suprafaţă funcţionează printr-o combinaţie de tehnologii şi procese chimice de suprafaţă la scară nano.

Structura sa este formată din cute microscopice care ţin la distanţă toate moleculele externe. Spre exemplu, o picătură de apă sau de sânge pur şi simplu ricoşează atunci când atinge suprafaţa acestui material, un fenomen similar având loc şi în cazul bacteriilor.

Cercetarea a fost condusă de inginerii Leyla Soleymani şi Tohid Didar, care au colaborat cu colegi de la Institute for Infectious Disease Research din cadrul Universităţii McMaster din Canada şi de la Canadian Centre for Electron Microscopy cu sediul în aceeaşi instituţie.

„Este un fel de acordaj structural al plasticului”, a spus Leyla Soleymani. „Acest material ne oferă o structură care poate fi aplicată în cazul unor obiecte diverse”, a arătat ea.

„Tehnologia aceasta poate fi folosită în toate felurile de medii instituţionale şi domestice”, a adăugat Tohid Didar. „În timp ce lumea se confruntă cu o criză a rezistenţei antimicrobiene, sperăm că noul material va deveni un element esenţial din instrumentarul antibacterian”, a precizat acelaşi cercetător. 

Editare web: Luana Păvălucă