China a publicat prima fotografie la 360 de grade cu fața nevăzută a Lunii
Sonda chineză care a aselenizat pe faţa nevăzută a Lunii a trimis pe Pământ o fotografie panoramică impresionantă ce dezvăluie un peisaj gri, presărat cu cratere, relatează vineri AFP, citată de Agerpres.
Misiunea Chang'e-4 a reuşit la 3 ianuarie prima aselenizare lină din istorie pe faţa nevăzută a Lunii. Acesta reprezintă o etapă crucială a programului spaţial ambiţios al Chinei.
Un mic robot teleghidat dotat cu roţi, numit Yutu-2 ("Iepurele de Jad 2") a părăsit modulul Chang'e 4 (botezat după numele zeiţei Lunii în mitologia chineză) şi se deplasează pe suprafaţa nevăzută a Lunii unde va efectua mai multe teste.
Un aparat de fotografiat instalat pe sonda Chang'e-4 a realizat o fotografie publicată vineri de Administraţia Spaţială Naţională din China (CNSA).
În imaginea panoramică la 360 de grade se pot vedea peisajul selenar gri, o parte a sondei, micul robot şi semnele lăsate de roţile acestuia.
„Cercetătorii au finalizat analiza preliminară a topografiei suprafeţei Lunii din zona în care a avut loc aselenizarea, pe baza imaginii surprinsă de aparatul de fotografiat", a indicat CNSA.
Sonda Chang'e-4, Iepurele de Jad 2 cât şi satelitul Queqiao responsabil de transmiterea informaţiilor pe Terra „sunt într-o stare stabilă şi toate programele se derulează conform planului'', se precizează în comunicat.
Robotul de 140 de kilograme şi-a reluat joi activităţile după ce a intrat în stand-by sâmbătă pentru a se proteja de temperaturile glaciale de pe faţa nevăzută a Lunii.
Echipat cu mai multe instrumente, în special germane şi suedeze, robotul are ca principal obiectiv desfăşurarea de studii referitoare la undele radio de frecvenţă joasă, resursele minerale sau cultura roşiilor şi a altor plante.
Este pentru a doua oară când agenţia asiatică trimite un rover care să exploreze Luna după micul robot motorizat Yutu (Iepurele de jad) în 2013. Acesta a rămas activ timp de 31 de luni pe faţa vizibilă a astrului.
De pe Pământ nu putem vedea decât o singură faţă a Lunii, deoarece satelitul natural al Pământului are o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluţie (27,3217 zile), aflându-se în rotaţie sincronă cu Pământul. Nicio sondă şi niciun modul de explorare nu a ajuns până acum pe faţa nevăzută, muntoasă şi accidentată, plină de cratere.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
