Ce ne vor aduce știința și tehnologia în 2018
Mașini zburătoare, vaccinuri revoluționare și tratamente medicale pentru boli precum cancerul sau malaria. Plus multe proiecte spațiale, care ne promit că la finalul acestui an ne vor spune mai multe despre Univers. Iată câteva dintre așteptările anului 2018 în materie de știință și tehnologie.
În aer cu mașina
Anul acesta am putea vedea pe cer două proiecte de maşini zburătoare. Una dintre ele este făcută în Slovacia, cealaltă în Olanda.
Invenţia olandezilor, PAL-V Liberty, este un hibrid între maşină şi girocopter, probabil cel mai aşteptat automobil care poate să şi zboare. Are un motor în patru cilindri care dezvoltă 200 de cai putere şi poate atinge 180 km/h atât pe sol, cât şi în aer. Cu un plin, poate parcurge 1315 km pe şosea şi 499 în aer. Cei care vor să îşi ia o astfel de maşină trebuie să aibă atât permis de conducere, cât şi brevet de pilot. Maşina este disponibilă la precomandă din 2017, iar anul acesta ar trebui să fie făcute primele livrări. Preţurile încep de la 299.000 de euro, pentru modelele simple şi depăşesc jumătate de milion de euro la cele de top.
Olandezilor le fac concurenţă inginerii slovaci, care ar trebui să se ridice în aer anul acesta cu AeroMobil, proiectul la care lucrează de mai bine de 20 de ani. Este un vehicul destinat celor care vor să ocolească aglomeraţia, dar care nu se aşteaptă să decoleze şi să aterizeze vertical. AeroMobil poate rula pe asfalt până la o pistă de decolare, iar de acolo poate zbura câţiva kilometri şi va ateriza apoi pe un alt teren special. Are două locuri, iar în momentul în care merge pe şosea, aripile se strâng la spate. Interiorul arată, ce-i drept, mai mult a carlingă decât a habitaclu de maşină normală.
Va fi însă complicat de pus în funcţiune un astfel de vehicul pentru că orice aparat care zboară, inclusiv o dronă, trebuie să primească aprobare de la instituţia competentă. În cazul nostru, aceasta ar fi Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Mașina cu viteză supersonică
Şi tot la capitolul automobile, așteptăm să vedem ce se mai întâmplă cu maşina supersonică Bloodhound. Constructorii ei speră că va depăşi recordul de viteză la sol.
1.600 de kilometri pe oră. Este viteza pe care automobilul supersonic ar trebui să o atingă în doar 55 de secunde. Ar depăşi astfel recordul la sol cu 33 la sută. BloodHound SSC are aproape 13 metri lungime şi cântăreşte peste 6 tone şi are, atenţie, 500 de senzori incorporaţi. Are un motor cu reacţie şi unul de rachetă şi roţi din aluminiu solid.
O combinaţie între autoturism şi avion cu reacţie, maşina este în proiecţie de zece ani, dar abia în octombrie 2017 s-au făcut primele teste cu un pilot uman la bord. Pentru că nu a fost suficient spaţiu de manevră, a rulat cu doar 337 de kilometri pe oră, pe care i-a atins în opt secunde. A fost condusă de comandantul Aviaţiei Regale Britanice, acelaşi care în urmă cu 20 de ani stabilea recordul de viteză la sol, de 1.228 de kilometri pe oră. Următorul test va avea loc anul acesta, în luna octombrie. Dar nici atunci maşina supersonică nu va merge cu 1.600 de kilometri pe oră, pe traseul de 19 kilometri din Africa de Sud, ci doar cu jumătate din această viteză.
Vaccinul anti-diabet tip I
Şi pentru domeniul medical va fi un an plin de proiecte. Spre exemplu, aşteptăm să vedem ce rezultate va avea pe oameni un vaccin pentru malarie şi altul împotriva diabetului de tip I.
Primul vaccin împotriva malariei va fi lansat în trei ţări africane din acest an: Kenya, Ghana şi Malawi, în care sunt cele mai multe infectări şi cele mai multe decese din cauza acestei boli. Vaccinul va stimula sistemul imunitar să atace paraziţii. Pentru că sunt şi cei mai expuşi, 360.000 de copii de până în doi ani vor primi noul medicament, spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Le vor fi administrate trei doze de vaccin, timp de trei luni consecutiv, până la vârsta de 5 luni şi o a patra după 18 luni de la administrare.
Şi tot anul acesta încep testele clinice şi pentru un vaccin împotriva diabetului de tip I, la care specialiştii finlandezi lucrează de peste două decenii şi care a dat deja rezultate la şoareci. Deşi nu va elimina complet boala, va împiedica sistemul imunitar să îşi mai omoare propriile celule. Asta se întâmplă atunci când pancreasul este infectat cu un enterovirus care forţează organismul să elimine celulele beta, producătoare de insulină. Efectul vaccinului ar dura aproximativ două luni, prin urmare sunt necesare imunizări periodice. Totuşi, noul tratament va elimina injecţiile cu insulină zilnice şi ar putea preveni şi alte infecţii enterovirale. Numai că s-ar putea să dureze încă opt ani până să vedem dacă este într-adevăr revoluţionar.
Nou tratament pentru cancer
Şi bolnavii de cancer au o mare speranţă anul acesta. Încep testele pentru un nou tratament care foloseşte celule de la pacienţii care au depăşit boala.
Cercetătorii au folosit neutrofile, celule care apără corpul de infecţii. Teste anterioare au arătat că prezenţa lor în număr mare ar fi motivul pentru care organismele anumitor persoane resping celulele canceroase. Aşa că specialiştii au prelevat neutrofilele de la supravieţuitorii bolii, le-au multiplicat de milioane de ori şi le-au injectat în bolnavii cu cancer.
După mai multe experimente reuşite pe şoareci, anul viitor vor începe primele teste pe oamenii care suferă de cancer pancreatic, una dintre cele mai letale forme. Reprezentanţii companiei engleze care gestionează tratamentul spun că pacienţii vor primi medicaţia doar o dată pe săptămână, timp de 5-6 săptămâni. Celulele nu vor fi respinse de corpul primitorului, pentru că trăiesc numai cinci zile şi dispar înainte ca sistemul imunitar să-şi facă treaba. Dar vor avea suficient timp să-şi îndeplinească misiunea: aceea de a omorî celulele canceroase.
În aprilie va fi testat primul contraceptiv pentru bărbaţi. Este vorba despre un gel care reduce numărul de spermatozoizi.
Cercetătorii guvernamentali din Statele Unite studiază efectele gelului de peste zece ani, dar abia anul acesta vor demara testele clinice. Ei au făcut un studiu iniţial, timp de șase luni, pe câţiva subiecţi şi spun că efectele au fost impresionante. Numărul de spermatozoizi a scăzut la mai puţin de un milion pe mililitru pentru 89 la sută dintre participanţi. O astfel de cantitate este insuficientă pentru fecundarea unui ovul.
Ei spun că bărbaţii trebuie să îşi frece braţele şi umerii în fiecare zi cu această substanţă, care are în compoziţie doi hormoni sintetici, testosteron şi progesteron. Acesta din urmă împiedică producţia de spermă, dar este nevoie de testosteron ca să nu apară dezechilibre hormonale. Testele vor dura patru ani şi, dacă vor avea rezultatele aşteptate, gelul va ajunge în farmacii. Chiar dacă împiedică o sarcină nedorită, cu siguranţă nu este eficient împotriva bolilor cu transmitere sexuală.
Misiune spre Soare
Cu siguranţă, 2018 va fi un an încărcat pentru astronomi şi astrofizicieni. Spre exemplu, în vară va pleca spre Soare o sondă de dimensiunea unei maşini. Aceasta va colecta date importante şi-i va ajuta pe cercetători să înţeleagă de ce atmosfera Soarelui este mai fierbinte decât suprafaţa sa.
13 iulie 2018. Este data la care se va ridica sonda Parker. Aceasta ar trebui să se învârtă în jurul Soarelui de 24 de ori, dar nu va fi o misiune uşoară pentru că trebuie să reziste la temperaturi de aproape 1.377 de grade Celsius şi la radiaţii intense. Dar cercetătorii agenţiei spaţiale americane spun că sonda este pregătită. Are un scut de carbon cu o grosime de aproape 12 centimetri. Când va fi cel mai aproape de Soare, va avea în jur de 700.000 de kilometri pe oră. Experţii americani cred că, odată ce vom şti mai multe despre steaua sistemului nostru solar, vom putea înţelege şi cum va fi afectat Pământul de modificările care se petrec pe Soare.
Nu este singura expediţie solară. Sonda Helios 2 s-a apropiat, acum patru decenii, la 43 de milioane de kilometri. Noul aparat va ajunge însă mult mai aproape de Soare, la doar şase milioane de kilometri distanţă.
O privire în interiorul lui Marte
O nouă misiune va porni spre Marte în luna mai. Acesta ar trebui să studieze activitatea seismică de pe Planeta Roşie. Vom afla mai multe despre formarea astrului şi, implicit, despre Pământ.
InSight Mars trebuia să fie lansat în 2016, dar a momentul a fost amânat din cauza unor probleme tehnice. Dacă termenul de anul acesta va fi respectat, sonda va ajunge pe Planeta Roşie în noiembrie, iar misiunea va dura aproximativ doi ani. Sonda care cântăreşte aproximativ 360 de kilograme va pregăti terenul pentru roverul care va pleca spre Marte în 2020 şi pentru primele misiuni umane. Cu ajutorul unui seismometru va măsura vibraţiile provocate de cutremure şi impactul meteoriţilor, iar o sondă termică va săpa cinci metri în suprafaţa planetei şi va studia fluxul de căldură care vine din interior.
Pe lângă instrumente ştiinţifice, sonda va duce pe Marte şi peste două milioane de nume. Este vorba despre o invitaţie făcută de agenţia spaţială americană în 2015 pasionaţilor de ştiinţă. Astfel, 2,4 milioane de oameni şi-au trimis numele pe care specialiştii NASA le-au integrat într-un microchip care va sta deasupra robotului când va păşi pe Planeta Roşie.
Întâlnire cu asteroidul
NASA va continua planurile pentru studierea asteroizilor. Sonda lansată în 2016 ar trebui să ia anul acesta prima probă dintr-un astfel de corp ceresc şi să o aducă pe Pământ în următorii 5 ani.
Asteroizii ar putea reprezenta o ameninţare foarte mare pentru Pământ, dacă ne gândim ce s-a întâmplat în urmă cu 65 de milioane de ani, când au dispărut dinozaurii. Ca să evite o nouă coliziune, oamenii de ştiinţă vor să îi analizeze îndeaproape. Îl au în vizor pe Bennu pentru că acesta ar fi suferit puţine modificări de la formare încoace şi ar putea oferi informaţii preţioase despre Pământ şi Sistemul solar. Sonda OSIRIS-Rex a fost lansată cu o rachetă Atlas V şi s-a întors aproape de Pământ ca să se folosească de gravitaţia planetei ca un propulsor. Adică, să prindă viteză şi să se îndrepte uşor spre ţinţă. Odată ce se va apropia de Bennu, sonda se va deplasa paralel cu corpul ceresc şi va preleva apoi o probă. Pe care ar trebui să o aducă în siguranţă acasă în 2023.
Doar această misiune va costa aproximativ un miliard de dolari, aşa că dacă va fi eşec, puţin probabil să mai fie lansată o sondă spre asteroizi prea curând.
Turiști spațiali în jurul Lunii
Şi pentru SpaceX va fi un an încărcat. Anul 2017 a fost un adevărat succes pentru compania condusă de Elon Musk, dar anul acesta s-a angajat să facă prima călătorie turistică spaţială. Adică, să ducă doi oameni în jurul Lunii.
În proiectul anunţat de compania americană se va implica şi NASA. Reprezentanţii SpaceX nu au precizat cine sunt cei doi turişti spaţiali, ci doar că aceştia au plătit sume substanţiale şi că vor fi testaţi medical pentru a se stabili dacă pot face faţă călătoriei. Spre sfârşitul anului, cei doi vor înconjura Luna şi se vor întoarce apoi pe Pământ. Pentru zbor, SpaceX va folosi capusa Dragon. Ultimii oameni pe Lună au fost cei din echipajul Apollo 17, în 1972. Adică, acum 46 de ani.
În afară de această călătorie spaţială, compania americană are programată şi lansarea celei mai mari şi puternice rachete construite până acum – Falcon Heavy, formată din trei nuclee cu câte nouă motoare fiecare. Aceasta va avea o încărcătură mai puţin obişnuită – va plasa pe orbita planetei Marte maşina personală a lui Elon Musk, o Tesla Roadster roşie.
E de văzut cum vor evolua lucrările și pentru construirea unui sistem de transport subteran ultra-rapid. Mai ales că Elon Musk vrea să facă un tunel sub Los Angeles care să ducă de la el acasă la birou.
Trenurile supersonice Hyperloop, care vor circula prin tuneluri vidate pe sub marile oraşe ale lumii şi ar trebui să le conecteze între ele, vor îmbunătăţi cu siguranţă transportul public. Dacă se vor face, pentru că nu doar construcţia unui astfel de sistem este foarte dificilă şi costisitoare, dar şi tuburile prin care vor trece garniturile ridică semne de întrebare. Cel mai mult va avea de câştigat însă chiar şeful companiei, Elon Musk. Planurile dezvăluite anul trecut arată că proiectul Westwood – Aeroportul din Los Angeles va trece atât pe la sediul SpaceX, deţinut tot de Elon Musk, cât şi pe la proprietăţile acestuia din Bel Air. O călătorie care în mod normal ar dura 60 de minute s-ar reduce la doar şase cu noul sistem de transport. Convenabil, nu?
Tot anul trecut, Elon Musk a anunţat că a primit o aprobare verbală pentru un tronson Washington-New York, care ar reduce timpul de călătorie între cele două oraşe cu aproximativ o oră şi jumătate. Dacă trenul Hyperloop va circula cu 1200 de kilometri pe oră, viteza promisă. Aşteptăm să vedem dacă anul acesta va reuşi să atingă această viteză, pentru că la cel mai recent test a circulat cu doar 400 de kilometri pe oră, adică o treime.
Burgeri făcuți de roboți
Un robot va lucra de anul acesta într-o reţea de restaurante americane. Acesta va găti burgeri, iar angajaţii pe care îi înlocuieşte vor fi redistribuiţi pe alte posturi.
De când a fost prezentat, Flippy a alimentat temerile angajaţilor americani că roboţii le vor lua locul rapid. Dar atât reprezentanţii companiei producătoare, Miso Robotics, cât şi patronii restaurantelor care se gândesc să-l aducă în localurile lor spun că nu sunt motive de îngrijorare. Aparatul poate fi instalat în doar cinci minute şi va face doar operaţiuni simple, repetitive, cum ar fi întoarcerea chiftelelor pe grătar sau punerea lor pe chifle. De restul se va ocupa un angajat uman, dacă nu cumva până atunci Flippy va fi îmbunătăţit. Robotul este dotat cu inteligenţă artificială şi are camere video şi senzori care măsoară instant temperatura burgerilor şi îi arată când sunt gata şi trebuie luaţi de pe grătar. Inventatorii vor să-l modifice în aşa fel încât să poată să şi taie legume.
CaliBurgers, acolo unde vor lucra din acest an roboţii Flippy, plănuieşte ca, până la finalul lui 2019 să pună cel puţin 50 de roboţi în restaurantele sale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
