Analiză Reuters: Ţările europene îşi consolidează apărarea informatică. Ce spun experţii

Problema “operaţiunilor de influenţare” ruse a luat amploare după ce serviciile de informaţii americane au publicat un raport potrivit căruia preşedintele Vladimir Putin a ordonat o campanie pentru a influenţa alegerile din SUA în favoarea republicanului Donald Trump.

Naţiunile europene şi NATO înfiinţează centre pentru a identifica “ştirile false”, pentru a consolida apărarea în faţa atacurilor informatice şi pentru a urmări reţelele de socializare folosite de comunităţile rusofone, de grupările de extremă-dreapta şi de partidele politice.

Rusia respinge acuzaţiile potrivit cărora poartă un război informatic sau campanii online vizând guvernele occidentale.

Analiştii consideră că influenţarea alegerilor americane poate aduce beneficii Moscovei, în timp ce miza nu ar fi prea mare în cazul alegerilor din Germania sau Franţa.

Cu toate acestea, oficiali din serviciile germane de informaţii atrag atenţia că susţinerea Moscovei faţă de partidele eurosceptice şi antiimigranţi din ţară şi din UE s-a intensificat în ultima perioadă.

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat că nu poate exclude interferenţa rusă în alegerile de anul acesta.

“Nu putem exclude posibilitatea că operaţiuni de aceeaşi natură ca cele din Statele Unite vor urmări să perturbe sistemul electoral francez”, a spus şi ministrul francez al Apărării, Jean-Yves le Drian. “Le cer tuturor să aibă cea mai mare vigilenţă”, a adăugat el.

Un înalt oficial din UE, citat sub acoperirea anonimatului, a atras atenţia că nu există îndoieli că Moscova va consolida partidele de extremă-dreapta şi populiste în alegerile din 2017.

Oficialul a invocat “Nu-ul” răsunător dat de olandezi Tratatului de Asociere UE-Ucraina.

“Vedem atacuri de dezinformare înainte de orice vot care este de interes pentru Kremlin”, a spus o a doua sursă europeană. “Adesea, votul care urmează (…) iese în favoarea Kremlinului”, a adăugat oficialul.

Postul de televiziune Russia Today, activ şi în extindere în Europa, joacă un rol-cheie, însă Moscova foloseşte mai multe canale, inclusiv reţelele de socializare, precum şi susţinerea ONG-urilor, au avertizat experţi din serviciile occidentale de informaţii.

Metode mixte

Stefan Meister, de la Consiliul pentru Relaţii Externe german, consideră că agenţiile de informaţii germane au fost surprinse cu garda jos.

„Avem mai multe activităţi pe care nici serviciile de informaţii, nici politicienii nu le pot înţelege şi cataloga în totalitate”, a insistat el. “Abia acum încep să le înţeleagă şi să găsească soluţii”, a adăugat expertul.

Serviciul UE de informaţii externe urmează să extindă biroul pentru comunicaţii strategice, ce a fost înfiinţat în martie 2015 şi are în prezent 30 de angajaţi, pentru a contracara ceea ce consideră ştiri false şi campanii ruse de influenţare.

Cea de a doua sursă UE citată consideră că efortul a fost reprezentat de o “echipă mică, subfinanţată, fără aproape nicio susţinere”. Oficialul a adăugat că Bruxelles-ul nu a perceput intervenţia rusă drept o prioritate.

În prezent, statele membre îşi înfiinţează acum propriile birouri pentru a monitoriza şi răspunde la dezinformare. Cehia, de exemplu, a înfiinţat pe 1 ianuarie o echipă cu 20 de membri.

Şi Berlinul ia în calcul înfiinţarea unui birou care să evalueze ştirile false, dar efortul s-a lovit de temeri politice că Guvernul înfiinţează un “Minister al Adevărului” care să limiteze libertatea de exprimare sau să influenţeze alegerile naţionale.

Serviciile de informaţii germane au invocat cazul intens mediatizat al unei fete cu dublă cetăţenie, rusă şi germană, despre care presa de la Moscova a scris că a fost răpită şi violată de migranţi la Berlin. Autorităţile germane au precizat ulterior că ştirea este falsă.

Dosarul a subliniat neîncrederea reciprocă dintre Moscova şi Berlin.

Alte ţări au interzis televiziunile în limba rusă, pentru a evita dezinformarea sau incitarea la ură. În plus, Lituania, Letonia, Marea Britanie, Estonia şi Danemarca au cerut UE să creeze surse de ştiri pentru rusofoni.

În Letonia, unde vor avea loc alegeri locale în iunie, oficialii au invocat o propagandă intensă vizând cei 500.000 de rusofoni, dar şi acordul de cooperare dintre partidul prorus de opoziţie Armonie şi formaţiunea Rusia Unită a lui Vladimir Putin.

Lituania a interzis anul trecut construcţia unui centru de date, de teamă că ar agenţi ruşi ar putea să se infiltreze.

Solvita Aboltina, şefa Comisiei pentru Securitate Naţională a Parlamentului leton şi consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui leton, a avertizat că riscul de atacuri informatice este mult mai mare decât cel de invazie militară.

“Este o chestiune foarte importantă şi urgentă de pe agendă”, a afirmat ea. “Alegerile americane sunt dovadă clară în acest sens”, a adăugat oficialul.

Îngrijorarea NATO

În afara scenei politice, există temeri în cercurile din domeniul apărării, în legătură cu activităţile hackerilor loiali lui Putin, el însuşi fost şef al serviciilor de spionaj. NATO a anunţat că a constatat o creştere de cinci ori a numărului de evenimente suspecte din reţelele sale în ultimii trei ani.

Oficialii germani spun că atacul informatic din decembrie vizând OSCE a folosit metode văzute şi în cursul unui atac din 2015 asupra Parlamentului german, care a avut legătură cu grupul rus de hackeri APT28, ce a fost acuzat şi pentru atacurile informatice din SUA.

„Suntem deja în război, de mulţi ani”, a spus şeful Departamentului pentru Securitatea Statului din Lituania, Darius Jauniskis.

Securitatea informatică este în prezent o problemă presantă pentru NATO, cu atât mai mult cu cât oficiali din Alianţă au declarat pentru Reuters că suspectează că Moscova lansează atacuri vizând reţeaua lor înainte de summiturile-cheie.