Ambalaje ecologice din ciuperci. Mai mulți belgieni au găsit soluția pentru a salva planeta sufocată de plastic

Până în 2030, în oceane va fi mai mult plastic decât pești, spun experții în mediu. În condițiile în care lumea se sufocă din cauza deșeurilor de plastic, mai mulți tineri belgieni vor să facă ambalaje ecologice din ciuperci. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată sâmbăta la ora 00:30 și în reluare de la ora 19:30. 

Poluare în creștere în marile orașe din România. Care sunt cauzele

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

În pivnițele de la Tour&Taxis din Bruxelles, era la un moment dat un centru important de comerț și industrie. Astăzi, o altă formă de comerț - și de viață - prosperă în labirintul de pasaje.

Aici, pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, sporii de ciuperci sunt cultivați pe o bază de zaț de cafea organică. În câteva săptămâni, ciupercile ies la suprafață. Poate că pare o imagine desprinsă dintr-un film de groază, dar procesul de cultivare e unul curat, fără insecte, paraziți și bacterii.

Victor Thomas, inițiatorul proiectului: "Cu siguranță nu suntem primii care cultivă ciuperci pleurotus, dar aș spune că suntem printre primii care le cultivă folosind deșeuri organice care provin în principal din orașe. Deocamdată, ne concentrăm doar pe zațul de cafea, dar ideea PermaFungi este că, într-o zi, am putea avea o mare diversitate de substraturi folosind diferite deșeuri."

Ceea ce face posibil acest lucru, după cum explică Victor Thomas, este faptul că ciupercile pot crește pe aproape orice fel de substrat. Toate componentele de bază - fân, spori de ciuperci și zaț de cafea - sunt amestecate împreună într-un tambur rotativ, unde sunt și pasteurizate pentru a elimina microbii dăunători.

Chiar și substratul deja folosit are o nouă întrebuințare. E curățat din nou și însămânțat cu spori de la o altă ciupercă. Ulterior, totul e transformat în panouri de izolație, ambalaje sau chiar abajururi.

E o idee cu mult potențial, iar Comisia Europeană a fost de acord. PermaFungi a primit o subvenție de 2 milioane de euro ca să-și crească producția pentru piața europeană.

Victor Thomas, inițiatorul proiectului: "O astfel de ciupercă poate crește de mii de ori mai repede decât un copac. Acesta este un avantaj uriaș. Cultura noastră are nevoie de foarte puțin timp în comparație cu producția industrială, petrochimică sau naturală."

Deocamdată, PermaFungi este cunoscută pentru ciupercile sale de calitate superioară, în special în magazinele cu produse alimentare ecologice. Culturile sunt tăiate zilnic manual. În mod deliberat, multe sarcini nu au fost automatizate pentru a crea mai multe locuri de muncă. Dar, odată ce Nathan își ia bicicleta pentru a livra ultimele ciuperci la magazine, e gata să iasă din pivniță la lumina zilei.

Editor : G.M.