Mai mulți parlamentari din PSD au depus la Senat un proiect legislativ care prevede modificarea Legii vânătorii, astfel încât vânătoarea cormoranilor mari să fie permisă, anual, în perioada 1 septembrie-28 februarie.
Astfel, modificarea Legii vânătorii vizează eliminarea cormoranului mare din anexa privind interzicerea vânătorii și includerea acestora pe lista unde vânătoarea este permisă în anumite perioade.
„Modificarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic prin excluderea cormoranului mare din anexa nr. 2-faună sălbatică de interes vânătoresc la care vânarea este interzisă, precum și cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite și includerea cormoranului mare în anexa 1-faună sălbatică de interes vânătoresc la care vânarea este permisă, perioadele de vânare și cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite va permite vânarea cormoranului mare în România, crearea unui echilibru stabil între populațiile de cormorani mari aflate pe teritoriul său și sectorul pescăresc, astfel încât să se poată asigura protecția unei populații de cormoran mare, în deplin echilibru cu resursele acvatice vii și sustenabilitatea activităților productive din acvacultura românească”, prevede proiectul legislativ.
Inițiatorii, mai mulți parlamentari din PSD, dar și deputatul ALDE Florin Calotă și deputatul PMP Petru Movilă, susțin că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de pește/an.
„România importă 80.000 de tone de pește pentru asigurarea cererii din piață. Pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de pește/an, în timp ce producția din acvacultură înregistrată în ultimii ani este de aproximativ 12.000 tone de pește/an”, arată inițiatorii proiectului legislativ, în expunerea de motive.
Potrivit proiectului legislativ, cormoranul mare va putea fi vânat în perioada 1 septembrie-28 februarie. Totodată, valoarea de pagubă admisă va fi de 80 de euro, în timp ce valoarea interzisă va fi de 270 de euro.
Inițiatorii mai precizează că aceste păsări sunt inteligente și se obișnuiesc repede cu măsurile luate de autorități pentru a le speria.
„Deși în țara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producției de piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvențe, laser, sperietori de ciori, etc, aceste păsări deosebit de inteligente se obișnuiesc cu ele, se adaptează și nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit insuficiente”, se arată în expunerea de motive.
Totodată, aceștia au menționat și care sunt efectele negative ale cormoranilor asupra producției de pește din fermele de acvacultură:
„-Pierderea directă de material biologic prin acțiunile de prădare
-Pierderea sporului de greutate ca urmare a consumului de puiet de pește
-Pierderi indirecte de material biologic datorită rănilor produse peștelui de către cormorani, răni care constituie porți de intrare pentru diverse boli, care pot determina moartea sau o rată scăzută de creștere
-Instalarea stresului la pești, care are ca rezultat scăderea consumului de furaje și slaba metabolizare a acestora de către pești, ceea ce determină o creștere mică în greutate cu consecințe asupra realizării producției planificate.
-Pierderi cantitative de furaje
-Utilizarea forței de muncă și a echipamentelor la un grad scăzut de eficiență, cu efecte negative asupra costurilor de producție”.
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic și completarea Ordonanței de urgență nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice a fost înregistrată la Senat, în procedură de urgență, însă Camera decizională este Camera Deputaților.
Citiţi şi:
Petre Daea a cerut derogare de la UE ca să împuște cormorani
Sursa: Mediafax
Redactare G.M.
