Persoanele care migrează în adolescență au un risc crescut de psihoză, au descoperit cercetătorii, în special pentru migranții de culoare și cei din Africa de Nord către Europa, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la University College London (UCL).
Descoperirile, publicate în PLOS Mental Health, se adaugă la cercetările anterioare care au arătat că migranții și persoanele din grupuri etnice minoritare se confruntă cu un risc crescut de psihoză, clarificând acum că migrarea în timpul adolescenței pare să fie un factor de risc deosebit.
Cercetătorii au analizat datele a 2.132 de persoane din Anglia, Franța, Italia, Spania și Țările de Jos, incluzând 937 de persoane care au experimentat un prim episod de tulburare psihotică, care au participat la studiul EU-GEI (rețeaua europeană de rețele naționale de schizofrenie care studiază interacțiunile gene-mediu).
Echipa de cercetare a constatat că migrarea a fost, în general, asociată cu un risc crescut de psihoză, dar, după ajustarea pentru factori potențial confuzi precum etnia, markerii dezavantajului social și istoricul parental de psihoză, doar cei care au migrat într-o țară nouă în timpul adolescenței (cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani) au avut un risc semnificativ mai mare de psihoză.
Migrarea la vârste tinere, un eveniment foarte stresant
Primul autor, doctorandul Humma Andleeb (UCL Psychology & Language Sciences), a declarat: „Migrarea la o vârstă tânără este un eveniment de viață deosebit de stresant și poate fi asociată cu o serie de factori care pot crește riscul de a dezvolta psihoză”.
„Adolescența este o perioadă cheie de dezvoltare, crucială pentru stabilirea sentimentului nostru de sine, așa că orice perturbare a vieții unui adolescent ar putea reprezenta riscuri pentru sănătatea sa mentală”, mai spune el.
„În plus, unii tineri migranți ar fi putut experimenta evenimente traumatice înainte ca familia lor să decidă să caute o nouă viață într-o altă țară, iar apoi migrarea în sine poate fi foarte tulburătoare, deoarece sunt separați de prieteni și familie. Odată ce oamenii ajung într-o țară nouă, ei pot întâmpina discriminare și bariere lingvistice, iar adaptarea la o nouă cultură și stil de viață poate fi dificilă pentru un adolescent care încă încearcă să-și construiască propria identitate”, a completat Humma Andleeb.
Ce factori cresc riscul de psihoză
Cercetătorii au descoperit că migranții din grupurile etnice de culoare sau nord-africane au prezentat cel mai mare risc de psihoză, cu persoanele din Africa de Nord care au migrat în Europa în adolescență fiind de cel puțin două-trei ori mai predispuse să dezvolte psihoză, deși cercetătorii avertizează că dimensiunile eșantioanelor din subgrupurile specifice nu au fost suficient de mari pentru a specifica cu încredere gradul de risc crescut.
Cercetările anterioare ale cercetătorilor de la UCL Psychiatry au descoperit că inegalitățile sociale, diferențele de limbă, discriminarea și izolarea pot contribui la riscul crescut de psihoză în grupurile etnice minoritare.
Un mediu fără rasism, discriminare poate face diferența
Autorul principal, profesorul James Kirkbride (UCL Psychiatry), a declarat: „Un mediu de susținere, cu acces bun la educație, servicii medicale și oportunități de angajare, în timp ce este lipsit de rasism și discriminare, ar putea face o mare diferență în prevenirea psihozei la persoanele care au ajuns într-o țară nouă.
„Din păcate, realitatea este că mulți migranți se confruntă cu barieră după barieră atunci când se stabilesc într-o țară nouă, ceea ce poate afecta sănătatea lor mentală. Aceste bariere sunt adesea amplificate de alte bariere cu care multe persoane din medii etnice minoritare se confruntă atunci când accesează tratamente pentru psihoză.”
Humma Andleeb și colegii ei desfășoară acum cercetări cu diferite grupuri etnice pentru a înțelege mai bine ce factori contribuie la creșterea riscului de psihoză în anumite comunități.
Ea a spus: „Sperăm că cercetările ulterioare asupra factorilor care contribuie la riscul de psihoză ne-ar putea ajuta să dezvoltăm un sprijin mai bun pentru sănătatea mentală a tinerilor migranți, pentru a preveni dezvoltarea unei tulburări psihotice.”
Studiul UCL a fost susținut prin finanțare de la Trustul Wellcome și Uniunea Europeană.
Editor : Ana Petrescu
