Lumea e cu Susul în Jos. Din „Lumea Răsturnată” („Upside Down”), dimensiunea paralelă, oarecum similară „Celuilalt Tărâm” din basmele copilăriei noastre, se revarsă peste noi întregul univers horror al „ciudaților” ani 1980, unde e plasată acțiunea noului serial-fenomen „Stranger Things”. Dar, dincolo de o întreagă menajerie de monștri, ceva, mult mai puternic, a reușit să răzbată până aici, în realitatea anilor 2020: muzica anilor '80. Serialul a reușit cumva să deschidă un „portal” pentru copiii și adolescenții Generației Z, care au descoperit astfel muzica Generației X și, odată cu ea, pe Kate Bush, Metallica, Talking Heads, Dead or Alive, Madonna, Foreigner ori Howard Jones. „Stranger Things” a devenit un fenomen mondial nu doar datorită melanjului de rețete horror imaginate de maeștri ai groazei precum Stephen King ori Steven Spielberg, ci și a muzicii: pentru că muzica, aflăm din serial, e cea care ne ajută să alungăm monștrii care ne bântuie. Și, oricât de „ciudat” ar suna, muzica anilor '80 pare să se achite perfect de această sarcină.
Cea mai mare spaimă a noastră: momentul în care aflăm că nu mai suntem singuri în acest univers. Toate poveștile de groază de succes de aici pleacă, indiferent că vorbim despre o jucărie-arlechin care prinde viață, un psihopat care ne bântuie visele, ori un monstru orb devorator de copii.
În „Stranger Things”, serialul difuzat în România de Netflix, o gașcă de copii pe biciclete ajung să se lupte cu Răul după ce află de existența unei realități paralele, similare cu cea în care trăim, dar în care toate lucrurile sunt „întoarse pe dos”. Brusc, eroii poveștii realizează că nu mai sunt „singuri”, iar telespectatorii vor bifa, alături de ei, o întreagă colecție de referințe SF și horror a anilor 1980.
„Prima scenă pare copiată din Shining, cu toate coridoarele alea”, spune criticul de film Irina-Margareta Nistor, care observă și că serialul include și referințe directe la „ET”-ul lui Spielberg.
„Ai de toate: ai poliția care-ți intră în casă, o ai pe «11» (personajul principal, o fată cu puteri paranormale) care e, practic, o extraterestră, bicicletele nu lipsesc nici ele”, adaugă Irina Nistor.
Dar showul nu este doar un catalog de subiecte horror. Și de aici vine, poate, și salvarea sa. Serialul exersează umorul, auto-ironia și, în momentele de acalmie, întreaga acțiune și decorurile țipă „anii 80!”, cu semnul exclamării la final.
„Filmul de groază e un film de groază care funcționează asupra tuturor generațiilor. Dar e și nostalgia anilor '80 care se repetă. Indiferent la ce festival m-aș duce, sunt filme care se întorc în anii 80 sau sunt prezentate filme din anii '80 cu toate detaliile”, spune Irina Nistor.
Iar nostalgia anilor '80 a adus cu ea nostalgia muzicii anilor din acea perioadă.
O melodie compusă de Kate Bush în 1985 a ajuns hitul verii în 2022. „Generația Z descoperă acum muzica anilor 1980”
Prima „spărtură” majoră în zidul care desparte generațiile îi aparține lui Kate Bush care, la jumătatea lunii iunie, revenea, cu „Running Up That Hill”, pe locul 1 în topurile muzicale britanice, după mai bine de 37 de ani de la lansarea piesei în 1985.
„Este un serial excelent. M-am gândit că, probabil, coloana muzicală se va bucura de ceva atenție, dar nu mi-am imaginat niciodată că se va ajunge la așa ceva. E cam șocant, nu-i așa? Adică, pe bune, întreaga lume a înnebunit”, a spus Kate Bush.
Performanța lui Kate Bush vine la 44 de ani după ce solista a atins numărul 1 în topurile muzicale, cu single-ul de debut „Wuthering Heights”. Diferența, de peste patru decenii, între momentele în care un solist muzical s-a clasat pe primul loc în topuri, este cea mai mare din istoria muzicii, informează BBC.
„Orice film bun are o coloană sonoră care îi dă forță. Actuala generație Z și cei mai tineri nu au prins muzica asta, nu au prins MTV-ul. Iar Stranger Things a adus la modă niște piese care nici măcar nu se mai aud pe posturile muzicale sau de radio consacrate”, a declarat Ramon Cotizo, realizator de emisiuni la Digi FM.
„Generația Z descoperă acum muzica anilor 1980. Generația tânără, care nu a avut niciun fel de tangență cu muzica asta, începe să o descopere, să o învețe și să-i placă”
Omul de radio consideră că producătorii serialului au reușit să facă „un mix extraordinar între poveste și muzica anilor 1980, care e de acolo, din acea perioadă”.
Iar acum, muzica anilor '80 a ajuns în topurile muzicale ale lui 2022 și în stream-ul Spotify.
Spotifiy este MTV-ul actualei generații.
Kate Bush și „Stranger Things” au creat împreună un basm. Apoi, a urmat Metallica
„În sfârșit, generația tânără ia contact cu ceea ce a însemnat muzica anilor 1980. «Running Up That Hill» a fost un succes foarte mare la vremea ei. Acum lumea își aduce aminte din nou de Kate Bush, iar cei tineri încep să învețe despre ea”, mai spune Cotizo.
La aproape o lună după ce întreaga lumea a redescoperit-o pe Kate Bush, acum a venit rândul celor de la Metallica.
„Au încercat cu Kate Bush, au văzut că au creat un basm, următoarea piesă a fost «Master of Puppets». Metallica era oricum mai mass-market, nu ceva așa nișat precum Kate bush. Acum a funcționat un pic mai repede”, explică Ramon Cotizo.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Master of Puppets” a ajuns pe locul 1 în clasamentul iTunes Top Rock și pe locul 2 în iTunes Top 100 (prima poziție fiind în continuare ocupată de „Running up That Hill” a lui Kate Bush). Hitul celor de la Metallica este, de asemenea, cea mai ascultată piesă de pe Spotify, conform USA Today.
„Felul în care frații Duffer (producătorii-gemeni ai serialului) au reușit să încorporeze muzica în Stranger Things a fost mereu cu totul ceva special, prin urmare nu doar că am fost extrem de entuziasmați când am aflat de includerea melodiei Master of Puppets în acest show, mai ales în contextul unei scene atât de importante construite în jurul melodiei”, au spus cei de la Metallica într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, care s-au declarat „uluiți de rezultatul final”.
Cu succesul asigurat, producătorii serialului au ajuns la un buget de 30 de milioane de dolari pentru un singur episod: suficient pentru cheltuirea de noi sume pe cumpărarea drepturilor de noi piese muzicale pe care noua generație de tineri abia așteaptă să le descopere, odată cu mult-așteptatul sezon cu numărul 5, despre care realizatorii „Stranger Things” au declarat că va fi și ultimul.
„În centrul vechi, în București, dacă te duci după miezul nopții, o să auzi niște piese din 80-90 și o să vezi că toată lumea sare pe mese. Piesele alea îți dau o stare, sunt făcute într-un fel, într-o cheie, au o vibrație anume. E ceva nou pt generația nouă și li se pare fascinant, de la muzica făcută pe calculator, cu niște note, au descoperit că există și alte note, alte armonii, versurile se leagă într-un fel, au mesaj. Și asta e ceva nou pentru ei. Și ce e nou, interesează”, spune Ramon Cotizo.