HAARP, „Steaua Morții” cu care guvernul SUA „provoacă cutremure” în Gorj. Cum demontează un seismolog român teoriile conspiraționiste
Și dacă teoriile conspirației sunt, de fapt, adevărate? Dacă guvernul (cel Mondial, cel american și, de ce nu, chiar și guvernul Ciolacu) încearcă să ne ascundă adevărul? Nu neapărat în ceea ce privește traiul lui Elvis/Hitler/Ceaușescu în Cuba, ori legat de faptul că Pământul e, știm bine, plat. Putem discuta mai nișat, despre un subiect care a prins viteză inclusiv în România, reactivat în special după ultimele cutremure recent produse în zona Banatului: în această speță, conspiraționiștii se arată sceptici că respectivele seisme au fost provocate natural și au sugerat că de vină ar fi explorările zăcămintelor de gaze din zonă, ori chiar teribilul HAARP, programul SUA de cercetare a ionosferei, văzut deja suspect principal în cauzarea teribilelor sesisme din Turcia și Siria. Digi24.ro a discutat cu seismologul Mihai Diaconescu despre aceste teorii, în încercarea de a vedea dacă acestea au la bază vreun fundament științific. Spoiler alert: nu au.
Poate fi provocat un cutremur de altceva, în afară de banala mișcare a plăcilor tectonice? Pot undele electromagnetice să provoace seisme? Cam de câte milioane de tone de dinamită ai nevoie pentru a „mișca” un „cub” din scoarța terestră, de 10 kilometri lungime, 10 lățime și 10 adâncime (luați ca punct de reper Everestul, de circa 9 km înălțime)? De ce o bombă nucleară produce mai degrabă „un cutremur” și nu un „seism”?
Plecând de la aceste premise, seismologul Mihai Diaconescu, doctor geofizician la Institutul Național de Fizică al Pământului, a încercat prin „metoda reducerii la absurd” să afle cât de valid științific sunt teoriile conspirației referitoare la producerea cutremurelor.
„Să le luăm băbește, pe rând”, își începe sesismologul demonstrația științifică.
HAARP, „Steaua Morții” cu care guvernul american efectiv sfâșie scoarța terestră. „Nu mă duce mintea”
În primul rând, ce este HAARP? Acronimul vine de la „High Frequency Active Auroral Research Program” și este denumirea unui program științific de cercetare al forțelor aeriene ale SUA, bazat în Alaska și cu ajutorul căruia se studiază proprietățile și „comportamentul” atmosferei Pământului. Cum se face asta? Prin „excitarea” particulelor din ionosferă cu ajutorul radiaților emise.
Conspiraționiștii susțin că HAARP e, de fapt, o armă devastatoare, o veritabilă Stea a Morții din universul Star Wars, coborâtă pe Pământ. HAARP e astfel direct responsabil de cutremurele devastatoare din Turcia și Siria, iar conspiraționiștii români au ridicat și ei din sprâncene și au indicat HAARP ca suspect de serviciu în cazul cutremurelor bănățene.
Dar cum ar putea niște unde electromagnetice - care, în loc să fie direcționate „în sus” spre ionosferă, sunt trimisă „în jos”, spre centrul Pământului - să provoace un cutremur?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Bun, am un emițător care emite unde de natură electromagnetică. Dar care e receptorul de pe Pâmânt? Pământul?”, se întreabă sesismologul Diaconescu. „Nu văd cum ar putea (să provoace cutremure), nu mă duce mintea”.
„M-am lovit și eu de această teorie dar, mai mult decât a zâmbi, nu am altă replică. Nu există așa ceva, cu ce interferează undele electromagnetice? Cu câmpul electromagnetic al Pământului? Nu există niciun fel de aprofundare a acestei teorii. Nu e suficient să emiți o teorie, trebuie să o și demonstrezi”
O concluzie similară regăsim și într-un articol publicat de Popular Mechanics pe aceeași temă. Cum au ajuns fanii teoriilor conspirației să facă legătura între un astfel de program de cercetare a atmsoferei și impactul undelor electromagnetice asupra scoarței terestre - iată o întrebare la care nici savanții americani nu au încă un răspuns.
În schimb, cercetătorii implicați în proiectul HAARP folosesc un puternic emițător de unde de înaltă frecvență pentru a „excita” ionosfera, în încercarea de a crește raza comunicațiilor și a sistemele de supraveghere - iată un posibil subiect „conspiraționist” mult mai suculent și apropiat de realitate.
Conspiraționiștii susțin însă că astfel de experimente provoacă creșterea numărului de fulgere, ceea ce duce, cumva, la creșerea numărului de cutremure.
Să uităm de HAARP și să discută despre lucrurile care contează. Cum ar fi, de pildă, arma nucleară. Mai ales că e un subiect la modă
Niște oameni de știință - tot români - au calculat inclusiv energiile produse de diverse cutremure și le-au „echivalat” în bombe nucleare și, da, chiar fulgere.
Astfel, energia produsă de un cutremur de 4 grade e echivalentă cu 13 fulgere. La un cutremur de 5 grade vorbim deja despre 400, iar unul de 6 grade e echivalentul a peste 12.600 de fulgere.
Energia unui cutremur de 7 grade e echivalentă cu cea produsă (instantaneu) de aproape 400.000 de fulgere.
În condițiile în care cutremurul din Turcia a avut 7,8 grade, dacă am presupune că teoria „fulgerelor” HAARP e corectă, atunci ar fi trebuit, conform acestui calcul, să fi avut o concentrare de vreo 12 milioane de fulgere deasupra zonei seismului.
Dar să lăsăm HAARP și fulgerele și să ne concentrăm pe un alt element de comparație: bomba atomică.
Un cutremur de 6 eliberează o energie echivalentă cu a unei bome atomice de tip Hiroshima, iar unul de 7, echivalentul a 31 de astfel de bombe nucleare.
Logica e valabilă și în sens invers? Poate o explozie nucleară (sau chiar convențională) să producă un seism?
„Exemplu cel mai recent e Ucraina, unde au fost 4-5 explozii într-o sâmbătă dimineață. Am văzut că acolo nu era zonă seismogenă, există o locație pe site-ul INFP care se numește seismograme unde sunt puse formele de undă de la evenimente sesimice. M-am uitat, am văzut unde p - sunt explozii”, a spus Diaconescu. „Oriunde le-ai pune, în galerii de mine, la suprafață, în aer, aceste explozii induc o mișcare tip cutremur dar care poate fi lesne decelată față de un cutremur adevărat”.
Mergând însă pe scenariul „Vânătorilor de mituri”, am forțat întrebarea: și totuși, cam de câtă energie ai nevoie să „miști” o bucată din scoarța terestră, pentru a provoca un seism în toată regula?
„Să luăm, de pildă, o bucată din litosferă (scoarța terestră + partea superioară a mantalei Pământului), de 10 kilometri lungime, 10 lățime și 10 adâncime”, spune sesimologul român. Conform calculelor, o astfel de „bucată” ajunge la peste 20 de milioane de tone.
„Cât îți trebuie să miști 20 de milioane de tone?”, se întreabă seismologul român. „Sunt miliarde de kilograme de dinamită... Ce să mai discutăm despre regiunea Vrancea care e de 70 de kilometri, cu 40 și peste 100 adâncime...”
Mihai Diaconescu a exemplificat cu altă scară de comparație: energia unui cutremur cu magnitudine de 8 echivaleză cu întreaga energie produsă de Marea Britanie într-o zi. Un cutremur care se apropie de 9 grade echivalează cu întreaga energie produsă de SUA într-o zi.
AUR, cutremurele din Gorj și zăcămintele de gaze. „Seismologic, Hiroshima, după 100 de kilometri s-a simțit ca o bătaie de vânt”
Zilele trecute, liderul AUR, George Simion, a luat cuvântul de la tribuna Parlamentului, la ședința de învestire a guvernului Ciolacu, de unde a adresat mai multe întrebări, inclusiv despre zăcămintele de gaze naturale descoperite în Gorj.
„Ce se va întâmpla cu zăcămintele de gaze naturale descoperite în Gorj? Unde, culmea, am avut niște cutremure în ultima perioadă”, a spus Simion.
Seismologul Mihai Diaconescu a spus că în cazul exploatărilor de gaze „au loc, într-adevăr, explozii în sondă tubată, unde se pun niște cantități mici de dinamită pentru perforarea acestei cămăși a sondei, pentru a capta ce te interesează”.
„Din presă, știm că cele mai apropiate sonde sunt la 110-120 km distanță (de zona epicentrului). Chiar dacă ar fi sonde de mare adâncime, nu are nicio legătură: sunt 100 de kilometri distanță. Hiroshima, după 100 de kilometri, s-a simțit ca o bătaie de vânt, din punct de vedere seismologic. Nu are cum să fie un asemenea efect”.
Un cutremur cu magnitudinea 4,2 s-a produs în noaptea de luni spre marți, pe 20 iunie, în zona Vrancea.
Seismul s-a produs la ora 01:45:01, în zona seismică Vrancea, Buzău, a anunțat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. A avut magnitudinea 4,2 și s-a produs la o adâncime de 131.5 km, potrivit sursei citate. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 52 km nord-vest de Buzau, 60 km est de Brasov, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 63 km nord-est de Ploieşti, 70 km vest de Focşani, 91 km nord-est de Târgovişte.
În dimineața zilei de 19 iunie, un cutremur cu magnitudinea 4,2 a avut loc în județul Gorj.
Cutremurul a avut loc la adâncimea de 15 km, în apropierea următoarelor oraşe: 18 kilometri nord-vest de Târgu Jiu, 68 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 68 km sud de Hunedoara, 82 km sud de Deva, 96 km est de Reşiţa şi 99 km vest de Râmnicu Vâlcea.
Pe 17 iunie, un cutremur cu magnitudinea 4,3 s-a produs la ora locală 13:13, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, anunță Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Potrivit datelor preliminare ale INFP, seismul a fost estimat iniţial la o magnitudine de 4,1, dar ulterior a fost revizuit la 4,3. Cutremurul s-a produs la adâncimea de 111 km, în apropierea următoarelor orașe: la 57km SE de Sfantu-Gheorghe, 59km V de Focsani, 60km NV de Buzau, 64km E de Brasov, 80km NE de Ploiesti.
Seismologul Mihai Diaconescu a explicat, la începutul lunii iunie, cum se produc cutremurele în zona de vest a României.
„În Zona Banatului, a Câmpiei Panonice, cutremurele apar la contactul între Bazinul Panonic și munții Apuseni. Această zonă este caracterizată de falii cu o orientare N-V, S-E și un alt sistem de falii S-V, N-E. (...) Sursa stresului în această zonă este dată de împingerea microplăcii Adriatice spre nord și rotirea spre est concomitent. Asta pune o presiune enormă, care e transmisă la Nord și Est către Bazinul Panonic care este constituit dintr-o sumediene de blocuri litosferice care nu toate sunt în același echilibru și acționează asupra celora care sunt într-un echilibru instabil”, a declarat Mihai Diaconescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
