Live Text Război în Ucraina, ziua 94. Zelenski: Condițiile din Donbas sunt atât de grele, că nu se pot descrie în cuvinte
Ucraina a intrat în ziua 94 a războiului cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski spune că situația din Donbas este „foarte dificilă” și că forțele Moscovei și-au concentrat armata în atacurile din est. Noi imagini din satelit arată operațiuni militare rusești în zona orașelor Liman și Popasna, în timp ce forțele ruse câștigă teritoriu în regiunile Lugansk și Donețk. Însă liderul de la Kiev a transmis că „Donbasul va fi ucrainean”. În ciuda situației dificile cu care se confruntă armata ucraineană, despre care președintele Zelenski spune că „nu poate lupta până la ultimul om”, Ucraina nu este dispusă să renunțe la teritoriile sale, „nici la Crimeea, nici la Donbas”.
Pe de altă parte, Emmanuel Macron și Olaf Scholz au vorbit astăzi 80 de minute la telefon cu Vladimir Putin. I-au cerut să aibă negocieri serioase cu Volodimir Zelenski și să încheie războiul. Dar, ca precondiție, Rusia să înceteze luptele și să-și retragă soldații din Ucraina. Putin nu a răspuns la această solicitare, dar sunt slabe șanse ca așa ceva să se întâmple. Armatele lui sunt în plină ofensivă în estul Ucrainei și avansează lent, dar sigur. Au superioritate și de 7 la 1, deoarece frontul este mic. Dar ucrainenii încă rezistă.
Zelenski: Condițiile din Donbas sunt atât de grele, că nu se pot descrie în cuvinte
ACTUALIZARE 23:59 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în discursul său video de sâmbătă seara că în prezent condițiile din Donbas sunt atât de grele, că nu se pot descrie în cuvinte. El a mulțumit luptătorilor ucraineni care rezistă în fața atacului.
„S-a încheiat a 94-a zi de război. Situația este foarte complicată. În special în acele zone din Donbas și regiunea Harkov unde armata rusă încearcă să aibă ceva rezultate. Punctele-cheie ale luptei sunt în continuare Severodonețk, Lisiceank, Bahmut, Popasna și alte orașe asupra cărora se concentrează ofensiva rusă”, a arătat Zelenski.
Președintele a spus, pe de altă parte, că Ucraina continuă să-și consolideze armamentul. „Îi vom domina pe ocupanți prin puterea de atac tehnologică și convențională. Multe depind de partenerii noștri. Aceștia sunt gata să ofere Ucrainei tot ce este necesar pentru a apăra libertatea. Așa că mă aștept la vești bune în acest sens deja de săptămâna viitoare”, a menționat Zelenski.
Ambasadorul Rusiei la Londra „nu crede” că vor fi folosite arme nucleare tactice împotriva Ucrainei
ACTUALIZARE 23:55 Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Andrei Kelin, a declarat într-un interviu pentru BBC că „nu crede” că țara sa va folosi arme nucleare tactice în războiul împotriva Ucrainei.
Potrivit doctrinei militare ruse, astfel de arme nu sunt folosite în conflicte ca acesta. Rusia are prevederi foarte stricte pentru utilizarea lor, în principal atunci când existența statului este amenințată. Nu are nimic de-a face cu operațiunea actuală, care este una de natură convențională, a explicat diplomatul. „Este o operațiune convențională limitată. Poate că ați observat că noi nu am crescut numărul forțelor trimise. Credem că sunt suficiente pentru a face față situației”, a spus Andrei Kelin.
Putin promulgă legea care dă permite înrolarea în armată a celor cu vârsta peste 40 de ani
ACTUALIZARE 23:00 Președintele Vladimir Putin a promulgat sâmbătă legea adoptată miercuri de Duma de Stat a Rusiei prin care este eliminată limita superioară de vârstă pentru recruții din armată.
Putin speră astfel că eliminarea limitei de vârstă pentru recruții militari va atrage veteranii cu experiență și va contribui la atenuarea pierderilor. O altă măsură care se pare că este avută în vedere la Moscova este reducerea perioadei de pregătire a recruților înainte de a fi trimiși pe front.
Anterior, armata avea limite de vârstă de 18-40 de ani pentru cetățenii ruși și de 18-30 de ani pentru străini.
Rusia a prezentat această măsură ca fiind necesară pentru a recruta mai mulți specialiști. Noua lege spune că specialiștii sunt necesari pentru a opera arme de înaltă precizie și că „experiența arată că devin astfel de specialiști la vârsta de 40-45 de ani”. De asemenea, ar putea fi recrutați mai mulți medici, ingineri și experți în comunicații.
Anexare amânată pentru Herson
ACTUALIZARE 22:30 Un așa-zis oficial al adminstrației civilo-militare pro-ruse din regiunea ocupată Herson a declarat, sâmbătă, pentru Reuters, că luptele care se dau în zonă afectează planurile pentru alipirea regiunii la Rusia, iar o decizie în acest sens va fi luată „aproape de anul viitor”.
Kirill Stremusov, șef adjunct al așa-zisei administrații civilo-militare a Herson-ului spune că procesul de alipire la Rusia ar putea să implice și organizarea unui referendum, revenind, astfel, asupra unei declarații antrioare, conform căreia un plebiscit „nu va fi necesar” pentru ca regiunea ocupată să fie anexată la Rusia.
„Nu se va întâmpla până în toamnă. Pregătim un sistem administrativ, iar până aproape de anul viitor vom vedea care este situația”, a spus Stremusov.
Bombardament la Mikolaiv, soldat cu un mort și 6 răniți
ACTUALIZARE 20:40 Cel puțin o persoană a murit și șase sunt rănite în urma unui bombardament în orașul-port Mikolaiv din sud-estul Ucrainei, a declarat sâmbătă administrația regională de stat.
Mikolaiv se află sub controlul guvernului ucrainean, dar nu este departe de linia de front unde au loc lupte între forțele ucrainene și cele rusești. Mikolaiv se află la aproximativ 60 de kilometri de Herson, oraș care se află sub control rusesc încă din primele zile ale invaziei.
„Sâmbătă dimineața, 28 mai, trupele de ocupație ale Rusiei au tras din nou asupra orașului Mykolaiv. Și din nou au lovit zonele rezidențiale. O persoană a murit pe loc. De asemenea, se știe că cel puțin 6 civili au fost răniți”, au precizat oficialii ucraineni.
Cel puțin două obuze au căzut în curțile unor blocuri de locuințe, avariind mai multe clădiri.
„Orașul Mikolaiv a fost bombardat din nou în această dimineață. Rușii au lovit curtea unei zone rezidențiale, la 20 de metri de o grădiniță. Există persoane rănite din cauza bombardamentelor”, anunțaseră ceva mai devreme autoritățile.
Ucraina a primit rachete antinavă din Danemarca și obuziere cu autopropulsie din SUA
ACTUALIZARE 20.10 Ucraina a început să primească rachete antinavă Harpoon din Danemarca şi obuziere cu autopropulsie din Statele Unite, a anunțat sâmbătă ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
„Apărarea de coastă a ţării noastre nu doar că va fi întărită cu rachete Harpoon - ele vor fi folosite de echipe ucrainene instruite”, a scris Reznikov pe pagina sa de Facebook.
El a afirmat că rachetele Harpoon vor fi folosite alături de cele ucrainene Neptun pentru apărarea coastei ucrainene, inclusiv a portului sudic Odesa.
După lansarea invaziei în Ucraina la 24 februarie, Rusia a impus o blocadă navală asupra porturilor ucrainene, împiedicând exporturile de cereale, şi a folosit flota Mării Negre pentru a lansa atacuri cu rachete împotriva Ucrainei.
Reznikov a mai scris că primirea rachetelor Harpoon este rezultatul cooperării între câteva state, precizând că livrarea din Danemarca a avut loc „cu participarea prietenilor noştri britanici”.
Secretarul apărării al SUA, Lloyd Austin, a afirmat luni că Danemarca va furniza un lansator şi rachete Harpoon Ucrainei.
Potrivit lui Reznikov, Ucraina a mai primit o gamă de piese de artilerie grea, inclusiv obuziere cu autopropulsie M109 modificate, de fabricaţie americană, care vor permite armatei să lovească ţinte de la distanţe mai mari.
Luna trecută, un responsabil de rang înalt de la Pentagon a declarat că armata SUA a început să instruiască, în afara teritoriului Ucrainei, militari ucraineni în folosirea obuzierelor autopropulsate.
Ucraina a afirmat că vrea să-şi asigure primirea de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270, pe care să le utilizeze pentru a respinge trupele ruseşti din estul ţării.
Spania trimite în Letonia o baterie de rachete de apărare antiaeriană
ACTUALIZARE 20:00 Spania va trimite în Letonia o baterie de rachete de apărare antiaeriană şi 100 de militari pentru a-şi întări participarea la misiunea NATO în acest stat baltic, scrie sâmbătă cotidianul El Pais, citat de AFP.
Rachetele sol-aer NASAMS vor face parte din consolidarea prevăzută de NATO în ţările limitrofe Rusiei în urma invaziei acesteia în Ucraina.
Întrebată de televiziunea de stat despre acest subiect, ministrul apărării, Margarita Robles, s-a limitat să reafirme „angajamentul total” al Spaniei faţă de NATO, relatează Agerpres.
„În prezent, avem trupe în Letonia, dar şi în Lituania, avem navele noastre în Mediterana, şi în continuare disponibilitate maximă pentru o întărire atât de necesară pentru descurajare”, a declarat ministrul fără alte precizări.
Spania, care va celebra luni 40 de ani de la aderarea la NATO, va găzdui la sfârşitul lunii iunie următorul summit al Alianţei.
De la începutul conflictului în Ucraina, Madridul a trimis de asemenea material militar Ucrainei, ministrul apărării reamintind în context „sprijinul total” al Spaniei faţă de această ţară atacată de forţele ruse.
„Atunci când apărăm Ucraina, apărăm valorile noastre ale democraţiei şi ne opunem cruzimilor (preşedintelui rus Vladimir) Putin”, a adăugat ea.
Scholz şi Macron au vorbit la telefon cu Putin și i-au cerut să înceapă „negocieri directe serioase” cu Zelenski
ACTUALIZARE 18:50. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă în trei, „negocieri directe serioase” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron „au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse”, arată un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz i-au cerut preşedintelui rus „negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi o soluţie diplomatică a conflictului”. Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez i-au cerut preşedintelui rus să vegheze la „o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile”.
Cei doi lideri occidentali „au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii”, se mai spune în comunicat.
Macron și Scholz i-au cerut lui Putin eliberarea luptătorilor de la Azovstal
Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.
A fost abordată şi tema situaţiei alimentare mondiale, iar cancelaria germană menţionează că preşedintele Putin „a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă”.
Convorbirea a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, care caută soluții de a pune capăt războiului.
Zelenski: Nu putem lupta până la ultimul om
ACTUALIZARE 16:19 Ucraina nu poate să lupte „până la ultimul om”, a spus președintel Volodimir Zelenski, sâmbătă, într-un interviu acordat unei televiziuni olandeze și citat de Bloomberg.
Zelenski a avertizat că pentru a relua controlul asupra teritoriilor sale ocupate militar, Ucraina va pierde „sute de mii de vieți”.
O revenire la pozițiile din 24 februarie este cheie pentru negocieri, a mai spus președintele ucrainean, adăugând că „nu suntem pregătiți să renunțăm nici la Crimeea, nici la Donbas”.
Rușii fură 2.700 de tone de metal din Mariupol cu o navă care va pleca din port
ACTUALIZARE 16:00 O navă a intrat în portul ucrainean Mariupol pentru prima dată de când Rusia a capturat orașul pentru a încărca metal și a-l transporta către Rusia, scrie, sâmbătă, agenția de presă TASS. Kievul acuză Rusia de furt, potrivit Reuters.
Un purtător de cuvânt al portului a declarat pentru TASS că vasul va încărca 2.700 de tone de metal înaintea transportului programat luni pe o distanță de 160 de kilometri est către orașul rusesc Rostov-pe-Don. Purtătorul de cuvânt nu a spus unde a fost produs metalul care va fi luat.
Avocatul poporului din Ucraina, Liudmila Denisova, a spus că transportul înseamnă că Rusia fură.
„Furtul în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei continuă”, a scris aceasta pe aplicația de mesagerie Telegram.
„Ca urmare a furtului din cerealele Ucrainei, ocupanții au recurs la exportarea produselor de metal din Mariupol”.
Cel mai mare producător de oțel al Ucrainei, Metinvest, a spus vineri că este îngrijorat că Rusia ar putea folosi câteva nave abandonate în Mariupol pentru a „fura și a face contrabandă cu produse metalurgice” ce aparțin companiei. Aceasta a acuzat Rusia de piraterie.
Întrebat, sâmbătă, dacă metalul care urmează să fie transportat aparține Metinvest, un purtător de cuvânt al companiei a afirmat: „Am spus ieri că metalul nostru este în portul din Mariupol, da”.
Poroșenko spune că i s-a refuzat ieşirea din ţară
ACTUALIZARE 15:35 Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko - rival politic al actualului şef de stat, Volodimir Zelenski, a anunţat, sâmbătă, că i s-a refuzat ieşirea din ţară pentru o deplasare în Lituania şi a avertizat că această decizie riscă să rupă „armistiţiul politic”, în plină invazie rusă.
Poroşenko, fost preşedinte între 2014 şi 2019, conduce, în prezent, partidul Solidaritatea Europeană, a doua cea mai mare formaţiune din parlament, făcând parte din opoziţie.
Conform serviciului său de presă, fostului şef de stat „i-a fost refuzată ieşirea din Ucraina” în condiţiile în care trebuia să ia parte la Adunarea parlamentară a NATO de la Vilnius şi primise „toate permisiunile formale pentru a părăsi ţara”, ca membru permanent al delegaţiei ucrainene.
Poroşenko urma de asemenea să poarte convorbiri la Vilnius cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi cu un grup de parlamentari lituanieni şi europeni, după care urma să se deplaseze la Rotterdam, în Ţările de Jos, pentru un summit al partidelor europene.
„Există riscul ca prin această decizie autorităţile să fi rupt armistiţiul politic stabilit în vreme de război cu forţele de opoziţiei, ce reprezintă un pilon al unităţii naţionale în faţa agresiunii ruse”, a adăugat serviciul de presă al fostului preşedinte.
Autorităţile ucrainene l-au plasat în decembrie 2021 pe preşedintele Petro Poroşenko sub anchetă oficială pentru înaltă trădare, acuzându-l de legături cu finanţarea forţelor separatiste în regiunea Donbas. Parchetul a cerut de asemenea tribunalului să-l oblige pe Poroşenko să nu părăsească Kievul fără permisiunea anchetatorilor săi şi să-i fie reţinut paşaportul pentru a-l împiedica să părăsească ţara.
Severodoneţk continuă să reziste
ACTUALIZARE 13:29 Oraşul-cheie Severodoneţk, ultimul punct major de rezistenţă al armatei ucrainene din Lugansk, continuă să reziste atacurilor armatei ruse care încă nu a reuşit să încercuiască oraşul complet, a declarat guvernatorul ucainean al regiunii, citat de CNN.
„Ruşii au ajuns la periferia oraşului şi au capturat hotelul Mir (Pacea)”, a declarat Serhii Haidai, guvernatorul ucrainean al Luganskului. „Nu îi putem momentan scoate din hotel, dar au deja mulţi morţi. Băieţii noştri rezistă”, a spus Haidai.
Rusia spune că a cucerit orașul Liman
ACTUALIZARE 12:25 Trupele ruse din Donbas vor încerca, cel mai probabil, o nouă forţare a râului Siverski Doneţ, conform ultimului raport despre războiul din Ucraina publicat de ministerul britanic al Apărării, după ce armata rusă a capturat cea mai mare parte a oraşului Liman, situat în nordul regiunii Doneţk.
Liman este un oraş strategic, fiind un important nod feroviar, care permite accesul la mai multe poduri rutiere şi de cale ferată peste râul Siverski Doneţ.
În prezent, principalul efort al Moscovei se concentrează asupra pungii create de trupele ruse în jurul oraşului Severodoneţk, pe care încearcă să îl înconjoare complet.
Stabilirea unui cap de pod în apropiere de Liman ar crea un avantaj pentru trupele ruse în viitoarea fază a ofensivei din Donbas, ale cărei obiective vor fi, cel mai probabil, oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, se arată în raportul ministerului britanic al Apărării.
Citește și Rusia a testat o rachetă hipersonică Zircon pe o distanță de 1.000 de kilometri
Ruşii au închis „graniţa” spre Ucraina a provinciei Herson
ACTUALIZARE 10:38 Regiunea Herson, aflată sub ocupaţia armatei ruse şi-a închis „graniţele” către zonele controlate de Ucraina, informează agenţia rusă RIA-Novosti, preluată de CNN.
Anunţul a fost făcut sâmbătă de adjunctul şefului administraţiei ruse instalate în Herson, Kiril Stremusov.
„Graniţa este acum închisă din motive de securitate. Nu recomandăm călătoria în Ucraina, indiferent de motiv”, a spus Stremusov.
ISW: Trupele ruse au început atacul direct asupra Severodoneţk
ACTUALIZARE 10:00 Forţele ruse au început să atace direct oraşul Severodoneţk, chiar dacă nu au reuşit încă să încercuiască complet această localitate. Trupele ruse s-au comportat, până acum slab în luptele urbane de-a lungul întregului război şi nu vor putea avansa rapid în Severodoneţk, se arată în cea mai recentă analiză a operaţiunilor militare din Ucraina, realizată de Institutul pentru Studii ale Războiului (Institute for the Study of War - ISW).
„Trupele ruse continuă să facă progrese constante în jurul oraşului dar nu au reuşit încă să-i încercuiască pe apărătorii ucraineni. Forţele ucrainene continuă să menţină liniile de apărare în estul Ucrainei şi au încetinit avansul rusesc”, se arată în analiza ISW.
Citește și Ucraina cere Germaniei să oprească Nord Stream 1
Imagini din satelit arată operațiunile militare ale Rusiei
Noi imagini din satelit arată operațiuni militare rusești în zona orașelor ucrainene Liman și Popasna din est, în timp ce forțele ruse câștigă teritoriu în regiunile Lugansk și Donețk, transmite Sky News.
Potrivit rapoartelor recente, forțele ruse au preluat controlul Liman, care este al doilea oraș de mărime medie ucrainean capturat în această săptămână.
Imaginile Maxar arată artilerie rusească, blindate care se mișcă de la nordul și estul orașului către Liman și urmările bombardamentelor răspândite care au distrus zeci de case și clădiri.
La sud-est de oraș, pagubele extinse sunt evidente prin Popasna. Unități ale Rusiei pot fi văzute desfășurate în Popasna și prin împrejurimi.
Potrivit Statului Major Ucrainean, în ultimele 24 de ore, 49 de localități au fost bombardate, iar rușii au desfășurat 13 atacuri terestre asupra liniilor de apărare ucrainene.
Zelenski insistă că „Donbas va fi ucrainean”
În mesajul său video nocturn, Volodimir Zelenski a reacționat la capturarea orașului Liman, nodul feroviar important al regiunii Donețk la nord de alte două orașe cheie care încă sunt sub controlul Ucrainei și la încercările Rusiei de a cuceri orașul Severodonețk, una dintre ultimele zone sub control ucrainean în Lugansk.
„Dacă ocupatorii cred că Liman sau Severodonețk vor fi ale lor, se înșeală”, a spus președintele ucrainean, potrivit The Guardian.
„Donbas va fi ucrainean”.
Președintele ucrainean a acceptat că situația din Donbas este „foarte dificilă”, spunând în mesajul său de vineri noapte că forțele invadatoare „și-au concentrat artileria la maxim, rezervele la maxim” în regiune.
„Sunt atacuri cu rachete și atacuri aeriene – tot”, a spus acesta. „Protejăm pământul nostru în modul în care actualele resurse de apărare ne permit. Facem totul pentru a le mări. Și le vom mări".
Zelenski a făcut apel și la liderii europeni pentru ajutor în privința lipsurilor de combustibil în urma raidurilor aeriene rusești asupra unei rafinării din Kremenciuc și a unor depozite de petrol din țară.
Zelenski: Rusia a evitat majoritatea sancțiunilor internaționale
Președintele Ucrainei a spus că Rusia a evitat majoritatea sancțiunilor internaționale din cauza unei lipse a poziționării unitare globale împotriva invaziei din Ucraina.
Volodimir Zelenski spune că o parte din țările care au impus sancțiuni împotriva Rusiei în același timp ajutau Moscova să evite majoritatea acestor măsuri.
„De aceea, din nefericire, nu vedem că sancțiunile au pus multă presiune pe Rusia”, a spus Zelenski studenților Universității din Stanford într-un mesaj video.
Liderul ucrainean i-a îndemnat pe liderii mondiali să impună sancțiuni împotriva Moscovei spunând că este „arma potrivită împotriva Rusiei”.
Analiștii cred că forțele ruse se concentrează în est, în vreme ce atacurile Rusiei din alte părți par să fie țintite către consolidarea pozițiilor lor și menținerea apărătorilor ucraineni pe poziții, astfel încât să nu fie trimiși în alte locuri.
Ministrul de externe al Ucrainei a oferit o evaluare sumbră a luptelor din est. „Situația militară din estul Ucrainei este chiar mai rea decât spun oamenii iar țara are nevoie de arme grele acum pentru a se putea lupta eficient cu Rusia”, a spus Dmitro Kuleba.
Biden spune că Putin încearcă să elimine cultura ucraineană
Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin că încearcă să elimine cultura ucraineană însă a sugerat că planul său cel puțin parțial s-a întors împotriva lui, stimulând expansiunea NATO în Europa.
Președintele american a vorbit în fața a 1.200 de cadeți absolvenți din Annapolis, Maryland, vineri: „Nu numai că încearcă să cucerească Ucraina, literalmente încearcă să elimine cultura și identitatea poporului ucrainean. Atacând școli, grădinițe, spitale, muzee, fără niciun alt motiv decât ca să elimine o cultură”.
Președintele Rusiei a încercat să „Finlandizeze” Europa, a spus Biden, însă „în schimb el a NATOizat toată Europa”, referindu-se la planurile Finlandei și Suediei de a se alătura alianței.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
