Live Text Război în Ucraina. Kremlinul ar lua în calcul un nou atac asupra Kievului (presă)
Ucraina a intrat în a 93-a zi de război cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski acuză trupele lui Vladimir Putin de genocid în Donbas, rușii bombardând mai multe orașe și sate din regiunea estică. Nouă persoane au fost ucise în Harkov, inclusiv în copil de 5 luni. Forțele ruse și-au reluat atacul în al doilea cel mai mare oraș ucrainean, după o pauză. De la Kremlin, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, spune că liderul de la Kiev nu dorește să negocieze și că Occidentul susține această poziție.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Rușii repară căile ferate din nordul Ucrainei pentru a-și menține rutele de aprovizionare
ACTUALIZARE 23.40 Armata ucraineană a anunțat că rușii încearcă să repare liniile de cale ferată avariate din nordul Ucrainei pentru a-și menține rutele de aprovizionare, informează CNN.
Într-o actualizare a situației de pe front, publicată vineri, Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a afirmat că „pentru a îmbunătăți logistica trupelor sale, inamicul încearcă să restabilească calea ferată avariată”.
„În special, în teritoriile ocupate temporar din regiunea Harkov, ocupanții combină unități ale celor 29 de brigăzi feroviare separate de la Smolensk cu utilaje și echipamente speciale pentru repararea infrastructurii feroviare”, scrie în actualizarea publicată de Statul Major General al Ucrainei.
Calea ferată dinspre Rusia spre regiunea Harkov și spre sud, până în orașul Izium, este o linie de aprovizionare critică pentru ofensiva rusă.
În ceea ce privește alte zone de conflict, Statul Major General a raportat noi atacuri cu armament greu lansate de forțele ruse, în contextul în care acestea încearcă să dezvolte o ofensivă asupra Slovianskului, un oraș din regiunea Donețk. De asemenea, operațiuni rusești de asalt erau în curs de desfășurare în mai multe așezări din jurul orașului Severodonețk, unde apărarea ucraineană a fost supusă unui bombardament constant.
Actualizarea precizează că forțele ruse au încercat, de asemenea, să întrerupă liniile de aprovizionare ucrainene din orașul Bahmut, care sprijină trupele din linia întâi din zona Severodonețk, dar că atacurile lor asupra a trei așezări nu au avut succes.
Ucraina ar putea evacua militarii din Lugansk aflaţi în pericol de încercuire
ACTUALIZARE 23.30 Ucraina ar putea recurge la evacuarea unei părţi a trupele proprii aflate în regiunea Lugansk şi care sunt în pericol de a fi încercuite, a declarat guvernatorul acestei regiuni, Serhii Haidai, informează BBC.
„Forţele ruse nu vor captura Luganskul în următoarele zile, dar Ucraina ar putea evacua câteva din forţele sale aflate în regiune”, a declarat guvernatoul Haidai, într-o postare publicată pe Telegram.
Guvernatorul Luganskului spune că o astfel de măsură ar avea ca scop chiar protejarea militarilor ucraineni.
„Ca să nu fim înconjuraţi, trebuie să ne retragem”, a adăugat oficialul ucrainean.
Forţele ruse continuă să preseze în direcţia oraşului Severodoneţk. Haidai a declarat că luptele au ajuns la periferia localităţii şi că forţele ruse au înconjurat două treimi din Severodoneţk.
Pentagon: Rusia a învățat din greșelile de pe câmpul de luptă
ACTUALIZARE 23.20 Rusia învață din greșelile sale de pe câmpul de luptă de până acum, chiar dacă avansul său este, în continuare „incremental”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John, Kirby, conform Bloomberg.
Rusia a încercat să rezolve din probleme cu care s-a confruntat în ce privește logistica și aprovizionarea în primele zile ale războiului, a spus Kirby.
Problema a fost rezolvată, parțial, de faptul că regiunile în care au loc, în acest moment, principalele atacuri ale rușilor, în Donbas, sunt mult mai aproape de Rusia.
Însă rușii sunt ceva mai reticenți în a „avansa prea mult”, în condițiile în care se tem să nu-și „tensioneze ” din nou liniile de aprovizionare.
Armata rusă a avut doar succese reduse și puține în încercările sale de a-și integra operațiunile terestre cu cele aeriene - „Folosesc unități mai mici, acum, în locuri mai mici și cu mișcări mai puțin ample”, a spus Kirby.
Totuși, Rusia continuă să aibă probleme în ce privește „comandarea și controlul” trupelor sale din Ucraina, a adăugat oficialul american.
Biserica Ortodoxă a Ucrainei, până acum subordonată Patriarhiei Ruse, anunţă desprinderea de aceasta
ACTUALIZARE 22.24 Biserica Ortodoxă ucraineană, subordonată până în prezent Patriarhiei Ruse, a anunţat vineri desprinderea de aceasta după ce Rusia a invadat Ucraina, declarându-şi "deplina independenţă" de autorităţile spirituale ruse, iniţiativă istorică, relatează AFP, potrivit Agerpres.
"Nu suntem de acord cu patriarhul Rusiei, Kirill, în ceea ce priveşte războiul în Ucraina", a explicat într-un comunicat Biserica Ortodoxă ucraineană, în finalul conciliului consacrat "agresiunii" ruse împotriva Ucrainei, pronunţând "deplina independenţă şi autonomie a Bisericii Ortodoxe ucrainene".
Ramura moscovită a Bisericii Ortodoxe din Ucraina era până în prezent subordonată patriarhului rus Kirill, care şi-a exprimat clar sprijinul pentru ofensiva preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina.
"Conciliul condamnă războiul, care este o încălcare a poruncii Domnului 'Să nu ucizi!' şi îşi exprimă condoleanţele pentru toţi cei care suferă din cauza războiului", adaugă comunicatul.
Potrivit Bisericii Ucrainei, relaţiile sale cu conducerea sa moscovită erau "complicate sau inexistente" de când în Ucraina a fost declarată legea marţială.
Această iniţiativă este a doua schismă ortodoxă în Ucraina în ultimii ani. O parte a Bisericii ucrainene se desprinsese deja de Moscova în 2019 din cauza rolului jucat de Kremlin în această ţară.
Invazia decisă de Vladimir Putin şi sprijinul lui Kirill acordat războiului a plasat Biserica ucraineană încă ataşată Moscovei într-o situaţie din ce în ce mai dificil de susţinut.
Sute dintre preoţii săi au semnat recent o scrisoare deschisă cerând judecarea lui Kirill de către un tribunal religios din cauza poziţiilor adoptate de acesta faţă de conflict.
Ucraina este de importanţă majoră pentru Biserica Ortodoxă Rusă, întrucât unele dintre cele mai importante mănăstiri ale acesteia sunt situate pe teritoriul ucrainean.
Olaf Scholz: Am avut multe conversații cu Putin și voi continua să discut cu el
ACTUALIZARE 22.20 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, spune că va continua să discute cu Vladimir Putin și a respins criticile conform cărora sprijinul militar oferit de țara sa Ucrainei a început să încetinească, scrie Bloomberg.
„Facem foarte multe și este pur și simplu neadevărat ce se spune (n. red. – că Germania încetinit sprijinul pentru Ucraina”, a declarat cancelarul german, la Stuttgart, vineri. Ultima conversație pe care Scholz a avut-o cu Vladimir Putin a fost în data de 13 mai.
„Am avut mai multe discuții telefonice cu Putin și voi continua să discut cu el”, a mai spus Olaf Scholz.
Britanicii care au luptat pentru Ucraina și care au fost capturați de ruși ar putea fi condamnați la moarte
ACTUALIZARE 22.18 Doi cetățeni britanici și un marocan, care au luptat de partea ucraineană în regiunea Donbas, ar putea fi condamnați la pedeapsa cu moartea, au declarat separatiștii pro-ruși, citați de agenția de presă rusă Interfax, potrivit BBC.
Viktor Gavrilov, un oficial al parchetului autoproclamatei Republici Populare Donețk (DNR), spune că o anchetă penală „a fost finalizată” și – ținând cont de faptul că este în desfășurare un război – acuzații pot primi pedeapsa capitală.
Gavrilov i-a identificat pe cei doi cetățeni britanici capturați ca fiind Shaun Pinner și Andrew Hill, în timp ce marocanul se numește Sadun Brahim.
Există informații potrivit cărora noua administrație instalată de ruși în RPD a introdus pedeapsa cu moartea pe teritoriul pe care separatiștii îl controlează încă din 2014.
Suedia și Finlanda nu reușesc să convingă Turcia să accepte aderarea lor la NATO
ACTUALIZARE 22.10 Discuțiile dintre oficialii turci și delegații din Suedia și Finlanda purtate în această săptămână în Turcia au înregistrat puține progrese în ceea ce privește depășirea obiecțiilor Ankarei față de aderarea celor două țări nordice la NATO și nu este încă clar când va avea loc o nouă rundă de negocieri, potrivit a două surse citate de Reuters.
„Nu este un proces ușor”, a declarat vineri un oficial turc de rang înalt pentru Reuters. „Ei trebuie să ia măsuri concrete, care vor fi dificile. Negocierile ulterioare vor continua. Dar o dată (pentru noi discuții, n.r.) nu pare foarte aproape”, a precizat acesta.
O altă persoană apropiată situației a declarat că discuțiile de miercuri nu au înregistrat niciun progres clar și s-au încheiat fără un calendar de continuare, ceea ce indică perspectiva ca Turcia să se opună în continuare cererilor de aderare atunci când NATO va organiza summitul de pe 29-30 iunie de la Madrid.
Moscova se gândește la un nou atac asupra Kievului (presă)
ACTUALIZARE 20:20 Conducerea Federaţiei Ruse se pare că nu a abandonat ideea de a captura capitala Ucrainei, relatează vineri Ukrainska Pravda, citând publicaţia independentă rusă Meduza.io, potrivit căreia Kremlinul crede în continuare că armata rusă poate să câştige războiul în Ucraina, relatează Agerpres.
În ciuda faptului că, în mod clar, rezultatele armatei ruse nu sunt în conformitate cu planurile iniţiale ale Moscovei, Kremlinul discută din nou despre un posibil atac asupra Kievului şi chiar speră la o victorie pe scară largă în războiul declanşat în Ucraina, comentează jurnaliştii de la Ukrainska Pravda.
În ciuda faptului că avansul în Donbas rămâne neînsemnat, administraţia preşedintelui rus Vladimir Putin consideră că "poate duce războiul din Ucraina până la victorie" în câteva luni, relatează Meduza.io, citând două surse apropiate Kremlinului şi o sursă din administraţia prezidenţială de la Moscova.
Potrivit acestora, "programul minim" pentru "declararea victoriei" la sfârşitul lunii mai 2022 este considerat de Kremlin ca fiind capturarea de către trupele ruse a întregului teritoriu al regiunilor Doneţk şi Lugansk, unde în prezent au loc lupte înverşunate.
Sursele Meduza.io - site declarat "agent străin" de către autorităţile ruse - susţin că Kremlinul nu a renunţat la ideea de a prelua sub control capitala ucraineană Kiev. Astfel, "programul maxim" ar viza în continuarea ocuparea capitalei ucrainene.
"Oricum îi vom bate pe ucraineni. Cel mai probabil, până în toamnă totul se va termina", a declarat una dintre sursele publicaţiei Meduza.io, citată de media ucrainene.
Astfel de sentimente ar fi răspândite nu numai la Kremlin, ci şi la nivelul conducerii Rusiei Unite, partidul aflat la putere în Rusia.
Interlocutorii Meduza.io nu ştiu cum evaluează în prezent Ministerul rus al Apărării perspectivele unui atac asupra Kievului. Anterior, publicaţia scria că, deja la sfârşitul lunii martie, conducerea militară rusă s-a resemnat în cele din urmă cu faptul că Kievul nu poate fi luat "cu sânge puţin", adică de forţele deja implicate în aşa-numita "operaţiune specială".
Moscova şi-a retras trupele de lângă Kiev la sfârşitul lunii martie, după ce nu a reuşit să captureze capitala ucraineană, concentrându-şi eforturile pe cucerirea regiunilor Doneţk şi Lugansk până la graniţa lor administrativă.
Pentagonul ia în calcul să furnizeze Ucranei lansatoare multiple de rachete
ACTUALIZARE 20.00 Pentagonul nu exclude posibilitatea de a oferi armatei ucrainene lansatoare multiple de rachete pentru a contracara avansul trupelor ruse în estul Ucrainei, transmite vineri agenţia EFE, preluată de Agerpres.
Un astfel de ajutor militar este luat în calcul la Washington, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a menţionat la o conferinţă de presă că Departamentul american al Apărării are cunoştinţă de faptul că armata ucraineană are nevoie de sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune după ce Rusia şi-a concentrat ofensiva militară în partea de est a Ucrainei şi a început să facă progrese acolo.
Fără a preciza totuşi dacă în final va fi furnizat Ucrainei acest tip de armament cerut insistent de Kiev, John Kirby a spus că ucrainenii au cerut ''în privat şi public'' sisteme de lansatoare multiple de rachete, adăugând că Pentagonul are o ''comunicare constantă cu ei asupra nevoilor lor'' privind armamentul.
El a amintit că, de când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în februarie, Statele Unite au livrat Ucrainei 10 pachete de ajutor militar şi în prezent este în pregătire cel de-al 11-lea.
SUA confirmă un avans al trupelor ruse în Donbas
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a recunoscut faptul că trupele ruse ''înaintează tot mai mult'' în Donbas, în estul Ucrainei.
Unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, a declarat vineri că Rusia foloseşte cele mai distructive arme ale sale care nu sunt nucleare, precum lansatoarele multiple de rachete termobarice. Prin urmare, acesta a reafirmat că Ucraina are nevoie să primească din partea Statelor Unite lansatoare multiple de rachete HIMARS, obuzierele oferite până în prezent de SUA armatei ucrainene având o rază de acţiune inferioară acestor lansatoare.
Washingtonul s-a arătat până în prezent reticent să transfere Ucrainei lansatoare multiple de rachete, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, de teama că Ucraina ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus şi ar putea escalada astfel conflictul.
Tot vineri, postul CNN a relatat, citând responsabili de la Washington, că preşedintele Joe Biden ar fi acceptat în cele din urmă ca noul pachet de ajutor militar destinat Kievului să cuprindă şi astfel de lansatoare, dar acestea ar putea fi lansatoare HIMARS în versiunea mai uşoară, cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Dar chiar şi acestea ar permite Ucrainei să lovească mai uşor ţinte în interiorul Rusiei.
Rusia ar fi dispusă la un schimb de prizonieri cu Ucraina
ACTUALIZARE 19:50 Cancelarul austriac Karl Nehammer a discutat vineri 45 de minute la telefon cu Vladimir Putin și a primit asigurări că Moscova își va respecta angajamentele de livrare a gazelor naturale. Liderul de la Kremlin i-a mai spus și că este gata să discute cu Ucraina despre un schimb de prizonieri, relatează Reuters.
Întrebat ce i-a spus Putin despre livrările de gaze naturale, cancelarul Karl Nehammer a declarat jurnaliștilor că „subiectul a fost abordat”, iar liderul de la Kremlin i-a spus că „toate livrările vor fi finalizate în totalitate”.
Pe de altă parte, potrivit cancelarului austriac, liderul rus și-a exprimat disponibilitatea de a discuta un schimb de prizonieri cu Ucraina. „Dacă este cu adevărat dispus să negocieze este o întrebare complexă”, a comentat el.
La rândul său, comunicatul Kremlinului despre convorbirea cu Nehammer menționează că Rusia și-a reafirmat angajamentul de a-și respecta obligațiile contractuale pentru livrările de gaze naturale către Austria, țară care importă din Rusia 80 la sută din necesarul său de gaze. Kremlinul nu menționează nimic despre un eventual schimb de prizonieri cu Ucraina.
1.500 de persoane au fost ucise în oraşul Severodoneţk de la începutul războiului
ACTUALIZARE 19.27 Circa 1.500 de persoane au fost ucise în oraşul greu încercat Severodoneţk din regiunea Lugansk, în estul Ucrainei, de la începutul războiului declanşat de Rusia la sfârşitul lunii februarie, relatează DPA.
Printre acestea sunt soldaţi, dar şi civili, a declarat vineri şeful administraţiei militare locale, Oleksandr Striuk.
Mulţi locuitori au fugit din calea luptelor, afirmă el, adăugând că doar a zecea parte din cei 130.000 de locuitori ai oraşului a rămas la Severodonţek.
Guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serhii Haidai, a indicat că joi patru persoane au fost ucise în bombardamente ruseşti asupra unor zone rezidenţiale din Severodoneţk.
La peste trei luni de la declanşarea războiului în Ucraina de către Rusia, Severodoneţk este una din ultimele zone ale Luganskului controlate încă de armata ucraineană. Dar nu departe de periferia oraşului se dau deja lupte grele.
Unii observatori exprimă temeri că brigăzile ucrainene din Severodoneţk ar putea fi încercuite de forţele militare ruse şi miliţiile separatiste proruse din Lugansk.
Severodonețk a fost distrus pe scară largă, dar „apărarea acerbă” continuă
ACTUALIZARE 19.20 Aproximativ 90% din locuințele din Severodonețk au fost avariate, pe fondul unei „apărări acerbe” a orașului, a declarat vineri un oficial militar local din această localitate situată în estul Ucrainei, potrivit CNN.
Orașul „a rezistat toată noaptea” împotriva unui puternic atac rusesc, a declarat Oleksandr Striuk, șeful administrației militare din Severodonețk, într-un interviu de radio. El a recunoscut, însă, că forțele ruse își continuă ofensiva.
„Ieri, luptele au avut loc la intrarea în oraș”, a spus el. „Armata noastră a reușit să oprească avangarda orcilor [un termen ucrainean peiorativ care desemnează trupele ruse, n.r.] care încercau să pătrundă în oraș. Severodonețk se află într-o apărare acerbă. Inamicul se află pe două treimi din perimetrul orașului, dar orașul nu este înconjurat”, a precizat Oleksandr Striuk.
Orașul a fost distrus pe scară largă, a mai spus Striuk. „Uzina chimică care produce azot (nitrogen, n.r.) este bombardată”, a spus el. „Există morți în rândul populației civile și al angajaților întreprinderii. 90% din fondul de locuințe este avariat, 60% va trebui reconstruit”, a precizat oficialul ucrainean.
Striuk a mai spus că trupele ruse care au intrat într-un hotel din nordul orașului au fost respinse de forțele ucrainene, afirmația acestuia neputând fi verificată imediat. Oficialii ucraineni au declarat anterior că hotelul nu se afla sub controlul lor.
„Șomajul ascuns”, fenomenul ce afectează tot mai multe sectoare ale economiei ruse după impunerea sancțiunilor
ACTUALIZARE 19.03 Şomajul ascuns afectează numeroase sectoare ale economiei ruseşti, pe măsură ce se resimte impactul sancţiunilor occidentale fără precedent impuse Moscovei. Trimiterea în şomaj parţial este deseori utilizată pentru a evita concedierile, însă este însoţită de o reducere a salariului, relatează AFP, preluată de Agerpres.
În cel mai recent astfel de caz, peste 5.000 de angajaţi ai producătorului rus de camioane Kamaz au fost trimişi în şomaj parţial din cauza penuriei de componente care a apărut ca urmare sancţiunilor occidentale impuse Moscovei pentru ofensiva sa în Ucraina.
„La Kamaz, a fost introdusă o săptămână de lucru de trei zile: responsabilii, specialiştii şi angajaţii de la uzinele de producţie se confruntă cu o penurie de componente, care a început să ducă spre un program de lucru redus”, a informat joi portalul de informaţii al producătorului de camioane, Vesti Kamaza, citat de AFP.
Măsura vizează 5.500 de persoane, a precizat Sergei Romaniuk, directorul Departamentului de resurse umane de la Kamaz. Producătorul rus de camioane a dat asigurări că acestor persoane le-au fost oferite locuri de muncă temporare, pentru a le permite să-şi menţină nivelul veniturilor şi să fie conservată de asemenea mâna de lucru, a precizat Sergei Romaniuk.
Citește continuarea aici
Fostele restaurante McDonald's se vor transforma în „Fun and Tasty” sau „The Same One” în Rusia
ACTUALIZARE 19.00 McDonald’s Rusia a înregistrat mai multe posibile noi nume de brand pentru firmele care vor prelua restaurantele lăsate în urmă de compania americană. Restaurantele rusești s-ar putea numi „Fun and Tasty” sau „The Same One”, relatează Reuters. Compania americană a anunțat, vineri, că au fost înregistrate mai multe mărci la agenția Rospatent din care urmează să aleagă printre care și „Just Like That” sau „Open Checkout”.
McDonald’s cel mai mare lanț de restaurante cu servire de burgeri din lume, având aproape 850 de locații în Rusia, își va vinde restaurantele unei firme locale, ca urmare a invaziei rusești a Ucrainei. În luna martie, compania americană anunța închiderea temporară a restaurantelor sale din Rusia.
ACTUALIZARE 17.31 Statul Major al armatei ucrainene a anunțat vineri că forțele aeriene ale Kievului au reușit să doboare un avion rus care încerca să intercepteze un alt avion ucrainean de atac la sol.
„Astăzi, 27 mai, în jurul orei 14.00, un avion MiG-29 a Forţelor Aeriene Ucrainene a doborât deasupra regiunii Herson un avion Suhoi 35 rus, care încerca să intercepteze un alt avion ucrainean de atac la sol”.
Încă 70 de cadavre, găsite sub dărâmături în Mariupol
ACTUALIZARE 17.20 Alte aproximativ 70 de cadavre au fost găsite la Mariupol sub o clădire industrială lovită de bombardamentele rusești, la doar trei zile după ce au fost descoperite alte 200 sub dărâmăturile unui bloc de locuințe, a anunțat Petro Andriuschenko, consilier al primarului ucrainean din orașul-port, potrivit BBC.
Corpurile au fost găsite și preluate de rușii care controlează acum orașul și au fost duse pentru înhumare la o groapă comună.
Clădirea industrială sub care au fost găsite cadavrele a fost lovită de un bombardament în urma căreia s-a prăbușit, iar localnicii au rămas blocați.
„Niciun proces de identificare nu este în desfășurare, dar localnicii afirmă că nu era nimic de identificat având în vedere condiția în care au fost găsite cadavrele”, a spus Andriuschenko.
Consilierul, primarul sau oficialii locali nu mai sunt prezenți în Mariupol, dar postează informații obținute din orașul controlat acum de soldații ruși pe baza informațiilor primite de la localnici.
În urmă cu trei zile, alte 200 de cadavre au fost găsite sub dărâmăturile unei clădiri rezidențiale din oraș.
Rușii au înconjurat orașul Severodonețk
ACTUALIZARE 16:02 Forțele ruse au înconjurat două treimi din orașul Severodonețk din estul Ucrainei, potrivit guvernatorului regional din Lugansk, Serghei Haidai.
Forțele ucrainene sunt angajate într-o „apărare feroce” a orașului din est, a spus Haidai, potrivit Reuters.
Bombardamentele „foarte puternice” au continuat fără încetare timp de două zile și au deteriorat 90% din locuințele din oraș, au mai spus oficialii din regiune.
„Putin vrea să instaureze imperiul rus”
ACTUALIZARE 15:54 Serviciile de informaţii ucrainene estimează că războiul cu Rusia s-ar putea prelungi cel puţin până la sfârşitul anului, întrucât preşedintele rus Vladimir Putin nu este dispus să renunţe la planurile sale de cucerire şi acceptă o confruntare prelungită cu Ucraina, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
„Putin nu renunţă la planurile sale, acest război se va prelungi”, a declarat vineri în faţa presei Vadim Skibiţki, responsabil al serviciului ucrainean de informaţii militare.
Acesta a susţinut că Putin nu a vrut să-i asculte pe cei care au încercat să-l descurajeze să pornească războiul şi acum nu-i ascultă nici pe cei care doresc oprirea acestui război. „El nu are încredere în nimeni, nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului rus. Planul său este să guverneze Rusia până la moartea lui, a exclus un scenariu despre un succesor”, a adăugat responsabilul ucrainean citat.
Potrivit acestuia, planul militar al Rusiei pe termen scurt este să încercuiască armata ucraineană în Donbas şi să ajungă la frontierele administrative ale acestei regiuni ucrainene ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.
Şi comentatori occidentali au avertizat anterior că Rusia se pregăteşte pentru un război prelungit, aceştia evocând un posibil „război de uzură”.
„Coridoarele” maritime nu au fost agreate cu Rusia
ACTUALIZARE 15:10 Un oficial ucrainean a declarat vineri că „coridoarele umanitare maritime” anunțate la începutul acestei săptămâni de armata rusă nu au fost agreate cu Ucraina și a acuzat Rusia că încearcă să transfere vina asupra Ucrainei pentru o criză alimentară globală.
„Deci, aceasta este doar o altă minciună a Rusiei și o încercare de a da vina pe Ucraina în crearea unei crize alimentare”, a spus Serghei Bratchuk, purtătorul de cuvânt al Statului Major.
Bloomberg: Compromis în UE pentru petrolul rusesc. Embargo pe mare, autorizarea livrărilor prin oleoductul Drujba
ACTUALIZARE 14:25 O parte dintre liderii Uniunii Europene înclină spre un compromis care ar interzice livrările de petrol rusesc pe mare dar ar scuti, temporar, livrările printr-un oleoduct important, în ideea de a da Ungariei mai mult timp, astfel încât blocul comunitar să ajungă la un acord cu privire la un nou pachet de sancţiuni impuse Rusiei, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Rusia, acuzată că își răpește proprii cetățeni pe care îi trimite cu forța la luptă în Ucraina
ACTUALIZARE 14:23 Cetățeni ruși din Cecenia au spus că sunt recrutați împotriva voinței lor și obligați să lupte ca „voluntari” în războiul Rusiei din Ucraina, potrivit mai multor organizații care apără drepturile omului, informează The Daily Beast.
Sute de ceceni sunt victime ale unui program de „răpire în masă”, potrivit 1Adat, un grup care luptă pentru drepturile omului, împotriva corupției din Cecenia și a propagandei rusești.
Zece persoane au fost ucise și cel puțin 35 au fost rănite după ce rachetele ruse au lovit regiunea Dnipro
ACTUALIZARE 14:20 Forțele ruse au lansat trei rachete din regiunea Rostov din Rusia , o rachetă lovind o bază a gărzii naționale ucrainene din Dnipro, relatează Ukrinform.
Guvernatorul regional Valentin Reznichenko a declarat că salvatorii căutau posibili supraviețuitori după „o noapte și o dimineață neliniștită”.
Zece persoane au fost ucise și aproximativ 30-35 de persoane au fost rănite.
Situația se înrăutățește nu doar în regiune, ci și pe front. Trupele ruse și-au intensificat ofensiva în primul rând în regiunile Lugansk și Donețk, iar regiunea Dnipro este înconjurată de trei fronturi.
Serghei Lavrov: Occidentul a declarat „război total” Rusiei
ACTUALIZARE 14:05 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat vineri Occidentul că duce un „război total” împotriva Rusiei şi a apreciat că acesta va dura „multă vreme”, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Occidentul a anunţat un război total împotriva noastră, împotriva întregii lumi ruseşti”, a spus Lavrov la o reuniune a conducătorilor regiunilor Rusiei. „Putem spune cu certitudine că ne vom afla în această situaţie multă vreme”, a adăugat el.
Zelenski: Ucraina trebuie să înfrunte realitatea şi să discute cu Putin. „Ne vrem vieţile înapoi”
ACTUALIZARE 13:32 Ucraina nu este nerăbdătoare să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar trebuie să înfrunte realitatea că acest lucru va fi necesar pentru a se pune capăt războiului, a declarat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Există lucruri de discutat cu liderul rus. Nu spun că oamenii sunt nerăbdători să vorbească cu el, dar trebuie să înfruntăm realitatea de a supravieţui”, a declarat Volodimir Zelenski într-o intervenţie la o conferinţă organizată de un think-tank indonezian.
Separatiștii proruși din Donețk spun că au cucerit un important nod feroviar
ACTUALIZARE 12:08 Separatiştii proruşi din Doneţk au afirmat vineri că au cucerit localitatea Liman (Lîman), în estul Ucrainei, important nod feroviar care deschide calea spre marile oraşe Sloviansk şi Kramatorsk, informează AFP, potrivit Agerpres.
Pe contul său de Telegran, statul-major al apărării teritoriale separatiste din Doneţk a anunţat că a „preluat controlul complet” asupra „Krasnîi Liman” (numele vechi al Lîman), cu sprijinul unităţilor militare ale regiunii separatiste Lugansk şi „sprijinul cu foc” din partea forţelor armate ruse.
Deocamdată, armata rusă nu a făcut niciun anunţ în acest sens, iar AFP nu a putut verifica aceste revendicări teritoriale din sursă independentă.
Liman este un important nod feroviar situat la nord-est de oraşul-simbol Sloviansk, recucerit de la separatiştii proruşi în 2014, şi de Kramatorsk, capitala părţii din regiunea Doneţk (est) care se află sub control ucrainean.
Cucerirea localităţii Liman ar permite ridicarea unui obstacol spre Sloviansk, apoi spre Kramatorsk, marcând totodată un progres în tentativa de a încercui Severodoneţk şi Lisiciansk, alte două importante oraşe ucrainene situate mai la est.
Marţi, separatiştii au dat asigurări că jumătate din Liman se află deja sub controlul lor.
Vineri este a 93-a zi de război. Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie.
Mesajul lui Zelenski pentru Occident: „Nu vă mai jucați cu Rusia”, puneți capăt războiului
ACTUALIZARE 11:00 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Occidentul să nu se mai joace cu Rusia și să impună sancțiuni mult mai dure pentru a încheia „războiul fără sens” din Ucraina și a spus că țara sa va rămâne independentă, singura întrebare fiind care va fi prețul pe care poporul său îl va plăti în lupta sa pentru libertate.
Criticile lui Zelenski la adresa Vestului au devenit tot mai aspre în ultimele zile în care Uniunea Europeană se apropie cu pași lenți înspre un posibil embargo al petrolului rusesc, în timp ce mii de soldați ruși desfășoară o operațiune de încercuire și asediere a ultimelor două orașe importante din regiunea Lugansk pe care nu le-au ocupat.
„Ucraina va rămâne un stat independent și nu va fi înfrântă. Singura întrebare este care va fi prețul pe care poporul nostru va trebui să îl plătească pentru libertatea sa și care este prețul pe care Rusia îl va plăti pentru acest război fără sens împotriva noastră”, a spus Zelenski în discursul de joi noapte.
„Evenimentele catastrofice în desfășurare ar putea încă să fie oprite dacă lumea ar trata situația din Ucraina ca și când ea însăși ar trece prin aceeași situație, dacă marile puteri nu s-ar mai juca cu Rusia și ar încerca cu adevărat să oprească războiul”, a transmis Zelenski.
Zelenski s-a plâns de neînțelegerile din interiorul UE în legătură cu următoarele sancțiuni împotriva Rusiei și a întrebat de ce li se permite unor state să blocheze planul de impunere a măsurilor.
„De câte săptămâni mai are nevoie Uniunea Europeană ca să se pună de acord asupra celui de-al șaselea pachet [de sancțiuni]?” a întrebat președintele ucrainean. „Presiunea asupra Rusiei este practic o problemă de salvare de vieți. Fiecare zi de procrastinare, slăbiciune, varii dispute și propuneri de 'împăciuire' a agresorului în detrimentul victimelor înseamnă doar că și mai mulți ucraineni sunt omorâți.”
60% din casele din Severodonețk sunt distruse. Cel puțin 1.500 de morți sunt în oraș, spune liderul orașului
ACTUALIZARE 10:50 „60% din clădirile rezidențiale din Severodonețk au fost distruse, 85-90% din clădirile orașului sunt afectate și vor avea nevoie de reconstrucție majoră”, a spis Oleksandr Struk, liderul orașului
Potrivit acestuia, există cel puțin 1.500 de morți în oraș, transmite Nexta.
SUA resping cererile Rusiei de eliminare a sancțiunilor în schimbul livrărilor de cereale
ACTUALIZARE 10.02 Statele Unite au respins oferta preşedintelui rus Vladimir Putin de a debloca livrările de cereale, în schimbul eliminării sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, transmite vineri dpa.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a replicat că nave cu alimente şi îngrăşăminte nu pot fi livrate din cauza blocadei navale ruse, nu a sancţiunilor. "Nu încape discuţie. Asta face Rusia", a spus ea, cerând Moscovei să înceteze "imediat" războiul împotriva Ucrainei, care afectează securitatea alimentară internaţională. "Este vorba de Rusia, care blochează activ exportul de alimente din porturile ucrainene şi sporeşte foametea în lume. Este vina lor", a insistat reprezentanta preşedintelui american Joe Biden, notează Agerpres.
În ultimele săptămâni, comunitatea internaţională a făcut apel la Rusia să permită exporturile de grâu din Ucraina. Kievul a informat că marina militară rusă blochează în prezent porturile ucrainene de la Marea Neagră şi a acuzat Moscova de şantaj, cerând miercuri Occidentului să nu renunţe la sancţiuni până când Rusia nu pune capăt războiului.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a acuzat Ucraina de lipsă de realism, susţinând că trebuie îndeplinite cererile Rusiei, inclusiv renunţarea la controlul asupra regiunilor din estul Ucrainei şi recunoaşterea anexării Crimeei.
SUA vor trimite sisteme de rachete cu rază lungă în Ucraina
ACTUALIZARE 09.44 SUA se pregătește să trimită sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, după o solicitare urgentă din partea oficialilor ucraineni, au declarat mai mulți oficiali pentru CNN.
Administrația Biden înclină spre trimiterea sistemelor ca parte a unui pachet mai mare de asistență militară și de securitate către Ucraina, care ar putea fi anunțat săptămâna viitoare, conform relatărilor din presa americană.
Înalți oficiali ucraineni, inclusiv președintele Zelenski și ministrul de externe Kuleba, au pledat în ultimele săptămâni pentru ca SUA și aliații săi să furnizeze sistemul blindat de rachete cu lansare multiplă M270, cunoscut și ca MLRS.
Acest sistem poate efectua lovituri de rachete la sute de kilometri, adică mult mai departe decât oricare dintre sistemele pe care le are deja Ucraina la dispoziție și le folosește pe front. Autoritățile de la Kiev susține că MLRS ar putea schimba raportul de putere pe linia de contact.
La începutul acestei săptămâni, Kuleba a spus că cea mai urgentă nevoie a Ucrainei este sistemul de lansare multiplă de rachete (MLRS) pentru a contracara superioritatea Rusiei în ceea ce privește armamentul greu aruncat în luptă.
Președintele ucrainean s-a referit, de asemenea, la arme ca fiind „sistemele care sunt cu adevărat necesare pentru a opri această agresiune” în mesajul său zilnic către popor adresat joi noapte.
Un alt sistem pe care l-a cerut Ucraina este Sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscut sub numele de HIMARS.
Ministerul britanic al Apărării: Rușii încearcă să înconjoare Severodonețk și Lisiceansk
ACTUALIZARE 09.30 Ministerul britanic al Apărării transmite în analiza războiului de vineri dimineață că forțele terestre ruse își continuă încercarea de a înconjura orașele Severodonețk și Lisiceansk, cucerind recent mai multe sate la nord-vest de Popasna.
Londra spune că Rusia exercită presiune pentru a captura Severodonețk, deși Ucraina păstrează controlul asupra mai multor sectoare de apărate ale orașului. De asemenea, britanicii spun că armata Ucrainei refuză să cedeze Rusiei controlul deplin asupra Donbasului.
Guvernul Marii Britanii mai subliniază că gruparea de forțe de sud a Rusiei (SGF) rămâne probabil însărcinată cu ocuparea teritoriului sudic al Ucrainei. În ultimele zile, Rusia a mutat tancuri T-62, vechi de 50 de ani, în zona de responsabilitate a SGF.
T-62-urile vor fi aproape sigur deosebit de vulnerabile la armele antitanc ale ucrainenilor, iar prezența lor pe câmpul de luptă evidențiază lipsa pe care o are Rusia de a dispune de echipamente militare moderne, pregătite pentru luptă, mai notează Ministerul britanic al Apărării.
Pierderile suferite de ruși în războiul pe care l-au pornit în Ucraina
ACTUALIZARE 09.15 Armata ucraineană a publicat ultimul bilanț al pierderilor pe care le-ar fi provocat armatei ruse, susținând că numărul militarilor ruși uciși de forțele sale armate de la declanșarea invaziei pe 24 februarie a ajuns la aproape 30.000.
Ambasadorul Ucrainei în Germania îl critică dur pe Scholz: "Din punct de vedere militar, Ucraina este dezamăgită de Berlin"
ACTUALIZARE 08.45 Ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik, l-a acuzat pe Olaf Scholz de lipsă de leadership şi nesocotirea intereselor ucrainene, ca reacţie la discursul ţinut, joi, la Davos de cancelarul german. "Din punct de vedere militar, Ucraina este pur şi simplu dezamăgită de Berlin", a declarat Melnik.
Kievul a sperat să audă la Forumul Economic Mondial ce măsuri concrete va lua guvernul german pentru a sprijini Ucraina astfel încât să câştige războiul, dar Olaf Scholz nu a reuşit să abordeze aceste puncte, a adăugat el, potrivit dpa, care citează publicația germană Bild.
"Din păcate, a fost o greşeală, mai ales în ceea ce priveşte livrarea imediată de arme grele din Germania pentru a înăbuşi enorma ofensivă rusă din Donbas", a spus Andrii Melnik.
"Se pare că nu există curajul şi lidershipul de a face asta", a spus el, referindu-se la cancelarul Scholz.
Zelenski: Forţele ruse încearcă să „ardă din temelii" mai multe oraşe din Donbas
Preşedintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas din estul Ucrainei, transmite vineri AFP.
„Actuala ofensivă a ocupanţilor în Donbas ar putea face regiunea nelocuită", a spus preşedintele Zelenski în discursul său zilnic televizat, în care a acuzat forţele ruse că încearcă să „ardă din temelii" mai multe oraşe din această regiune.
Rusia practică „deportarea" şi „uciderea în masă a civililor" în Donbas, a continuat şeful statului ucrainean, potrivit căruia „toate acestea (...) sunt o politică evidentă de genocid dusă de Rusia".
Acuzaţiile sale sunt un răspuns în oglindă la cele susţinute de Rusia, care şi-a justificat invazia printr-un presupus „genocid" comis de ucraineni împotriva populaţiei de limbă rusă din regiunea Donbas, conform Agerpres.
În luna aprilie, parlamentul ucrainean a adoptat deja o rezoluţie care descria drept genocid acţiunile armatei ruse şi a îndemnat toate ţările şi organizaţiile internaţionale să procedeze în mod similar.
Preşedintele american Joe Biden a folosit, de asemenea, cuvântul genocid, cu referire la comportamentul armatei ruse în agresiunea sa militară asupra Ucrainei.
Lavrov spune că Zelenski nu vrea să negocieze cu Rusia
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a acuzat joi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că nu doreşte să negocieze şi Occidentul pentru că sprijină Kievul în această poziţie, transmite dpa.
Preşedintele Zelenski afirmase anterior că va negocia direct doar cu preşedintele rus Vladimir Putin dacă Moscova s-ar retrage pe linia de dinaintea invaziei.î
„Este convenabil pentru Occident să susţină această inflexibilitate care nu este foarte bine întemeiată din punct de vedere intelectual", a estimat ministrul rus de externe într-o declaraţie pentru filiala în limba arabă a postului de stat RT.
Discuţiile de pace au fost întrerupte după atrocităţile comise de forţele ruse în suburbiile Kievului, scoase la iveală şi prezentate lumii de autorităţile ucrainene.
Cel puțin 9 morți, după bombardamentele din Harkov
Artileria a lovit orașul Harkov pentru prima dată în două săptămâni, în contextul în care al doilea oraș din Ucraina începea să revină la normal după ce trupele rusești au fost respinse din orașele și satele de la marginea Harkovului.
Guvernatorul regional al Harkovului, Oleg Sinehubov, a spus că cel puțin nouă oameni au fost uciși iar 17 răniți în atacurile asupra nordului orașului.
Un bebeluș de 5 luni s-a aflat printre victime, a anunțat pe Facebook șeful Poliției Naționale, Igor Klimenko, potrivit BBC.
„Nu există o logică în asta, este doar teroare împotriva populației locale, pentru a răspândi panica și a distruge infrastructura importantă”, a spus Sinebuhov, îmbrăcat în uniformă militară și cu un pistol la brâu, într-un interviu pentru The Guardian în centrul Harkovului, la scurt timp după atacuri.
Orașul în mare parte rusofon de lângă granița celor două state a fost atacat puternic în primele zile ale războiului, trupele rusești încercând să preia controlul, dar au fost respinși în suburbii. Rușii au trimis artilerie și rachete în oraș, la un moment dat distrugând clădirea administrației regionale, care se află într-o impunătoare structură din era Stalin.
Rușii au fost respinși în ultimele șase săptămâni, forțele ucrainene recâștigând controlul câtorva orașe și sate, însă au rămas în raza artileriei care lovește centrul orașului.
„Timp de două săptămâni a fost relativ liniște...Cred că asta este modul lor de a spune bună și că încă sunt acolo, încercând să creeze panică”, a spus Sinehubov.
Exploziile artileriei care lovește orașul și a celei lansate din oraș s-au auzit joi, zdruncinând clădirile și provocând alarmele mașinilor din centrul Harkovului.
Cele mai recente informații privind desfășurarea evenimentelor din Ucraina:
- Există aproximativ 8.000 de prizonieri de război ucraineni în autoproclamatele republici Luhansk și Donețk, spun oficialii ucraineni.
- Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a spus că tot ce are nevoie Ucraina sunt „arme, arme și din nou arme” . SUA se pregătește să trimită sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, după primirea unei solicitări de urgență din partea oficialilor ucraineni, au declarat mai mulți oficiali pentru CNN.
- Președintele rus Vladimir Putin și premierul italian Mario Draghi au avut joi o dicuție telefonică despre situația din Ucraina și problema securității alimentare globale. Adresându-se jurnaliştilor după apel, Draghi a spus că va continua să vorbească atât cu Moscova, cât şi cu Kievul pentru a rezolva criza alimentară, dar a adăugat că nu e deloc optimist. Întrebat dacă există vreo speranță în favoarea păcii, răspunsul lui Draghi a fost „Nu”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
