Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia vrea să distrugă fiecare oraş din Donbas. Ucraina cere țărilor occidentale mai multe arme, care să fie livrate mai rapid, pentru a face față atacurilor rușilor în estul țării și sprijini umanitar pentru combaterea focarelor de boli mortale care apar. Primarul din Mariupol ș-a exprimat temerea că holera se va răspândi în oraș și mii de oameni vor muri. Pe de altă parte, ONU avertizează că lipsa de alimente în contextul războiului poate duce la foamete pe întreg globul.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Armata ucraineană a primit de la Elon Musk noi sisteme de comunicații prin satelit
ACTUALIZARE 22.37 Forțele armate ale Ucrainei au primit noi sisteme de comunicații prin satelit Starlink de la fondatorul și CEO-ul companiei SpaceX, controversatul miliardar Elon Musk, scrie The Guardian.
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Twitter, Ministerul ucrainean al Apărării a precizat: „Multitaskerul Elonmusk reușește nu numai să lucreze la pregătirile pentru misiunea pe Marte, ci și să transmită sisteme Starlink către serviciile noastre de informații, atât de necesare pentru misiunile lor speciale. Armata Ucrainei apără libertatea pe Pământ pentru ca aceasta să poată fi stabilită și pe Marte”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Scholz va merge la Kiev împreuna cu Macron și Draghi
ACTUALIZARE 22.30 Cancelarul german Olaf Scholz va merge la Kiev împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron și premierul Italiei, Mario Draghi, înainte de summitul Grupului celor Șapte de la sfârșitul lunii iunie, a informat sâmbătă ziarul Bild, potrivit The Guardian.
Vorbind anterior despre o posibilă călătorie la Kiev, Scholz a declarat: „Nu mă voi alătura unui grup de oameni care intră și ies pentru o fotografie rapidă. În schimb, atunci când o fac, este întotdeauna pentru un lucru foarte special”.
Germania cere Bulgariei să renunţe la vetoul faţă de negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la UE
ACTUALIZARE 20.50 Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Bulgariei, sâmbătă la Sofia, să renunţe la vetoul faţă de negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, afirmând că blocul comunitar trebuie să evite năruirea speranţelor ţărilor din Balcanii de Vest privind perspectiva lor europeană, relatează Reuters.
Scholz, aflat în vizită la Sofia în cadrul unui turneu de două zile în regiune, înainte de summitul liderilor UE-Balcanii de Vest din 23 iunie, a declarat că a simțit o „nouă dorință” din partea UE de a se extinde, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Războiul a conferit o nouă urgență procesului de apropiere a Balcanilor de Vest de blocul celor 27 de națiuni, în încercarea de a contracara influența Rusiei și a Chinei.
Cancelarul german a făcut din această chestiune o prioritate de politică externă și s-a prezentat ca un mediator în timpul călătoriei sale.
”Văd şanse pentru progres”, a spus el într-o conferinţă de presă comună cu premierul bulgar Kiril Petkov. „Vom rămâne în strânsă legătură zilele următoare”, a adăugat Scholz.
Petkov a reiterat poziţia ţării sale potrivit căreia Macedonia de Nord trebuie să îndeplinească trei condiţii referitoare la diferendul istoric şi cel cultural dintre Sofia şi Skopje, îndemnând Bruxellesul ca aceste garanţii să fie respectate.
Problema este sensibilă pentru politica internă a Bulgariei. Săptămâna aceasta, unul dintre cei patru parteneri de coaliție ai lui Petkov a demisionat, acuzându-l, printre altele, că este pregătit să ridice dreptul de veto al Bulgariei fără a ține cont de interesele naționale.
Anterior în cursul zilei de sâmbătă, Scholz a vizitat Macedonia de Nord, care a efectuat deja numeroase reforme în încercarea sa de a deveni membră a UE, cum ar fi schimbarea numelui țării, pentru a răspunde obiecțiilor Greciei.
Sancțiunile internaționale vor șterge 15 ani de avans economic pentru Rusia
ACTUALIZARE 20.40 După ce a fost lovită de sancțiunile occidentale, după ce s-a confruntat cu un exod al companiilor, un „exod al creierelor” și o prăbușire a exporturilor, economia Rusiei va scădea cu 15% în acest an, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.
Raportul Institutului de Finanțe Internaționale (IIF) arată că economia Rusiei se va contracta cu 3% în 2023, iar cifrele se vor înrăutăți probabil pe măsură ce se așteaptă ca sancțiunile să se extindă și să se înăsprească în următoarele luni.
„Măsuri suplimentare, cum ar fi cele legate de sistemul financiar și/sau de exporturile (și importurile) cheie ale Rusiei, ar fi posibile și ar putea duce la consecințe dramatice pentru economia rusă, precum și pentru capacitatea guvernului de a-și continua efortul de război în Ucraina. Cu toate acestea, costurile unor astfel de acțiuni ar putea fi semnificative și pentru țările care impun sancțiuni”, potrivit sursei citate.
Rușii au bombardat fabrica Azot
ACTUALIZARE 20.00 Un incendiu puternic a izbucnit sâmbătă la uzina chimică Azot din Severodonețk, după ce un atac al rușilor a provocat scurgerea a tone de petrol, a declarat guvernatorul Serhii Gaidai, potrivit Reuters.
Vorbind la televiziunea națională, Gaidai nu a spus dacă incendiul de la uzina, unde se adăpostesc sute de civili, a fost stins.
El a spus că au existat lupte non-stop în Severodonețk, un mic oraș din regiunea Lugansk, care a devenit punctul central al avansului Rusiei în estul Ucrainei.
„Din păcate, artileria inamicului pur și simplu distruge, etaj cu etaj, clădirile care sunt folosite ca adăposturi”, a spus Gaidai.
Rusia neagă că a vizat civili.
Anterior, Gaidai a spus că forțele ucrainene „dețin o zonă industrială din Severodonețk și distrug armata rusă din oraș”.
Aproximativ 800 de persoane, inclusiv copii, se ascund în subteranele unei fabrici de produse chimice din orașul cheie din estul Ucrainei, acum deținut în proporție de 80% de trupele ruse.
10.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul războiului, anunță Kievul
ACTUALIZARE 19.10 Ucraina spune că aproximativ 10.000 dintre soldații săi au murit în război, de când a început invazia rusă, la sfârșitul lunii februarie, scrie BBC.
Consilierul prezidențial Oleksiy Arestovici a dat aceste detalii într-un interviu pe rețelele de socializare, când a fost întrebat câte trupe a pierdut Ucraina în primele 100 de zile de război – adică până pe 3 iunie.
Kievul spune că pierde în fiecare zi aproximativ 100 de soldați în lupte, iar alte sute sunt răniți.
Arestovici a spus că pierderile Rusiei sunt de câteva ori mai mari. Guvernul ucrainean afirmă că peste 30.000 de soldați ruși au murit de la începutul războiului. Estimarea serviciilor secrete britanice este mai mică – 15.000 de militari ai Moscovei ar fi fost uciși.
Întregul război din Afganistan, din 1979-1989, a costat armata sovietică aproximativ 15.000 de vieți.
Autoritățile ruse nu au mai oferit nicio cifră oficială a pierderilor înregistrate în războiul din Ucraina din data de 25 martie, când au anunțat că au murit 1.351 de soldați și ofițeri.
Serviciul din Rusia al BBC a confirmat moartea a 3.502 soldați ruși – dar această cifră îi include doar pe cei al căror nume este cunoscut și pe cei îngropați în cimitire.
Rusia a eliberat primele paşapoarte pentru locuitorii din Herson
ACTUALIZARE 19.05 Rusia a emis sâmbătă primele sale paşapoarte pentru locuitori din Herson, oraş din sudul Ucrainei ocupat de trupele Moscovei, au relatat agenţii ruse de presă, citate de AFP.
Conform agenţiei oficiale TASS, 23 de locuitori din Herson au primit, în cadrul unei ceremonii, un paşaport rus, o „procedură simplificată” permisă datorită unui decret semnat la sfârşitul lunii mai de preşedintele rus Vladimir Putin.
„Toţi locuitorii noştri din Herson vor să obţină un paşaport şi cetăţenia (rusă) cât mai repede posibil”, a dat asigurări în timpul ceremoniei Vladimir Saldo, şeful administraţiei pro-ruse din regiune, citat de TASS.
„Se deschide o nouă epocă pentru noi (...) Este documentul cel mai important pe care îl deţine o persoană în viaţa sa”, a precizat el apoi pentru agenţia RIA Novosti.
Conform autorităţilor proruse din Herson, data emiterii acestor prime paşapoarte ruseşti a fost aleasă pentru a coincide cu Ziua Naţională a Rusiei, 12 iunie, când se celebrează independenţa ţării.
Ucrainenii avertizează că rămân fără muniție
ACTUALIZARE 19.00 Adjunctul serviciului de informații al armatei ucrainene, Vadim Skibitsky, a declarat pentru The Guardian că Ucraina pierde în fața Rusiei pe câmpul de luptă și depinde aproape în totalitate de armamentul livrat de Occident pentru a respinge ofensiva rușilor.
„Acesta este acum un război al artileriei. Viitorul este decis acum pe front și pierdem în termeni de artilerie”, a declarat adjunctul serviciului de informații al armatei Ucrainei.
„Totul depinde acum de ceea ce ne oferă (vestul)”, a spus Skibitsky. „Ucraina are o piesă de artilerie la 10 până la 15 piese de artilerie rusă. Partenerii noștri occidentali ne-au oferit aproximativ 10% din ceea ce au”.
Skibitsky a subliniat necesitatea ca Occidentul să furnizeze Ucrainei sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune pentru a distruge piesele de artilerie rusă de la distanță.
Von der Leyen: Avizul privind aderarea Ucrainei la UE va fi gata săptămâna viitoare
ACTUALIZARE 17.37 În timpul vizitei la Kiev, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a spus președintelui Volodimir Zelenski că avizul executivului UE cu privire la cererea Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană va fi gata până la sfârșitul săptămânii viitoare.
„Discuţiile de astăzi ne vor permite să finalizăm evaluarea noastră până la finalul săptămânii viitoare”, a declarat Ursula von der Leyen după o întrevedere cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, transmit AFP şi dpa, potrivit Agerpres.
La rândul său, şeful statului ucrainean a spus că un răspuns afirmativ din partea UE la cererea de aderare formulată de Ucraina ar fi un moment istoric pentru Europa.
„Un răspuns pozitiv din partea Uniunii Europene la cererea Ucrainei de aderare la UE ar fi un răspuns pozitiv la întrebarea dacă proiectul european are sau nu un viitor”, a afirmat Zelenski.
Potrivit acestuia, poporul ucrainean „are deja o contribuţie enormă la apărarea libertăţii comune”.
„Ucraina este recunoscătoare pentru al şaselea pachet de sancţiuni adoptat de UE contra Rusiei, dar din păcate războiul continuă, aşa că este necesar un al şaptelea pachet de sancţiuni, care ar trebui să fie şi mai dure”, a adăugat Volodimir Zelenski.
Reacția Kievului, după declarațiile lui Biden despre Zelenski
ACTUALIZARE 17.30 Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns la afirmaţiile preşedintelui american Joe Biden potrivit cărora liderul ucrainean „nu a vrut să audă” avertismentele SUA înainte de invazia Rusiei. Oficialul ucrainean a declarat că Zelenski a cerut sancţiuni preventive împotriva Rusiei înainte de invazia pe scară largă, dar partenerii Ucrainei „nu au vrut să audă”, relatează BBC.
Purtătorul de cuvânt Serghei Nikiforov a spus că la acea vreme, Zelenski a avut trei sau patru conversaţii telefonice cu Joe Biden, iar liderii au făcut schimb de opinii şi evaluări asupra situaţiei.
„Prin urmare, expresia «nu a vrut să audă» probabil necesită o clarificare”, a declarat el pentru publicaţia de ştiri ucraineană LIGA.net.
Un alt consilier prezidenţial ucrainean, Mihailo Podoliak, a afirmat că Ucraina a înţeles că Rusia plănuia o invazie şi se pregătea pentru aceasta - întrebarea era care este amploarea atacului.
„Este absurd să acuzi o ţară că rezistă agresorului mai mult de 100 de zile, ceea ce prevalează dacă ţările-cheie nu au reuşit să oprească Rusia ca măsură de precauţie”, a subliniat Podoliak.
El a adăugat că Zelenski a fost atent la avertismente, dar amploarea invaziei Rusiei „a şocat multe ţări, inclusiv partenerii” Ucrainei.
Zelenski avertizează că există riscul unei crize alimentare mondiale
ACTUALIZARE 16.05 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat sâmbătă că o continuare a blocadei ruse asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră riscă să conducă la o criză alimentară mondială, transmit AFP şi dpa, potrivit Agerpres.
''Dacă nu ne putem exporta produsele alimentare, atunci lumea se va confrunta cu o criză alimentară gravă şi foamete în multe ţări din Asia şi Africa'', a declarat Zelenski în intervenţia sa prin videoconferinţă în cadrul forumului de securitate Dialogul Shangri La, organizat în Singapore.
Penuria de alimente ar putea cauza haos politic şi căderea guvernelor în unele ţări, a subliniat şeful statului ucrainean.
De la începutul războiului din Ucraina, mai multe porturi ucrainene sunt supuse unei blocade din partea Rusiei, ceea ce împiedică exporturile de cereale. Ucraina este al patrulea exportator de cereale din lume.
În prezent, milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina.
Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.
Guvernator: Ucraina deține în continuare controlul fabricii Azot din Severodonețk
ACTUALIZARE 16.00 „Informațiile despre blocada uzinei Azot sunt o minciună completă răspândită de propagandiștii ruși”, precizează Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk, pe Telegram, după ce un separatist susținut de Rusia a afirmat că 300-400 de luptători ucraineni sunt prinși acolo, relatează The Guardian.
”Forțele noastre controlează o zonă industrială în Severodonețk și distrug armata rusă din oraș”, spune guvernatorul.
Aproximativ 800 de persoane, inclusiv copii, se adăpostesc în fabrica de produse chimice din Severodonețk, oraș-cheie din estul Ucrainei, ocupat 80% de trupele ruse.
Capturarea sa de către forțele Moscovei ar însemna că Rusia controlează întreaga regiune Lugansk.
Oficial de la Kiev: Sute de mii de tone de cereale puteau fi ținute în depozitele distruse de bombardamente recente
ACTUALIZARE 15.50 Până la 300.000 de tone de cereale ar fi putut fi stocate în depozitele despre care Kievul spune că au fost distruse de bombardamentele rusești la finalul săptămânii trecute, a declarat sâmbătă, 11 iunie, viceministrul ucrainean al Agriculturii Taras Vysotskyi, potrivit Reuters.
Oficialul a spus la televiziunea națională că la începutul războiului, în depozitele de la unul dintre cele mai mari terminale agricole ale Ucrainei din portul Mikolaiv de la Marea Neagră erau stocate între 250.000 și 300.000 de tone de cereale, în special grâu și porumb.
Moscova susţine că 800.000 de persoane din estul Ucrainei au primit paşaport rusesc începând din 2019
ACTUALIZARE 13.00 Peste 800.000 de persoane din regiunile separatiste din estul Ucrainei au primit cetăţenia rusă printr-o procedură simplificată în ultimii trei ani, conform agenţiei ruse de presă TASS, scrie Agerpres. Numai 1% dintre solicitările rezidenţilor din autoproclamatele republici Lugansk şi Doneţk au fost respinse, conform Ministerului de Interne rus.
În 2019, preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret care facilitează emiterea de paşaport pentru persoanele din regiunea Donbas.
Paşapoarte vor fi de asemenea distribuite şi zonele ocupate de trupele ruse de la începutul războiului din Ucraina la 24 februarie. Rubla va fi de asemenea introdusă ca mijloc de plată.
Ursula von der Leyen este din nou la Kiev
ACTUALIZARE 12.30 Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este din nou, în Ucraina. Șefa executivului de la Bruxelles a ajuns sâmbătă la Kiev, pentru discuții privind aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană.
"Mă voi întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și premierul ucrainean. Vom discuta despre eforturile comune necesare pentru reconstrucția țării și progresele privind calea europeană a Ucrainei", a declarat ea.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Încă doi generali ruși au fost uciși în Ucraina
ACTUALIZARE 11.30 Ucrainenii anunță că încă doi generali ruși au fost uciși în război. Un consilier prezidențial a precizat că cei doi militari au fost omorâți în Herson.
Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial Aleksei Arestovici, iar informația a fost făcută publică de Nexta.
Singura informație este că unul dintre ei era general FSB însărcinat cu organizarea așa-zisului referendum pentru anexarea regiunii Herson la Federația Rusă.
Încă 24 de copii găsiți morți în Mariupol
ACTUALIZARE 10.50 Procuratura Generală din Ucraina a anunţat sâmbătă că a fost informată de decesul altor 24 de copii în Mariupol, oraşul-port din sud-estul ţării care a fost asediat timp de mai multe săptămâni şi apoi capturat la mijlocul lunii mai de forţele ruse.
În total, conform Procuraturii, cel puţin 287 de copii au murit de la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie. Alţi cel puţin 492 de copii au fost răniţi.
"În timpul documentării infracţiunilor, s-a descoperit că alţi 24 de copii au murit la Mariupol, în regiunea Doneţk, din cauza bombardamentelor la întâmplare ale armatei ruse", a precizat Procuratura pe serviciul de mesagerie Telegram.
"Aceste cifre nu sunt finale, în contextul în care încă se lucrează la colectarea lor în locurile cu activităţi ostile, în teritoriile ocupate temporar sau eliberate", a adăugat sursa citată.
Moscova adaugă pe "lista inamicilor" un ONG rus împotriva torturii
ACTUALIZARE 10.30 Organizaţia neguvernamentală rusă Comitetul împotriva Torturii a fost desemnată vineri "agent al străinătăţii" de către autorităţile ruse, în plină represiune împotriva societăţii civile în Rusia.
Numele acestei organizaţii fondate în 2000 apare de acum pe lista organizaţiilor care, conform Moscovei, exercită funcţia de "agent al străinătăţii". Lista poate fi consultată pe site-ul Ministerului de Justiţie.
Comitetul împotriva Torturii militează pentru a determina autorităţile să ancheteze relele tratamente aplicate de forţele de securitate şi să ia măsuri pentru a le pune capăt. Organizaţia a lucrat în special asupra situaţiei din Cecenia.
Deja recunoscută ca "agent al străinătăţii" în 2015, apoi în 2016, organizaţia a decis să se autodizolve înainte de a se reforma în încercarea de a scăpa de această etichetă infamantă.
Zelenski: Sunt lupte grele în Donbas. E timpul ca toţi ucrainenii să fie ca unul
ACTUALIZARE 9.00 Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a afirmat, în mesajul transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă, că în Donbas continuă luptele "foarte grele".
"Rusia vrea să distrugă fiecare oraş din Donbas, «fiecare» nu este o exagerare. Ca Volnovakha, ca Mariupol. Toate aceste ruine, odată oraşe fericite, urme negre de foc, cratere de la explozii - asta e tot ce poate da Rusia vecinilor săi, Europei şi lumii. Acesta este probabil cel mai rapid exemplu de degradare completă a unui stat - calea pe care statul rus a urmat-o timp de 107 zile", a afirmat Zelenski.
El a spus că trupele ucrainene fac tot ce pot să oprească ofensiva ocupanţilor, cât le permit "armele grele, artileria modernă - tot ce am cerut şi continuăm să le cere partenerilor noştri".
Volodimir Zelenski, a afirmat că se pregăteşte o restaurare pe scară largă a ţării, după război, dar luptele grele care se duc în Donbas vor decide "când va veni acest «după»" şi care vor fi graniţele unde vor fi "stricate" planurile ocupanţilor.
"Acum e timpul ca toţi ucrainenii să fie ca unul - o naţiune care luptă şi nu permite lumii să îşi îndepărteze atenţia de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina", a subliniat el.
Kievul cere mai multe arme
ACTUALIZARE 8.55 În Sievierodonetsk au fost raportate noi lupte grele. În luptele din est, unde Rusia își concentrează atenția, Kievul este puternic depășit, spun oficialii ucraineni, care situația poate fi schimbată doar dacă SUA și aliații își îndeplinesc promisiunile de a trimite arme mai multe și mai puternice, inclusiv sisteme de rachete.
„Acesta este un război de artilerie acum. Totul depinde acum de ceea ce ne oferă (Occidentul)”, a declarat Vadim Skibitski, șeful adjunct al informațiilor militare din Ucraina, pentru The Guardian.
Focar de dizenterie și holeră în Mariupol
ACTUALIZARE 8.30 Primarul din Mariupol, oraș transformat în ruine după bombardamentele rușilor, atrage atenția că pe străzi putrezesc cadavre.
„Există un focar de dizenterie și holeră”, a declarat Vadim Boichenko pentru televiziunea națională. „Războiul care a ucis peste 20.000 de locuitori... cu aceste focare de infecție apărute, va duce la alte mii de morți în rîndul oamenilor din Mariupol”, a spus el, adăugând că unele fântâni au fost contaminate de cadavrele aruncate.
Boichenko a cerut Națiunilor Unite și Comitetului Internațional al Crucii Roșii să stabilească un coridor umanitar pentru a permite rezidenților rămași să părăsească orașul, care este acum sub controlul Rusiei.
ACTUALIZARE 8.00 ONU avertizează că reducerea exporturilor de grâu și a altor produse alimentare din Ucraina și Rusia ar putea afecta încă 19 milioane de oameni din întreaga lume care sunt amenințați de foamete.
Editor : G.M. | I.C
