Live Text Ziua 107 de război. Rușii primesc un nou termen pentru cucerirea orașului Severodonețk. Risc de holeră la Mariupol
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că milioane de oameni ar putea muri de foame din cauza blocadei ruse asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră. De partea cealaltă, Moscova, prin vocea ministrului său de Externe susține că Ucraina trebuie să-și schimbe retorica pentru a rezolva problema exportului de cereale și acuză Kievul că vrea să rezolve situația cerând mai multe arme Occidentului. Pe de altă parte, Ucraina cere mai multe arme Occidentului, pentru a putea rezista atacurilor puternice ale rușilor în Donbas.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Trupele ruse au un nou termen-limită pentru a cuceri Severodonețk
ACTUALIZARE 23:59 Noi bombardamente intense au loc vineri seara în regiunile Donețk și Lugansk. Trupele lui Vladimir Putin au primit un nou termen-limită pentru a cuceri Severodonețk. După ce au ratat două astfel de obiective, forțele Moscovei au misiunea de prelua orașul până la 22 iunie. Ziua nu e aleasă întâmplător, marchează împlinirea a 81 de ani la debutul operațiunii Barbarossa, prin care Germania a început invazia în Uniunea Sovietică.
Rușii atacă furibund în Donețk în încercarea de a recupera teren și de a cuceri cât mai repede regiunea. Orașele de acolo sunt supuse zi și noapte tirurilor intense lansate de soldații lui Vladimir Putin. Soldații ucraineni luptă cu toate forțele în Donbas pentru a împiedica avansul rușilor. Dacă în regiunea Donețk, armata locală controlează mai bine situația, în Lugansk, lupta pare aproape pierdută. Acolo, rușii atacă puternic orașele Severodonețk și Lîsîceansk. Dacă acestea vor fi capturate, atunci întreaga regiune va fi sub controlul trupelor Kremlinului.
Uzina Azot din Severodonețk, după modelul Azovstal din Mariupol, este zona unde încă se află soldați ucraineni. Rușii o bombardează constant, dar apărătorii continuă să reziste. În această parte a frontului sunt și luptători străini, care sprijină Ucraina.
Ucrainenii nu stau numai în defensivă, ci atacă atunci când descoperă un punct vulnerabil. În regiunea Lugansk, o bază a mercenarilor Wagner, aflată într-un stadion, a fost bombardată și distrusă. Guvernatorul din Lugansk a spus că un singur soldat a scăpat viu.
În alte părți ale frontului din Donbas, ucrainenii folosesc cu succes obuzierele Caesar primite de la francezi. Au venit la pachet cu proiectile care explodează înainte să atingă solul, pentru efect distructiv maxim.
Tot în Donbas, a fost observat și cel mai puternic tanc al Ucrainei - T-84 Oplot. Armata are câteva zeci de bucăți și sunt folosite, cel mai probabil, acolo unde este cea mai mare nevoie.
Metsola: Parlamentul European susţine cererea Ucrainei de a deveni candidat pentru integrarea în UE
ACTUALIZARE 20.50 Parlamentul European susţine cu fermitate solicitarea Ucrainei de a primi statutul de candidat pentru integrarea în Uniunea Europeană, a afirmat vineri preşedintele instituţiei, Roberta Metsola, citată de agenţia Reuters.
"Parlamentul European susţine ferm demersul Ucrainei de a primi statutul de candidat pentru aderarea la UE", a declarat Roberta Metsola în discursul rostit la Summitul Democraţiei de la Copenhaga.
Ucraina a cerut admiterea în procedură rapidă în Uniunea Europeană, dar o astfel de hotărâre necesită unanimitate, iar unele state europene se opun. Instituţiile UE urmează să stabilească dacă Ucraina va primi statut de candidat pentru integrarea europeană.
Franţa, gata să participe la o "operaţiune" care să permită deblocarea portului Odesa
ACTUALIZARE 20.35 Franţa îşi doreşte "victoria" Ucrainei în conflictul cu Rusia şi este gata să participe la o "operaţiune" care să permită ridicarea blocadei asupra portului Odesa şi exportul cerealelor ucrainene, a anunţat vineri preşedinţia franceză, relatează AFP, potrivit Agerpres.
"După cum preşedintele a avut ocazia să spună, noi vrem victoria Ucrainei. Vrem ca integritatea teritorială a Ucrainei să fie restabilită", a precizat Palatul Elysée, răspunzând întrebărilor provocate de apelul preşedintelui Emmanuel Macron "de a nu umili Rusia".
"Vrem ca acest conflict, ca acest război al Rusiei împotriva Ucrainei să înceteze cât mai curând posibil şi să se angajeze o negociere care va permite nu numai restabilirea integrităţii şi suveranităţii Ucrainei ci şi luarea în considerare a unui anumit număr de alte elemente foarte importante precum justiţia tranziţională (în privinţa crimelor de război comise de ruşi - n.r.), precum plata de daune de război, etc.", a menţionat sursa citată.
Declaraţiile lui Emmanuel Macron au aruncat o umbră asupra poziţiei Franţei, suspectată de unii aliaţi din Europa de Est că vrea să obţină înainte de toate o încetare a focului în conflict, cu riscul de a accepta anumite cuceriri teritoriale ruseşti. Alţi europeni, precum britanicii şi balticii, fac apel la rândul lor la o susţinere militară occidentală sporită faţă de Ucraina pentru a o ajuta să obţină victoria, respingând orice concesie teritorială faţă de Rusia, inclusiv asupra Crimeei.
"Cucerirea militară a unor teritorii străine nu poate fi acceptată în nicio condiţie", a insistat Palatul Elysée.
"Noi spunem pur şi simplu că trebuie ca Ucraina să fie victorioasă în această afacere" şi că pacea trebuie negociată cu respectarea dreptului internaţional şi a suveranităţii Ucrainei, a adăugat un consilier al preşedintelui Macron.
Franţa este gata să participe la o "operaţiune" care să permită ridicarea blocadei asupra portului Odesa şi exportarea cerealelor ucrainene spre ţările care au nevoie de ele, în legătură cu ONU, a mai precizat preşedinţia franceză.
"Suntem la dispoziţia părţilor pentru realizarea unei operaţiuni care ar permite accesul în portul Odesa în deplină securitate, respectiv de a putea trece navele în pofida faptului că marea este minată", a declarat un consilier prezidenţial. Trebuie ca "aceste cereale exportate de Odesa să poată merge pe pieţele în care sunt aşteptate la preţuri rezonabile, în special pentru ţările africane", a subliniat el.
Obama: „Costurile umane vor continua să crească” în războiul Rusia-Ucraina
ACTUALIZARE 20.30 Costurile umane în războiul Rusiei împotriva Ucrainei „vor continua să crească”, a afirmat vineri fostul președinte amercan relatează CNN.
„Nu faceți greșeli: acest război este departe de a se încheia. Costurile umane vor continua să crească”, a declarat el vineri, la Forumul pentru Democrație de la Copenhaga.
Fostul lider american a precizat că Ucraina trebuie să rămână puternică până când acest conflict se va încheia.
„Dar am asistat și la rezistența eroică a poporului ucrainean la agresiunea rusă. Ei s-au unit pentru a-și apăra nu doar suveranitatea, ci și identitatea democratică și au mobilizat o mare parte a lumii în favoarea valorilor autodeterminării și a demnității umane”, a spus el.
Obama a remarcat că ceea ce face Vladimir Putin în Ucraina nu este un incident izolat și a comentat paralelismele făcute între ceea ce se întâmplă în Rusia și ceea ce se întâmplă în Statele Unite.
„Pe fiecare continent, asistăm la un regres democratic… Așadar, dacă vrem ca democrația să înflorească, va trebui să luptăm pentru ea, să o cultivăm și să demonstrăm valoarea ei în îmbunătățirea vieții oamenilor obișnuiți”, a spus el.
Obama a lăudat țările care și-au deschis brațele pentru refugiații ucraineni și a evocat dorința Finlandei și Suediei de a adera la NATO.
„Din cauza acestui curaj și a acestei solidarități, Vladimir Putin nu reușește să își atingă obiectivele în interiorul Ucrainei și dincolo de ea… Rusia este lipsită de resurse și venituri, iar mulți dintre cei mai buni și mai străluciți dintre ruși au plecat – o lovitură pentru prezentul și viitorul țării”, a adăugat el.
Declarația Summitului B9: Federaţia Rusă este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice
ACTUALIZARE 19.15 Viitorul Concept Strategic pe care NATO îl va adopta la summitul său de la sfârșitul acestei luni trebuie să sublinieze că Federaţia Rusă este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice și să fie adaptat la noua realitate creată de invazia Rusiei din Ucraina, inclusiv prin consolidarea semnificativă și adaptată a întreg Flancului Estic al NATO printr-o Apărare Înaintată modernă, au transmis liderii a nouă state membre ale Alianței Nord-Atlantice reuniți la București în formatul cunoscut ca „B9”.
Germania îşi invită populaţia la „austeritate energetică”
ACTUALIZARE 19.10 Guvernul german a lansat vineri o campanie de promovare a economiei de energie la nivel naţional, prin care încearcă să-şi determine cei circa 80 de milioane de cetăţeni să economisească energia atât acasă cât şi la locul de muncă, pentru a combate creşterea preţurilor şi schimbările climatice.
„Cel care economiseşte energie ajută Germania să devină mai puţin dependentă faţă de importurile ruseşti şi pune o piatră la construcţia edificiului pentru climă”, a spus ministrul german al economiei şi climei, ecologistul Robert Habeck, care a prezentat iniţiativa denumită „80 de milioane, uniţi în schimbarea energetică”, relatează AFP și EFE, citate de Agerpres.
Lavrov spune că britanicii și marocanul condamnați la moarte de rebelii pro-ruși „au comis crime” în Donețk
ACTUALIZARE 14.35 Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, susține că cetățenii străini condamnați la moarte în Donețk, doi britanici și un marocan, „au comis crime” pe teritoriul ocupat de cele două state fictive inventate de Rusia, relatează Reuters.
„La acest moment, procesele pe care le menționați se desfășoară pe baza legislației Republicii Populare Donețk, pentru că infracțiunile în cauză au fost comise pe teritoriul DPR”, a spus ministrul de externe al lui Putin.
Britanicii Aiden Aslin, în vârstă de 28 de ani, și Shaun Pinner, de 48 de ani, și marocanul Saaudun Brahim au fost judecați și condamnați la moarte. Instanța nu este recunoscută la nivel internațional.
Cei trei sunt acuzați că ar fi mercenari, dar familiile celor doi britanici spun că aceștia făceau parte din armata Ucrainei.
Ambii britanici sunt membri ai forțelor armate ale Ucrainei, iar Marea Britanie a precizat clar că sunt prizonieri de război și, prin urmare, nu ar trebui să fie urmăriți penal pentru participarea la ostilități.
Cum demontează un istoric american mitul că o putere nucleară precum Rusia nu ar putea pierde războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 14.30 Rusia se comportă în prezent precum o putere colonială. Cu toate acestea, o victorie ucraineană asupra Rusiei nu ar fi surprinzătoare, pentru că puterile nucleare pierd adesea războaie, afirmă istoricul american Timothy D. Snyder, specializat în istoria modernă a Europei Centrale și de Est.
Într-o serie de zece postări pe twitter, autorul cărții „Drumul spre nelibertate” demontează mitul că o putere nucleară precum Rusia nu ar putea pierde războiul din Ucraina. În plus, Timothy D. Snyder amintește de conflictele din perioada Războiului Rece pentru a oferi o perspectivă istorică asupra actualului război pornit de Vladimir Putin pe 24 februarie în țara vecină.
Comentariile profesorului american Timothy D. Snyder:
- Referitor la războiul ruso-ucrainean, o serie de comentatori au pornit de la premisa că o putere nucleară nu poate pierde un război. Aceste afirmații sunt absurde și periculoase.
- Se repetă ritualic că Războiul Rece ne-a arătat că puterile nucleare nu pot fi înfrânte. De fapt, Războiul Rece a demonstrat contrariul. Puterile nucleare au pierdut războaie tot timpul.
- Cine a câștigat războiul dintre Statele Unite (înarmate nuclear) și Vietnamul de Nord? Vietnamul de Nord, desigur.
- Cine a câștigat războiul dintre Uniunea Sovietică (înarmată nuclear) și Afganistan? Afganistanul, desigur.
- Războiul Rece a fost o perioadă a decolonializării, în care puterile coloniale au pierdut războaie decisive în fața statelor sau mișcărilor de decolonializare. Rusia se comportă astăzi precum o putere colonială.
- În ultimele decenii s-a întâmplat mai des ca un stat mai mic să învingă unul stat mai mare pe câmpul de luptă.
- Puterile nucleare pierd războaie; marile țări o fac adesea; iar puterile imperiale vor fi umilite. Din punct de vedere istoric, o victorie ucraineană asupra Rusiei nu ar fi surprinzătoare.
- Lipsa de înțelegere a istoriei va face mai dificilă o victorie ucraineană. Când tragem învățămintele greșite din trecut, ne oferim o scuză pentru lipsa de acțiune în prezent.
- Dacă Ucraina pierde acest război nu va fi pentru că a trebuit să piardă. Ucrainenii fac ce pot iar istoria ne arată că ei au o șansă.
- Dacă Ucraina pierde acest război s-ar putea foarte bine să se datoreze faptului că alții au folosit neînțelegerea istoriei pentru a-și oferi motive proaste pentru a pierde vremea în timpul săptămânilor care vor defini deceniile ce vor urma.
Rușii au dezvăluit logo-ul noului McDonald's rusesc, care se deschide de duminică
ACTUALIZARE 13.25 Versiunea rusească a McDonald's și-a dezvăluit noul logo și se pregătește să se deschidă de duminică, dar își menține noul nume secret până la deschidere, relatează BBC.
Logo-ul noului restaurant, care urmează să înlocuiască McDonald's este reprezentat de două linii oblice galbene și un cerc roșu pe un fundal verde – formele geometrice simbolizând doi cartofi prăjiți și un hamburger.
Compania care a preluat clădirile McDonald's, controlată de oligarhul rus Alexander Govor, nu a dezvăluit încă numele noului restaurant, deși anterior au apărut informații cu privire la mai multe nume posibile – printre care „Fun and Tasty”, „The Same One”, „Just Like That” sau „Open Checkout”.
Compania rusească va deschide 15 restaurante în acest weekend, conform agenției TASS, care citează Sistema PBO, firma care gestionează afacerea.
„Fundalul verde al logo-ului simbolizează calitatea produselor și serviciilor cu care clienții noștri deja s-au obișnuit”, a spus un purtător de cuvânt al companiei.
Armata ucraineană a distrus baza din Lugansk a grupului de mercenari Wagner
ACTUALIZARE 12.52 Armata ucraineană a distrus baza grupului de mercenari Wagner din Lugansk, a anunțat vineri guvernatorul regiunii, Serghei Haidai, citat de The Kyiv Independent.
Serghei Haidai a transmis că forțele armate ale Ucrainei au distrus baza locală a grupului de mercenari Wagner din Kadiivka, oraș din regiunea Luhansk ocupat de ruși. Oficialul ucrainean a mai spus că doar un soldat rus a supraviețuit atacului, fără însă a preciza numărul total al celor uciși.
Citește continuarea AICI
Improvizațiile disperării. Rușii și-au „blindat” tancurile cu pietre
ACTUALIZARE 12.24 Rușii și-au „blindat” tancurile cu pietre, pentru a le proteja de atacurile ucrainenilor. În imaginile distribuite pe rețelele sociale poate fi văzut un tanc ruses T-72B3 care are montate pe părțile laterale grilaje umplute cu bolovani.
De la începutul invaziei rusești, armata lui Vladimir Putin a suferit pierderi semnificative de tehnică militară, în special tancuri distruse de ucraineni cu ajutorul armamentului occidental. Părțile laterale ale tancurilor rusești sunt vulnerabile, ucrainenii țintind de obicei în zona șenilelor, sub turelă, acolo unde se află și depozitul de muniție al tancului. Astfel, rușii au montat în părțile laterale grilaje umplute cu pietre.
Armata ucraineană: trupele ruse avansează spre orașul Bahmut, pentru a controla Severodoneţk
ACTUALIZARE 12.10 Trupele ruse au avansat spre oraşul Bahmut, cu atacuri ce par să aibă drept scop decuplarea oraşului Severodoneţk de liniile de aprovizionare, în timp ce lupte intense continuă în regiunea Donbas, potrivit armatei ucrainene, informează vineri dpa.
"Inamicul avansează în direcţia Vozdvijenka-Rotî, are parţial succes, este fixat pe liniile ocupate", a informat Statul Major al armatei ucrainene în raportul său.
Localităţile sunt situate la circa 10 km sud-vest de oraşul Bahmut. Din aceste localităţi, forţele ruse ar putea bombarda cu arme grele drumul care leagă Bahmut de Severodoneţk.
Între timp, luptele din jurul oraşului Severodoneţk continuă, fără schimbări majore. Potrivit Statului Major ucrainean, trupele ruse încearcă în continuare, "fără succes, să-şi impună controlul deplin asupra oraşului".
În direcţia oraşului Sloviansk, o altă ţintă strategică a operaţiunii militare ruse în Donbas, Rusia a concentrat trupe, "încercând să creeze condiţii pentru reluarea ofensivei", mai indică raportul armatei ucrainene.
Totodată, în ultimele 24 de ore forţele armate ucrainene au respins câteva atacuri în Doneţk şi Lugansk.
Potrivit AFP, armata ucraineană a anunţat vineri că a lovit poziţii ruse în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, regiune aflată aproape în totalitate sub controlul forţelor ruse şi unde Moscova ar putea organiza în curând un referendum în vederea anexării acestui teritoriu la Rusia.
"Aviaţia noastră a lovit poziţii ruse, locuri unde se concentrează echipamente şi personal, şi depozite în jurul a cinci localităţi din regiunea Herson", a raportat Statul Major al armatei ucrainene, citat de Agerpres.
Adjunctul serviciului de informații al armatei Ucrainei: Rămânem fără muniție și depindem de armamentul livrat de Occident
ACTUALIZARE 11.45 Adjunctul serviciului de informații al armatei ucrainene, Vadim Skibitski, a declarat în exclusivitate pentru The Guardian că Ucraina pierde în fața Rusiei pe câmpul de luptă și depinde aproape în totalitate de armamentul livrat de Occident pentru a respinge ofensiva rușilor.
„Acesta este acum un război al artileriei. Viitorul este decis acum pe front și pierdem în termeni de artilerie”, a declarat adjunctul serviciului de informații al armatei Ucrainei.
„Totul depinde acum de ceea ce ne oferă vestul”, a mai spus Skibitski, subliniind în același timp că raportul pieselor de artilerie este de 10-15 la 1 în favoarea Rusiei. „Partenerii noștri occidentali ne-au oferit aproximativ 10% din ceea ce au”, a precizat Vadim Skibitski.
Totodată, Skibitski a subliniat necesitatea ca Occidentul să furnizeze Ucrainei sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune pentru a distruge piesele de artilerie rusă de la distanță.
Potrivit oficialului, Ucraina folosește între 5.000 și 6.000 de obuze de artilerie pe zi. „Aproape am epuizat toată muniția noastră (de artilerie) și acum folosim obuze standard NATO de calibru 155”, a mai spus oficialul ucrainean.
„Am observat că Rusia efectuează mult mai puține atacuri cu rachete și a folosit rachete H-22. Acestea sunt rachete sovietice din anii ‘70”, a mai spus Skibitski, adăugând că „acest lucru arată că Rusia și rusia începe să rămână fără rachete”.
Skibitski a mai punctat că Rusia nu a putut produce rapid rachete din cauza sancțiunilor și că a folosit aproximativ 60% din proviziile sale.
„Rachetele au o durată între 40 și 90 de minute de la momentul lansării până la impact, în funcție de unde sunt lansate”, a mai explicat Skibitski. El a menționat că Rusia folosește în prezent rachete cu rază lungă de acțiune care pot ajunge oriunde în Ucraina fără a părăsi spațiul aerian rus.
Antony Blinken cere Rusiei respectarea normelor de drept internațional în ce privește prizonierii de război
ACTUALIZARE 11.10 Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a cerut vineri respectarea normelor de drept internațional în ce privește prizonierii de război, denunțând așa-zisul proces în care doi bărbați britanici și un cetățean marocan capturați în timp ce luptau în armata ucraineană la Mariupol au fost condamnați la moarte de oficiali pro-ruși.
„Suntem profund îngrijorați de relatările privind un proces înscenat și de sentințele împotriva combatanților legali care servesc în forțele armate ale Ucrainei. Facem apel la Rusia și apropiații săi să respecte dreptul internațional umanitar, inclusiv drepturile acordate prizonierilor de război”, a transmis secretarul de stat american Antony Blinken într-un mesaj pe twitter.
Pe de altă parte, ministrul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, a anunțat că va discuta cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, despre cazul celor doi cetățeni britanici, Aiden Aslin și Shaun Pinner, condamnați la moarte. Truss a denunțat deja procesul, insistând asupra lipsei de legitimitate a așa-zisului tribunal care i-a condamnat pe cei doi, alături de un cetățean marocan, sub acuzația de „terorism”.
Preşedintele Uniunii Africane îndeamnă la deminarea rapidă a portului ucrainean Odesa
ACTUALIZARE 11.03 Preşedintele în exerciţiu al Uniunii Africane (UA), liderul senegalez Macky Sall, a îndemnat joi la deminarea rapidă a portului ucrainean Odesa pentru a permite exporturile de cereale şi a spus că a primit asigurări din partea lui Vladimir Putin că Rusia nu va ataca, informează AFP.
Fără reluarea exporturilor, Africa, dependentă în mare măsură de exporturile de cereale ucrainene şi ruse, dar şi de îngrăşăminte esenţiale pentru agricultura sa puţin productivă, „va fi într-o situaţie de foamete foarte serioasă, ce ar putea destabiliza continentul”, a spus Macky Sall într-un interviu pentru posturile franceze France 24 şi RFI.
Sall, care s-a deplasat săptămâna trecută la Moscova pentru o întrevedere cu Putin, a primit, potrivit afirmaţiilor sale, asigurări în timpul discuţiei cu liderul rus şi se declară „optimist”, în pofida absenţei unui progres după acea discuţie privind trecerea navelor.
„Până la proba contrarie, nu am niciun element care să-mi permită să contrazic” asigurările Moscovei, potrivit cărora Rusia nu se va opune ieşirii grâului ucrainean prin Odesa dacă apele vor fi deminate, a afirmat preşedintele UA.
Macky Sall va avea vineri, în Franţa, o întrevedere cu preşedintele Emmanuel Macron, căruia îi va solicita ridicarea sancţiunilor europene împotriva Rusiei, în special anularea excluderii băncilor ruse din sistemul SWIFT, mesagerie securizată şi esenţială pentru transferurile de fonduri internaţionale.
Senegalul, care are relaţii strânse cu ţările occidentale, a surprins pe 2 martie atunci când s-a abţinut de la un vot în cadrul Adunării Generale a ONU asupra unei rezoluţii care cerea ca "Rusia să înceteze imediat să recurgă la forţă împotriva Ucrainei".
Totodată, Sall s-a apărat în faţa acuzaţiei că ar fi „un complice” al agresiunii ruse asupra Ucrainei. „Ce m-ar face un complice? Că am fost în Rusia şi am vorbit cu Putin?”, a întrebat el, respingând „o aliniere în favoarea Rusiei”, notează Agerpres.
Suedia își propune să facă progrese în discuțiile cu Turcia privind aderarea la NATO
ACTUALIZARE 10.46 Ministrul suedez de externe, Ann Linde, a declarat vineri că Suedia își propune să facă progrese în discuțiile cu Turcia privind cererea țării nordice de aderare la NATO.
„Solicitarea noastră a primit un sprijin larg în rândul membrilor NATO. Ambiția noastră este să facem progrese, într-un spirit constructiv, în privința întrebărilor pe care Turcia le-a ridicat”, a spus Ann Linde, citată de The Guardian.
Suedia și Finlanda au solicitat luna trecută să se alăture NATO ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
Viktor Orban: Un embargo al Uniunii Europene asupra importurilor de gaze rusești va distruge economia europeană
ACTUALIZARE 10.37 Embargoul UE asupra importurilor de gaz rusesc ar distruge economia Europei, care deja se luptă cu inflația din cauza creșterii prețurilor la energie, a declarat vineri premierul Ungariei Viktor Orban, notează Reuters.
Orban a mai spus la postul de radio public că, fără plafonarea prețurilor la carburanți, unele alimente de bază și energie, inflația din Ungaria, care a accelerat la 10,7% în mai, s-ar situa între 15% și 16%.
„85% din aprovizionarea noastră cu gaze provine din Rusia, iar 65% din aprovizionarea noastră cu petrol provine din Rusia. De ce? Pentru că acest lucru este determinat de infrastructură. Acest lucru nu este pentru distracție, nu am ales noi situația”, declara în luna aprilie ministrul de externe de la Budapesta, Péter Szijjártó.
Citește continuarea AICI
8.300 de ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore
ACTUALIZARE 9.55 Peste 79.000 de persoane au intrat joi în România, dintre care peste 8.300 sunt cetăţeni ucraineni, în scădere cu 2% faţă de ziua precedentă, conform datelor transmise vineri de Poliţia de Frontieră.
De la declanşarea războiului, în 24 februarie, și până în prezent, au intrat în România 1.161.655 cetăţeni ucraineni.
UcrainaX: Cum au schimbat sateliții SpaceX ai lui Musk cursul războiului cu Rusia
ACTUALIZARE 9.40 Sistemul Starlink al lui Musk, format dintr-un roi de sateliți de dimensiunea unor mese care zboară la doar 200 de kilometri deasupra Ucrainei și asigură accesul la internetul de mare viteză, a devenit o soluție salvatoare neașteptat de eficientă pentru ucraineni, atât pe câmpul de luptă, cât și în bătălia informațională pentru opinia publică, scrie Politico. Conexiunea Ucrainei la această rețea de sateliți a reușit să zădărnicească planurile lui Putin de a izola țara de restul lumii și a oferit Kievului o victorie de care avea mare nevoie într-un conflict ce pare fără sfârșit.
De fiecare dată când Oleksii și colegul său artilerist nimeresc un obiectiv al armatei ruse, îi mulțumesc celui mai bogat om din lume: Elon Musk.
Angrenați în luptele de la sud de Izium, una din cele mai fierbinți zone de pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, Oleksii se numără printre utilizatorii sistemului de comunicații prin satelit Starlink, operat de compania SpaceX a miliardarului american Elon Musk.
Când plănuiește lansarea unui contraatac sau a unui baraj de artilerie, Oleksii își sună superiorii pentru a primi cele mai noi ordine printr-un dispozitiv de receptare a semnalelor transmise prin satelit montat și camuflat într-o groapă săpată în grădina unei căsuțe părăsite.
Echipamentul de înaltă tehnologie este legat la un generator de electricitate zgomotos care trebuie să rămână în funcțiune jumătate de zi
Citește continuarea AICI
Risc major de holeră în Mariupol
ACTUALIZARE 9.20 În orașul Mariupol din sudul Ucrainei este risc de focar major de holeră, a anunțat vineri Ministerul britanic al Apărării.
S-a ajuns la această situație deoarece serviciile medicale sunt aproape de colaps.
Probleme sanitare sunt și în Herson, care se confruntă cu o lipsă acută de medicamente, potrivit sursei citate de Reuters.
Rusia încearcă să ofere populației din zonele ocupate servicii publice de bază.
Invazia condusă de Rusia este "Covid-22" şi armele sunt vaccinul, spune Volodimir Zelenski
ACTUALIZARE 9.10 Volodimir Zelenski a comparat invazia Rusiei cu Covid și a descris armele și sancțiunile ca pe un vaccin, în contextul în care poziția militară a Ucrainei în Donbas devine tot mai dificilă, scrie The Guardian.
Într-o intervenție video la o gală prin care au fost celebraţi cei mai influenţi 100 de oameni ai anului de către revista Time, Zelenski a pledat iar pentru mai mult ajutor extern, deoarece "armata ucraineană moare pe câmpul de luptă".
El le-a cerut președintelui SUA, Joe Biden, și membrilor Congresului să fie "100% influenți".
"Armele și sancțiunile sunt... un vaccin... împotriva Covid-22 adus de Rusia", a spus Zelenski, la câteva ore după ce a spus că lupta pentru Severodonetk ar putea decide soarta întregului Donbas.
Reportaj Sky News: Ucraina își tratează în spitale ascunse soldații răniți pe front
ACTUALIZARE 8.40 Soldații ucraineni răniți în luptele cu rușii sunt îngrijiți în spitale bine ascunse de trupele lui Vladimir Putin, de teamă că acestea vor fi atacate. Militarii care ajung acolo au povești absolut îngrozitoare de pe front și despre armele pe care armata rusă le foloște în lupte. De aceea, și rănile provocate soldaților ucraineni sunt foarte grave. Urmăriți un reportaj realizat de Sky News într-unul dintre aceste spitale.
Reporter Sky News: Ni s-a permis să intrăm în acest spital militar, cu promisiunea că nu îi vom dezvălui locația. Ce putem spune, cu siguranță, este faptul că se află în estul Ucrainei și departe de linia frontului. Cei de aici sunt îngrijorați că spitalul ar putea fi ținta bombardamentelor rusești, la fel cum au fost și alte spitale de aici. Răniții șchiopătează pe holurile slab luminate. Sunt în viață, dar sunt grav răniți de lupte. În spatele ușilor, soldații răniți ocupă paturile, bucuroși că au supraviețuit și pregătiți să ne spună poveștile lor.
„Nu au fost lupte, ci bombardamente. Am luat o poziție defensivă, am fost bombardați și am fost loviți. A fost o explozie. Mi-am ridicat brațul, dar, pur și simplu, atârna. Ceva m-a lovit în braț. Nu știu ce s-a întâmplat. Mai târziu, mi-am ridicat brațul și atârna. Mi-am dat seama că este de rău”, povestește Oleksandr, unul dintre soldații ucraineni răniți.
Terapia intensivă este atât de ocupată, încât au pus paturi pe holuri. Acești pacienți suferă cu toții din cauza unor arsuri îngrozitoare provocate de explozii. Sunt acoperiți cu iod antiseptic de culoare galbenă pentru prevenirea infectării rănilor. Mulți dintre ei nu se mișcă, nu vorbesc, sunt sedați puternic pentru diminuarea durerii agonizante.
Citește continuarea AICI
Mihail Podoliak: Între 100 și 200 de militari ucraineni mor zilnic pe front
ACTUALIZARE 7.50 Consilierul prezidențial Mihail Podoliak a declarat pentru BBC că între 100 și 200 de militari ucraineni sunt uciși pe front în fiecare zi.
Podoliak a repetat apelul Ucrainei pentru mai multe arme din Occident pentru a putea face față atacurilor din Donbas, unde rușii încearcă să preia controlul, iar bombardamentele sunt intense.
Podoliak a mai spus că discuțiile de pace ar putea fi reluate doar dacă Rusia se va retrage de pe teritoriul ocupat de când a invadat Ucraina în 24 februarie.
ACTUALIZARE 7.30 Volodimir Zelenski a spus că lumea este în pragul unei "crize alimentare teribile", deoarece Ucraina nu mai poate exporta cantități mari de grâu, porumb, ulei și alte produse. Totul din vina Rusiei.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: "Flota rusă, nu cea britanică sau orice altă flotă, a blocat porturile Ucrainei la Marea Neagră într-un mod care a adus lumea în pragul unei crize alimentare teribile. Nu este doar o criză a prețurilor. Nu ne putem exporta grâul, porumbul, uleiul de semințe și alte bunuri, care au jucat un rol stabilizator pe piața globală. Acest lucru înseamnă că, din păcate, în zeci și zeci de țări poate apărea o adevărată lipsă de alimente. Milioane de oameni ar putea muri de foame dacă blocada rusă a Mării Negre continuă.
La rândul său, Rusia dă vina pe Ucraina pentru blocajul de pe piața cerealelor. Moscova spune că singura variantă pentru ca navele să poată pleca din porturi este ca ucrainenii înșiși să demineze zona.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: Armata rusă declară, de mai bine de o lună, în fiecare zi, coridoare de siguranță pe care ucrainenii să le poată folosi liber, fără nicio amenințare la adresa lor. Orice navă cu marfă poate pleca din porturile Mării Negre, cu condiția ca ucrainenii să curețe fâșia de coastă aflată sub controlul lor.
Sper că ucrainenii își vor da seama că nu există nicio alternativă pentru a rezolva această problemă tocmai pe această bază, care este de înțeles, rezonabilă și obiectivă. Sper că vor înceta să caute o cale de ieșire prin a cere Occidentului să-i înarmeze până în dinți și să le furnizeze sisteme anti-navă pe care, după cum spun oficialii ucraineni, intenționează să le folosească împotriva navelor Flotei Ruse din Marea Neagră. Ar fi trebuit să abandoneze o astfel de retorică de mult timp".
Cele mai recente informații despre desfășurarea evenimentelor din Ucraina:
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret care impune sancțiuni împotriva a 35 de oficiali ruși de rang înalt, inclusiv a președintelui rus Vladimir Putin.
- Vladimir Putin s-a comparat joi cu Petru cel Mare, la o întâlnire cu tineri antreprenori din Rusia, și a sugerat o paralelă între invazia din Ucraina și războiul pe care țarul l-a dus împotriva suedezilor. Putin a spus că atunci, ca și acum, Rusia își ia înapoi teritorii, iar asta poate dura.
- Invazia declanșată de Rusia a provocat o scădere cu 15,1% a economiei Ucrainei în primele trei luni ale acestui an, potrivit agenției ucrainene de statistică.
- Numărul soldaților ruși uciși de când Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina ar putea ajunge acum la 20.000, potrivit ultimei evaluări făcute de oficialii occidentali.
- Forțele ruse din Mariupol au început să plătească pensii în ruble rusești, folosind numerar, potrivit unui consilier al primarului ucrainean al orașului.
- Procesul de „integrare” în Rusia a regiunii ocupate Herson, din sudul Ucrainei, „este în curs de desfășurare”, a anunțat joi liderul desemnat de Moscova în regiune.
- Liderii de grupuri politice din Parlamentul European au cerut, joi, într-o declaraţie comună, şefilor de stat şi de guvern din ţările UE să le acorde statut de ţară candidată Ucrainei şi Republicii Moldova şi să facă demersuri pentru a adopta o decizie similară în cazul Georgiei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
