Volodimir Zelenski a anunţat în mesajul din cursul nopții că Ucraina intenționează să organizeze „în această iarnă” un summit în care să-şi prezinte formula de pace pe care o propune. Președintele a cerut un ajutor de cel puțin 800 de milioane de euro pentru a face faţă nevoilor populaţiei în timpul iernii. Oficialii ucraineni spun că au adunat rachete și fragmente de muniție cu care rușii au atacat Harkov și le păstrează ca dovadă. Rușii încearcă cu disperare să cucerească orașul Bahmut, în regiunea Donețk și acuză că armata Kievului a aruncat în aer podul din orașul ocupat Melitopol. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a ajuns la un acord să desfăşoare experţi la toate centralele nucleare din Ucraina şi a cerut din nou stabilirea unui perimetru de securitate în jurul centralei ucrainene Zaporojie.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Kuleba: Ucraina are nevoie de mai multă artilerie pentru a lupta iarna aceasta
ACTUALIZARE 19.30 Ucraina are nevoie de mai multe arme occidentale, în special de artilerie, pentru a se ''bate toată iarna'' împotriva agresiunii ruse, a declarat marţi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, relatează AFP.
''Ţinând cont de amploarea războiului (...), va trebui să ne batem toată iarna'', a spus Kuleba la o conferinţă de presă online.
Pentru aceasta, Ucraina are nevoie de ''mai multe sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, muniţii, vehicule blindate, în special cele cu şenile'', a enumerat ministrul ucrainean. El a menţionat şi ''nevoia foarte importantă'' de tunuri suplimentare de calibrul 155 mm.
''Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive'', a explicat ministrul ucrainean de externe.
De când a început în februarie invazia rusă în Ucraina armata acesteia a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului.
Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament, citat de Reuters.
Potrivit lui Michal Strnad, care deţine compania cehă Czechoslovak Group (CSG), implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei, în pofida fluxului consistent de muniţii primite, trupele ucrainene nu au muniţii suficiente, întrucât în urma ajutorului oferit Ucrainei armatele statelor occidentale se confruntă cu o diminuare a propriilor stocuri, iar capacităţile de producţie sunt limitate.
El estimează că armata ucraineană trage săptămânal circa 40.000 de obuze folosind cele câteva sute de tunuri primite din partea ţărilor occidentale, iar industria de apărare a acestora din urmă nu face faţă unei asemenea cadenţe.
Dar ajutorul militar occidental a permis pe ansamblu trupelor ucrainene să treacă de la defensivă la acţiuni contraofensive ce au eliberat porţiuni din teritoriile ocupate. Trupele ruse, după ce s-au repliat din mare parte din provincia nordică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson, s-au regrupat acum în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive.
În prezent luptele sunt deosebit de intense în Doneţk, unde trupele ruse au reuşit recent avansuri limitate şi asediază mai multe localităţi, printre care Bahmut şi Marinka. Pe frontul de sud, în regiunea Zaporojie, un pod strategic din oraşul Melitopol ocupat de trupele ruse a fost detonat, potrivit responsabililor proruşi fiind vorba despre un sabotaj ucrainean.
După explozia de pe podul Crimeii, atribuită de Moscova tot unui sabotaj ucrainean, Rusia a lansat în octombrie o serie de atacuri cu drone şi rachete asupra infrastructurilor critice ucrainene, pentru a încerca astfel să aducă Kievul la masa negocierilor şi a diminua potenţialul de luptă al Ucrainei.
''Atacurile Rusiei contra instalaţiilor energetice ale Ucrainei îngreunează logistica militară şi comunicaţiile între unităţi'', a explicat marţi liderul prorus din Doneţk, potrivit agenţiei EFE. Mai mult, adaugă acesta, bombardamentele împiedică şi funcţionarea normală a industriei ucrainene care repară echipamentele militare.
Orașele Herson și Harkov, deminate cu ajutorul roboților
ACTUALIZARE 18.34 Autoritățile ucrainene vor folosi roboți pentru a demina orașele Harkov și Herson, a anunțat marți consilierul guvernamental Anton Gerașcenko, potrivit Sky News.
Echipamentele robotizate vor fi desfășurate în Harkov, în nord-estul Ucrainei, și în orașul portuar Herson, în sudul țării, pentru a ajuta la deminarea zonelor.
Într-un clip al guvernului ucrainean, împărtășit de Gerașcenko, se spune că echipamentul „va face posibilă deminarea obiectelor de la o distanță de până la un kilometru”, având în vedere că roboții sunt dotați cu camere video, și „va salva viețile specialiștilor”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Guvernul ucrainean a obținut un miliard de euro la conferința internațională de sprijin pentru Ucraina
ACTUALIZARE 16.30 Conferinţa internaţională de sprijin pentru Ucraina organizată la Paris a permis strângerea a circa un miliard de euro pentru a ajuta populaţia ucraineană să treacă iarna în timp ce infrastructurile energetice ale acestei ţări sunt devastate de bombardamentele ruseşti, a anunţat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, transmite AFP.
Din această sumă, 415 milioane vor fi alocate sectorului energiei, 25 de milioane furnizării apei, 38 de milioane alimentaţiei, 17 milioane sănătăţii, 22 de milioane transporturilor, iar diferenţa de 493 de milioane de euro încă nu a fost repartizată pe domenii, notează Agerpres.
„Ţara noastră nu se va scufunda în întuneric”, a declarat la Paris premierul ucrainean Denis Şmîgal, care a vorbit despre un „semnal puternic” de sprijin pentru Ucraina din partea „lumii civilizate”.
„Ajutorul atinge sau chiar depăşeşte cele 800 de milioane de euro” cerute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat la rândul ei şefa diplomaţiei franceze.
Bombardamentele ruseşti cu rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice ucrainene au început în octombrie ca represalii după explozia care a avariat podul Crimeii.
Premierul Şmîgal a precizat luni că „toate hidrocentralele şi termocentralele au fost avariate şi 40% din reţeaua de înaltă tensiune a fost avariată în diferite grade”, după cele opt serii de raiduri ruseşti cu rachete şi drone care au ţintit sistemul energetic ucrainean, astfel că în prezent există un „deficit semnificativ de generare” a electricităţii.
Sirenele de raid aerian au răsunat marți în întreaga Ucraină
ACTUALIZARE 15.40 Sirenele de raid aerian au răsunat marți în întreaga Ucraină, după avertismentele liderilor de la Kiev că Rusia ar putea lansa un nou val de raiduri cu rachete și drone.
Precedenta dată când locuitorii capitalei Ucrainei au fost nevoiți să se ducă în adăposturile antiaeriene a fost pe 5 decembrie, când Rusia a lovit Ucraina cu peste 70 de rachete.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Rusia a efectuat mai multe valuri de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene începând din octombrie, provocând întreruperi de curent în întreaga țară.
Forțele ucrainene au deteriorat un podul cheie de lângă Melitopol
ACTUALIZARE 15.26 Liniile de aprovizionare către trupele ruse ar putea fi afectate după ce podul peste râul Molochna s-a prăbușit parțial după ce forțele ucrainene l-au avariat, scrie The Guardian.
Trecerea peste râul Molochna este situată între Melitopol și satul Kostyantynivka, chiar la est de oraș, pe autostrada M14. Un video postat pe rețelele sociale arată că două picioare ale podului au fost avariate în timpul atacului, ceea ce l-a făcut inutilizabil pentru traficul militar intens.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Lovitura asupra podului vine la doar două zile după ce Ucraina a lovit o cazarmă rusească situată într-o stațiune din oraș, rachetele Himars provocând pagube substanțiale și victime.
Creșterea presiunii ucrainene asupra forțelor ruse din Melitopol pare să urmeze un model similar cu tacticile folosite împotriva Hersonului înainte de eliberarea sa, cu țintirea atât a trupelor rusești, cât și a liniilor de aprovizionare, inclusiv legături logistice cu peninsula Crimeea și spre est prin intermediul orașe ocupate de Rusia până la Berdiansk și Mariupol.
Cu forțele ucrainene care operează acum la est de râul Nipru, Melitopol este văzut ca un obiectiv cheie pentru Kiev, în sudul țării, după recucerirea Hersonului.
În estul țării, unde au avut loc recent lupte grele în jurul orașului Bakhmut, atât Rusia, cât și Ucraina au declarat marți că situația de pe câmpul de luptă din regiunea Donețk din estul Ucrainei este dificilă, fiecare pretinzând unele succese în respingerea atacurilor desfășurate de partea adversă.
Rusia spune că va negocia pacea doar după ce Ucraina va ceda teritoriile anexate ilegal
ACTUALIZARE 14.30 Dmitri Peskov îi cere lui Volodimir Zelenski să recunoască "realitatea de pe teren" și îi transmite că Ucraina trebuie să cedeze teritoriile a căror anexare e revendicată de Rusia. Acestea, înaintea oricăror negocieri diplomatice, a transmis marţi Kremlinul. Președintele Volodimir Zelenski a propus recent organizarea unui "summit mondial la păcii", relatează AFP.
"Partea ucraineană trebuie să ţină cont de realităţile care s-au dezvoltat pe teren", a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale zilnice de presă. "Aceste realităţi sunt că Federaţia Rusă are noi componente în urma referendumurilor care au avut loc în aceste teritorii", a adăugat el, considerând "imposibil orice progres" diplomatic atât timp cât Kievul "nu va ţine cont de aceste realităţi".
La sfârşitul lunii septembrie, Rusia a revendicat anexarea a patru regiuni ucrainene, în plus faţă de peninsula Crimeea, anexată în 2014, fără a le controla totuşi pe deplin, decizia fiind în măsură covârşitoare respinsă de comunitatea internaţională.
Zelenski cere un ajutor urgent de cel puţin 800 de milioane de euro pentru sectorul energetic
ACTUALIZARE 12.55 Volodimir Zelenski a declarat marţi că ţara sa, a cărei infrastructură energetică este devastată de atacurile ruseşti, are nevoie de un ajutor de urgenţă de "cel puţin 800 de milioane de euro" pentru a face faţă nevoilor populaţiei în timpul iernii.
"Avem nevoie de mai multe categorii de echipamente, de transformatoare, de echipamente pentru restaurarea reţelelor de înaltă tensiune, de turbine de gaz", a enumerat Zelenski, într-o intervenție video la conferinţa internaţională de solidaritate cu Ucraina, organizată la Paris.
"Sistemul nostru energetic are nevoie, cel puţin până la încheierea sezonului de încălzire, de un ajutor de urgenţă din partea sistemului energetic european, adică importul de electricitate din ţările UE în Ucraina", a adăugat Zelenski.
"Acest lucru ar costa aproximativ 800 de milioane de euro. Sper că aceste decizii vor fi luate în cadrul conferinţei", a subliniat preşedintele ucrainean.
Ce-și dorește Zelenski după terminarea războiului: "Să merg la mare şi să beau câteva beri"
ACTUALIZARE 12.45 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu că încă nu se gândește la ce va fi după terminarea războiului, dar că i-ar plăcea să meargă la mare şi să bea câteva beri.
Într-un interviu acordat din Kiev jurnalistului american David Letterman şi care a fost filmat într-o staţie de metrou din capitala ucraineană, Zelenski a vorbit despre războiul din ţara sa şi despre suferinţa cetăţenilor ucraineni de la invazia rusă din 24 februarie, scrie EFE, citată de Agerpres.
Când Letterman l-a întrebat despre viitorul său şi despre viitorul Ucrainei, liderul de la Kiev a răspuns că, cel mai probabil, ''voi continua să fiu preşedinte, deşi, sincer, nu mă gândesc la ce va veni după, nu sunt pregătit încă''.
''Dar mi-ar plăcea să merg la mare, serios, mi-e dor să văd marea şi să beau câteva beri'', i-a mărturisit Zelenski ziaristului american în interviu, difuzat pe Netflix, într-o serie numită ''Următorul meu invitat nu are nevoie de prezentare: cu David Letterman şi Volodimir Zelenski''.
AIEA va desfăşura ''misiuni de securitate'' la centralele atomice ucrainene
ACTUALIZARE 12.30 Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a ajuns la un acord cu Ucraina să desfăşoare experţi la toate centralele nucleare din această ţară şi a cerut din nou stabilirea unui perimetru de securitate în jurul centralei ucrainene Zaporojie, aflată sub ocupaţie rusă.
''Am căzut de acord să desfăşurăm misiuni de securitate ale AIEA la toate centralele cu energie nucleară din Ucraina'', a declarat directorul AIEA, argentinianul Rafael Grossi, după o întrevedere cu premierul ucrainean Denis Şmîhal, scrie Agerpres.
''Continuă activităţile pentru a stabili o zonă de protecţie a centralei nucleare Zaporojie'', a anunţat Grossi, care doreşte să se asigure că bombardamentele repetate din apropierea centralei nu provoacă un accident la cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Mesajul lui Grossi pe Twitter a fost publicat marţi dimineaţă, iar conţinutul său a fost confirmat şi de şeful guvernului ucrainean. ''AIEA va trimite misiuni tehnice permanente la toate centralele nucleare din Ucraina. (...) Am discutat şi despre demilitarizarea centralei nucleare Zaporojie. Este necesar să se stopeze acţiunile ilegale ale Rusiei la centrala ucraineană'', a afirmat Şmîhal.
Lupta pentru Bahmut. De ce încearcă Putin cu disperare să cucerească un mic oraș din estul Ucrainei
ACTUALIZARE 11.50 Forțele ruse încearcă cu disperare să cucerească orașul Bahmut, în regiunea Donețk, de cel puțin șapte luni. Însă, în ultimele săptămâni, bătălia din oraș și din jurul orașului a devenit una dintre cele mai înverșunate din războiul de nouă luni din Ucraina, scrie The Moscow Times.
Bahmut, care se află deasupra unei vaste mine de sare și este renumit pentru crama sa din epoca sovietică, a fost lovit intens - și în unele părți complet distrus - de bombardamentele constante.
Înverșunarea Rusiei de a cuceri Bahmut a nedumerit mulți observatori, care pun la îndoială angajamentul uriaș al resurselor militare ale Moscovei pentru luptă, în ciuda lipsei relative de semnificație strategică a orașului.
Cucerirea Bahmutului ar oferi Rusiei un punct de sprijin mic, strategic, pentru a lansa o ofensivă mai largă împotriva orașelor Sloviansk și Kramatorsk, aflate la nord, sub controlul Ucrainei.
Citește continuarea AICI
SUA trimit primul transport de echipamente electrice pentru a ajuta Ucraina
ACTUALIZARE 11.40 Statele Unite au livrat Ucrainei primul transport de echipamente electrice, au declarat luni oficiali americani. Este vorba despre prima parte a ajutorului pe care Washingtonul îl oferă pentru a sprijini infrastructura energetică a țării atacate intens de Rusia, scrie Reuters.
Prima tranșă vizează echipamente electrice în valoare de aproximativ 13 milioane de dolari, a spus un oficial. Este vorba despre o parte din ajutorul de 53 de milioane de dolari anunțat luna trecută, după ce Ucraina a declarat că are nevoie de transformatoare și generatoare, precum și de sisteme de apărare aeriană. O altă sursă a spus că încă două avioane încărcate cu echipamente vor pleca din Statele Unite săptămâna aceasta.
Putin și Xi vor discuta la sfârșitul acestei luni
ACTUALIZARE 10.20 Președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping vor discuta despre evenimentele din 2022 la sfârșitul lunii decembrie, a informat marți cotidianul de afaceri rus Vedomosti.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat ziarului că data și ordinea de zi a întâlnirii sunt deja cunoscute, dar un anunț oficial va fi făcut mai târziu.
BBC: Ucraina păstrează rachete ruseşti ca dovadă
ACTUALIZARE 10.00 Ucraina păstrează rachetele ruseşti ca dovadă. Cel de-al doilea oraş din Ucraina, Harkov, a suferit din cauza bombardamentelor şi atacurilor aeriene intense ale Rusiei de la începutul războiului, în februarie, scrie BBC.
Oficialii ucraineni spun că au adunat rămăşiţele muniţiilor ruseşti trase asupra oraşului, inclusiv fragmente de rachete şi rachete.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Procurorii spun că rachetele au provocat moartea a sute de civili şi speră că aceste cartuşe pot servi drept probe în orice acţiune viitoare în instanţă împotriva Rusiei.
Peter Szijjarto spune că Ucraina a respins ajutorul financiar bilateral oferit de Ungaria
ACTUALIZARE 9.50 Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a declarat, la Bruxelles, că Ucraina a înştiinţat Ungaria că nu doreşte să negocieze cu aceasta un ajutor financiar care să-i fie oferit de Budapesta în afara pachetului de asistenţă financiară de 18 miliarde de euro propus de Comisia Europeană.
''Guvernul (ungar) a alocat pentru Ucraina 187 de milioane de euro în cadrul programului de sprijin de 18 miliarde de euro'', dar ''pentru Kiev cel mai important este ajutorul financiar comun'' şi nu doreşte alte opţiuni, a precizat Szijjarto, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Rușii susțin că podul din Melitopol a fost bombardat de ucraineni
ACTUALIZARE 9.40 Podul din orașuș Melitopol ocupat de ruși a fost aruncat în aer de ”teroriștii ucraineni”, susțin forțele ruse, citate de pravda.com.ua. Rușii foloseau podul pentru a transporta echipament militar de pe frontul de est. Circulația pe pod a fost suspendată.
Explozia a avut loc în spatele liniilor de front din orașul Melitopol, ocupat de Rusia, care este considerat vital pentru apărarea teritoriului pe care Rusia îl deține în sud, inclusiv în Crimeea, scrie The Guardian.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Informația a fost confirmată de Vladimir Rogov, liderul mișcării „Noi suntem împreună cu Rusia”, citat de agenția de presă rusă TASS. Rogov a declarat că două explozii puternice au fost auzite în Melitopol în cursul serii.
Stoltenberg: Probabilitatea folosirii armelor nucleare în Ucraina rămâne scăzută
ACTUALIZARE 9.10 Şeful NATO, Jens Stoltenberg a declarat că, în opinia sa, "probabilitatea oricărei utilizări de arme nucleare în Ucraina de către Rusia rămâne scăzută",
Într-un interviu acordat FRANCE 24 de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că orice utilizare a armelor nucleare în Ucraina ar avea "consecinţe grave, dramatice pentru Rusia", calificând retorica nucleară a preşedintelui rus Vladimir Putin drept "nesăbuită şi periculoasă".
Cu toate acestea, şeful NATO a declarat că, în opinia sa, "probabilitatea oricărei utilizări de arme nucleare în Ucraina de către Rusia rămâne scăzută".
Stoltenberg a calificat strategia rusă de a viza infrastructura energetică a Ucrainei drept "o formă brutală de război" şi "o modalitate de a transforma iarna în armă", dar a declarat că este încrezător că ucrainenii vor continua să reziste.
Zelenski: Chiar şi fără lumină, ştim bine unde să tragem şi ce să eliberăm
ACTUALIZARE 9.00 Zelenski i-a asigurat pe ucraineni că se depun toate eforturile pentru „a trece cu bine de această iarnă” şi le-a spus că încearcă să aducă în ţară cât mai multe echipamente care să compenseze daunele cauzate infrastructurii energetice de atacurile cu rachete ale Rusiei.
„Dar ar trebui să fim cu toţii conştienţi de faptul că Rusia nu a renunţat la tacticile sale de teroare. Absenţa unor lovituri masive cu rachete înseamnă doar că inamicul se pregăteşte pentru ele şi poate lovi în orice moment. Deşi este evident că, chiar şi fără lumină, ştim bine unde să tragem şi ce să eliberăm, Rusia încă mai speră la pene de curent. Aceasta este ultima speranţă a teroriştilor”, a spus Zelenski, făcând aluzie la atacurile surprinzătoare ale Ucrainei din ultimele zile.
Forţele ucrainene au lovit un centru al armatei ruse din Melitopolul ocupat şi un hotel din Kadiivka, în Luhansk, în care ar fi fost cazaţi mercenari din grupul Wagner. Ambele atacuri s-ar fi soldat cu victime multe în rândul ruşilor.
„Aşa că, atât timp cât au rachete - şi Rusia încă le are - vă rugăm să luaţi în serios toate avertismentele din partea comandamentului militar ucrainean, a forţelor noastre aeriene şi luaţi în serios alarmele aeriene. La toate nivelurile, trebuie să fim pregătiţi pentru orice intenţii ostile”, a atenţionat Zelenski.
El le-a vorbit ucrainenilor despre unul dintre evenimentele importante ale zilei de luni - participarea sa la o reuniune cu liderii din G7, grupul statelor democratice cu cele mai puternice economii.
Este deja al cincilea astfel de summit din acest an la care Ucraina participă şi îşi prezintă pe deplin poziţia, a menţionat Zelenski. „Astăzi, am subliniat în mod specific ceea ce trebuie să facem anul viitor. Le-am mulţumit partenerilor şi i-am îndemnat să continue să ajute Ucraina şi în 2023, aşa cum au făcut-o în acest an. Este foarte important ca toate elementele de sprijin pentru statul nostru să fie păstrate şi să nu-şi piardă din elan. Este la fel de important să luăm noi măsuri care să preîntâmpine teroarea rusă”, a arătat Zelenski.
El a anunţat că Ucraina are de gând să organizeze „în această iarnă” un summit în care să-şi prezinte formula de pace pe care o propune. „Indiferent de ceea ce intenţionează să facă agresorul, atunci când lumea este cu adevărat unită, lumea, şi nu agresorul este cea care determină evoluţiile viitoare. Aceasta este ceea ce oferim tuturor statelor conştiente, tuturor celor care preţuiesc Carta ONU şi preţuiesc pur şi simplu pacea”, a spus şeful statului ucrainean.
Pentagon: Rusia, confruntată cu stocuri insuficiente, pare să folosească bombe expirate
ACTUALIZARE 8.30 Rusia pare că se află în situaţia în care este forţată să folosească bombe expirate pe măsură ce stocurile sale de muniţii scad după mai bine de nouă luni de război în Ucraina, a declarat luni un înalt oficial militar american, transmite AFP.
Stocurile moderne de muniţie ale Moscovei „se epuizează rapid” şi riscă să nu dureze decât până la începutul anului 2023, dacă forţele ruse vor continua să bombardeze Ucraina în ritmul actual, a declarat reporterilor oficialul militar american, sub protecţia anonimatului.
Rusia mai are rachete „pentru încă trei până la cinci valuri de atacuri” asupra Ucrainei, avertizează un general ucrainean
ACTUALIZARE 8.00 Șeful adjunct al serviciului de informații militare din Ucraina a afirmat că Rusia folosește rachete ucrainene vechi împotriva Kievului și a avertizat că forțele Moscovei mai au suficiente rachete pentru a lansa încă trei până la cinci valuri de atacuri asupra țării, potrivit The Guardian.
Rachetele, construite într-o fabrică de armament ucraineană și predate Rusiei în anii ’90 în cadrul unui acord menit să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, au fost descoperite printre dărâmăturile rămase în urma valului masiv de atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei din octombrie, potrivit generalului Vadym Skibitsky, adjunctul șefului serviciului de informații militare al Ucrainei.
În contextul în care se crede că stocurile de rachete moderne de precizie ale Rusiei încep să se epuizeze, Skibitsky a declarat că fabricile de armament rusești au reușit să construiască 240 de rachete de croazieră de precizie Kh-101 (care sunt lasate din aer) și aproximativ 120 de rachete de croazieră Kalibr (care sunt lansate de pe mare) de la începutul războiului și până în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 40 de rachete noi produse în fiecare lună, de la debutul conflictului.
Într-un interviu acordat publicației americane The New York Times, Skibitsky a oferit o evaluare detaliată a capacităților actuale ale Rusiei și a capacității Ucrainei de a contracara amenințarea.
Editor : G.M.
