Live Text Ucrainenii anunță că au atacat „cu succes” postul de comandă rusesc al Flotei Mării Negre din Crimeea
Noi atacuri cu drone au avut loc atât în Rusia cât și în Ucraina. Ministerul rus al Apărării a transmis că în cursul nopții forțele sale au doborât 4 drone ucrainene în regiunile Belgorod și Oriol. Între timp, armata Kievului a transmis că a distrus 17 drone de tip Shahed din cele 24 lansate de Rusia. De la New York, în Adunarea Generală a ONU, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană, inclusiv de muniţie, piese de schimb şi întreţinere pentru sistemele pe care armata ucraineană le are deja, „Războiul de uzură devine un război al logisticii”, a precizat șeful Alianței Nord-Atlantice. Iar Volodimir Zelenski, în primul discursul rostit la ONU de la începutul războiului, le-a spus liderilor mondiali „să nu dea înapoi” pentru ca războaie precum cel din Ucraina să nu mai aibă loc.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucrainenii susțin că au lovit „cu succes” centrul de comandă rusesc din Sevastopol al Flotei Mării Negre cu rachete Storm Shadow
ACTUALIZARE 20.50 Armata ucraineană a anunțat, într-un comunicat, că miercuri dimineață, forțele armate au atacat cu succes postul de comandă al Flotei Mării Negre a Federației Ruse de lângă Sevastopol, potrivit Ukrainska Pravda.
Pe rețelele sociale au apărut imagini cu atacul, care au fost geolocalizate și confirmate de GeoConfirmed. În atac ucrainenii au folosit o rachetă Storm Shadow.
„În dimineața zilei de 20 septembrie, Forțele Armate ucrainene au lovit cu succes postul de comandă al Flotei Mării Negre a ocupanților de lângă Verhnesadovoie, lângă Sevastopolul ocupat temporar. Slavă Forțelor Armate ale Ucrainei!”, scrie în mesaj.
Anterior, guvernatorul Sevastopolului, instalat de Moscova, a declarat că un atac cu rachete asupra orașului a fost împiedicat, relatează Reuters.
Cooperarea ruso-iraniană atinge „noi culmi” în ciuda sancţiunilor, afirmă ministrul rus al Apărării
ACTUALIZARE 15:25 Cooperarea dintre Moscova şi Teheran atinge „noi culmi”, a declarat, miercuri, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în timpul unei vizite în Iran, potrivit CNN, care citează TASS.
„Suntem hotărâţi să punem în aplicare întregul set de activităţi planificate, în ciuda opoziţiei SUA şi a aliaţilor săi occidentali. Presiunea sancţiunilor asupra Rusiei şi Iranului se dovedeşte a fi zadarnică, în timp ce cooperarea dintre Rusia şi Iran atinge noi culmi”, a declarat miercuri Şoigu în timpul discuţiilor cu ministrul iranian al Apărării, Mohammad-Reza Ashtiani.
Şoigu a mai declarat că cele două ţări sunt pregătite „să ia în continuare măsuri comune pentru a consolida stabilitatea şi securitatea în Orientul Mijlociu”, adăugând că este încântat să observe că „dialogul Rusia-Iran a fost deosebit de intens în ultima vreme”.
„Intensitatea ridicată a întâlnirilor confirmă determinarea noastră comună de a continua să stimulăm parteneriatul strategic de apărare”, a afirmat ministrul rus al Apărării.
Şoigu a sosit marţi la Teheran pentru întâlniri cu conducerea militară iraniană, potrivit presei de stat ruse şi iraniene. Deplasarea sa are ca scop consolidarea legăturilor şi cooperării ruso-iraniene, potrivit TASS.
Trafic oprit pe Podul Crimeei, în urma unor explozii raportate în apropiere de Sevastopol
ACTUALIZARE 15:20 Traficul pe podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, a fost suspendat miercuri, potrivit autorităţilor locale, relatează CNN.
Centrul local de informare pentru situaţia drumurilor a declarat într-o postare pe Telegram: „Traficul pe podul Crimeea este oprit temporar. Cei care se află pe pod şi în zona de inspecţie sunt rugaţi să rămână calmi şi să urmeze instrucţiunile ofiţerilor de securitate în domeniul transporturilor”.
În acelaşi timp, o perdea de fum a apărut în zona Sevastopol, de cealaltă parte a peninsulei Crimeea. Ecranele de fum sunt adesea folosite de autorităţile ruse din Crimeea în încercarea de a întrerupe tentativele de atacuri cu drone.
Guvernatorul din Sevastopol, Mihail Razvojaev, a declarat că se folosesc „mijloace de mascare cu aerosoli” şi a încercat să liniştească populaţia că astfel de măsuri sunt sigure.
„Ca urmare a activităţii mijloacelor de apărare aeriană, conform datelor preliminare, dronele doborâte au căzut în Verhnesadovoe şi în Kacea (ambele în apropierea oraşului Sevastopol - n.r.) Nu au existat victime”, a transmis guvernatorul.
Cu toate acestea, videoclipuri postate pe canale sociale neoficiale din Crimeea arată o coloană mare de fum care se ridică dintr-o zonă din apropierea Verhnesadovoe, unde se află o bază militară rusă.
Podul Kerci, care leagă Rusia continentală de peninsula Crimeea anexată ilegal, a fost vizat de mai multe ori de atacuri după ce Moscova a declanşat războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Rusia a pierdut încă un avion de luptă Su-34
ACTUALIZARE 13:30 Un avion de luptă rusesc Su-34 s-a prăbuşit miercuri în regiunea Voronej din centrul Rusiei, în timpul unui zbor de antrenament, a anunţat agenţia de presă TASS, citând Ministerul rus al Apărării.
Avionul zbura fără muniţie şi s-a prăbuşit într-o zonă pustie, în timpul unui antrenament, a mai precizat sursa citată de Reuters, potrivit Agerpres.
Cei doi piloţi s-au catapultat şi au fost apoi recuperați.
Cauza accidentului ar putea fi o defecţiune tehnică, a precizat ministerul rus.
Moscova, amenințări voalate după distrugerea unui submarin cu rachete britanice Storm Shadow
ACTUALIZARE 13:25 Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a răspuns cu o amenințare voalată când a fost întrebată ce reacție va avea Rusia dacă se confirmă că submarinul Rostov pe Don a fost distrus cu o rachetă Storm Shadow furnizată de Marea Britanie Ucrainei.
„Dispuneți de informații conform cărora acestea (rachetele - n.r.) au fost într-adevăr rachete britanice? Dacă da, care ar fi posibilul răspuns al Moscovei față de Londra?”, a fost întrebată Maria Zaharova la o conferință de presă, potrivit transcrierii furnizate de ministerul rus de externe.
„Voi începe cu a doua întrebare. Răspundem cu forță la atacurile cu rachete. Aceasta este prerogativa Ministerului Apărării al Federației Ruse. Nu sunt sigură dacă va vorbi despre asta înainte, dar întotdeauna informează după”, a răspuns Maria Zaharova, potrivit sursei citate.
Ucraina nu poate aştepta sfârşitul războiului pentru a demara reconstrucţia, spune preşedintele BEI
ACTUALIZARE 13:20 Reconstrucţia Ucrainei trebuie să înceapă acum şi nu poate aştepta sfârşitul războiului, a declarat preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Werner Hoyer, transmite Bloomberg.
„Nu există posibilitatea responsabilă să aştepţi încheierea confruntării militare înainte de a începe reconstrucţia. Ceea ce este nevoie acum este ca economia să fie menţinută în funcţiune, ca veniturile din taxe să continue să vină la buget şi ca sectorul agricol să fie capabil în continuare să exporte. Măsurile de sprijin pentru Ucraina trebuie să aibă loc acum, nu într-o zi în viitor când sperăm că va fi semnat tratatul de pace”, a declarat Werner Hoyer într-un interviu acordat marţi pentru Bloomberg Radio.
BEI, instituţie denumită şi „braţul financiar” al UE, a alocat deja 1,7 miliarde de euro Ucrainei pentru refacerea şcolilor, spitalelor şi locuinţelor sociale devastate de bombardamentele ruseşti. Hoyer a menţionat în special finanţarea recentă pentru refacere unui spital din Odesa.
„Dacă vrei ca economia să continue să funcţioneze, atunci podurile, căile ferate şi sistemul public de transport trebuie să fie funcţionale. Aceasta este zona crucială a activităţilor noastre”, a spus Werner Hoyer.
Banca Europeană de Investiţii, cu sediul în Luxemburg, a fost constituită prin Tratatul de la Roma din 1958. Acţionarii BEI sunt statele membre ale Uniunii Europene, iar accentul principal al activităţilor de creditare ale BEI este pus pe finanţarea de proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.
Scholz: „Ar trebui să ne ferim de soluţiile false care reprezintă pacea numai cu numele”
ACTUALIZARE 13:15 Cancelarul german, Olaf Scholz, şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile internaţionale de a aduce pacea în Ucraina, în discursul său la Naţiunile Unite, informează miercuri DPA, citată de Agerpres.
„În acelaşi timp, ar trebui să ne ferim de soluţiile false care reprezintă pacea numai cu numele. Pacea fără libertate se numeşte opresiune. Pacea fără justiţie se numeşte dictatură. Moscova trebuie să înţeleagă în sfârşit asta”, a avertizat el marţi seară în dezbaterea de la Adunarea Generală a ONU.
Scholz i-a cerut din nou preşedintelui rus Vladimir Putin să pună capăt războiului.
În discursul său, el a făcut apel de asemenea la o reformă a Consiliului de Securitate al ONU, blocată de mult timp, pentru a include mai multă influenţă din Africa, Asia şi America Latină.
De la invazia rusă la scară largă din Ucraina au trecut 19 luni fără să se întrevadă un sfârşit. Cu toate acestea, se fac eforturi de pace, mai ales de către ţările care se consideră neutre şi nu au impus sancţiuni Rusiei. Printre ele se numără Brazilia, India şi Arabia Saudită.
În august, reprezentanţi din peste 40 de ţări s-au întâlnit în oraşul-port saudit Jeddah pentru a discuta modalităţi de a obţine pacea. Printre ţările reprezentate au fost SUA, state din UE şi, pentru prima dată, China, cel mai important aliat al Rusiei.
Scholz a spus despre aceste eforturi: „Tocmai pentru că acest război are consecinţe insuportabile în întreaga lume, este bine şi potrivit că lumea este implicată în căutarea păcii”.
Pericol în creştere de accidente la centrala nucleară din Zaporojie, avertizează primarul din Enerhodar
ACTUALIZARE 13:10 Riscul de accidente nucleare la centrala nucleară din Zaporojie, din sudul Ucrainei şi ocupată de Rusia, este în creştere, a avertizat miercuri primarul ucrainean din Enerhodar, oraş aflat sub controlul forţelor ruse, în declaraţii făcute pentru DPA, citată de Agerpres.
„Teama creşte cu fiecare zi pentru că sunt mai mulţi factori periculoşi în joc”, a declarat primarul din Enerhodar, Dmitro Orlov, care a părăsit oraşul la două luni după ce localitatea a fost ocupată de soldaţii ruşi, iar în prezent este şeful administraţiei militar-civile din oraşul Zaporojie, centrul administrativ al regiunii omonime din sudul Ucrainei.
Există un risc ridicat de dezastru tehnic la cea mai mare centrală nucleară din Europa, insistă Orlov în declaraţiile pentru DPA.
„Centrala trebuie acum să fie alimentată cu electricitate din exterior şi numai din septembrie anul trecut au fost şase incidente în care alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. În cei 40 de ani de până acum nu a existat niciun astfel de incident”, spune el.
Rusia a anunţat capturarea centralei nucleare din Zaporojie la începutul lunii martie 2022
Rusia a anunţat capturarea centralei nucleare din Zaporojie la începutul lunii martie 2022, la scurt timp după lansarea invaziei sale pe scară largă în Ucraina. Uzina se află într-o zonă contestată în apropiere de linia frontului, iar Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de tiruri întreprinse în apropierea centrale. Reactoarele sale, şase la număr, sunt oprite din septembrie 2022.
Aproximativ 10.000 de persoane locuiesc în prezent în Enerhodar din cei aproximativ 53.000 de locuitori înainte de război, potrivit primarului.
Din cei 10.000 de angajaţi la centrală înaintea conflictului au rămas doar unul din cinci, a adăugat oficialul.
Ocupanţii ruşi i-au hărţuit pe angajaţii de la centrala din Zaporojie cu ameninţări şi abuzuri, iar unii dintre aceştia au fost chiar torturaţi, a declarat Orlov, adăugând că, în prezent, există o lipsă de experţi calificaţi, deoarece Rusia nu a trimis înlocuitori.
Militarizarea instalaţiei nucleare pe fondul luptelor care se duc este un pericol în sine, subliniază Orlov, adăugând că "Rusia a transformat uzina într-o tabără militară cu 1.000 de oameni în permanenţă la faţa locului".
Barajul din al cărui rezervor provine apa de răcire pentru centrala nucleară a fost distrus în cursul conflictului. Acum există o ameninţare de lipsă de apă de răcire în bazinul de acumulare rămas şi o combinaţie periculoasă de diverşi factori de risc, mai avertizează Orlov.
Cu toate acestea, potrivit ultimului raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) cu privire la situaţia de la centrală, ocupanţii ruşi au restabilit în mare parte aprovizionarea cu apă de răcire prin săparea de puţuri de apă freatică, notează DPA.
Kiev susţine că două avioane militare ruse au fost avariate lângă Moscova, ca rezultat al unui sabotaj
ACTUALIZARE 13:00 Direcţia principală de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunţat miercuri că sabotori neidentificaţi au atacat luni cu explozibili două avioane militare şi un elicopter ruseşti la baza aeriană Cikalovsk, situată în imediata apropiere a Moscovei, potrivit EFE, citată de Agerpres.
„Persoane necunoscute au plantat explozibili şi i-au detonat asupra a două avioane - un AN-148 şi un IL-20 - aparţinând Regimentului special de aviaţie 354, pe acest aerodrom puternic păzit”, a precizat GUR, într-un comunicat postat pe contul său de Telegram.
Un elicopter MI-28N folosit de Rusia pentru a doborî dronele utilizate de Ucraina pentru a ataca regiunea Moscovei a fost, de asemenea, avariat în timpul operaţiunii, se arată în comunicatul oficial. Un alt elicopter de acelaşi tip care staţiona în apropiere a suferit „avarii minore”, susţine serviciul de informaţii militare ucrainean.
Conform GUR, nici avioanele şi nici elicopterul care au fost afectate nu pot fi reparate într-un interval scurt de timp.
Baza aeriană Cikalovsk găzduieşte avioane de luptă şi de recunoaştere ruseşti, precum şi elicoptere militare. Tot aici staţionează şi avioane guvernamentale. Potrivit GUR ucrainean, această acţiune de sabotaj asupra unui obiectiv militar cheie din apropierea capitalei ruse ar fi provocat „isterie” în rândul autorităţilor de la Moscova.
Conform portalului ucrainean Liga, doar 20 de avioane Il-20 au fost fabricate în URSS. Acestea sunt aeronave pentru acţiuni de recunoaştere şi război electronic. Avioane de acest tip au încetat să fie fabricate în 1976. Sunt echipate cu radar de observare laterală, sisteme de detecţie şi urmărire în infraroşu şi o serie de alţi senzori.
Incendiu la un depozit de combustibil din Soci, după un posibil atac cu dronă kamikaze
ACTUALIZARE 10:05 Anton Gherașenko, consilier în cadrul ministerului ucrainean de interne, a transmis pe Twitter că, potrivit unor canale de Telegram, o dronă kamikaze a lovit un depozit de diesel aproape de Aeroportul Internațional din Soci. Acesta mai spune că presa din Rusia relatează că a fost lovit un depozit de combustibil al Rosneft.
Rusia spune că a doborât 4 drone ucrainene în regiunile Belgorod şi Oriol
ACTUALIZARE 09:40 Rusia a anunţat miercuri că a distrus în cursul nopţii patru drone ucrainene deasupra regiunilor Belgorod, la graniţa cu Ucraina, şi Oriol, de asemenea în vest, informează France Presse, preluat de Agerpres.
În trei comunicate separate publicate în cursul nopţii de marţi spre miercuri, Ministerul rus al Apărării a raportat trei atacuri implicând patru drone.
Primele două au fost doborâte de apărarea antiaeriană deasupra regiunilor Belgorod şi Oriol în jurul orei locale 21:00 (18:00 GMT), o a treia din nou în regiunea Oriol în jurul orei locale 22:30 (19:30 GMT), apoi a patra în timp ce survola regiunea Belgorod în jurul orei locale 23:45 (20:45 GMT), conform ministerului.
Ministerul nu a comunicat în acest stadiu informaţii despre posibile pagube sau victime.
Atacurile ucrainene de acest tip asupra teritoriului rus - capitala Moscova, zone de graniţă cu Ucraina sau Peninsula Crimeea anexată - s-au înmulţit în ultimele luni pe fondul unei contraofensive a Kievului începute în iunie.
Regiunea Belgorod este situată în vestul Rusiei, la graniţa cu Herson pe partea ucraineană.
Regiunea Oriol este de asemenea în vest, la câteva sute de kilometri sud de Moscova.
Duminică seară, Rusia a anunţat că a doborât patru drone ucrainene: una în regiunea Belgorod şi alte trei în sud-vestul Crimeei anexate.
Ucraina spune că a doborât 17 drone ruseşti
Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 17 drone de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopţii de marţi spre miercuri, au afirmat forţele Kievului, potrivit France Presse.
În raportul lor regulat de la începutul zilei, forţele aeriene ucrainene au indicat că ruşii au lansat 24 de drone Shahed, dintre care 17 au fost doborâte, fără să fie în măsură să ofere precizări cu privire la consecinţele acestui asalt.
Cu o zi în urmă, 28 din cele 31 de aparate de acelaşi tip au fost distruse de către apărarea antiaeriană ucrainene, a mai indicat armata.
Rusia recurge aproape zilnic la astfel de drone de fabricaţie iraniană şi la rachete pentru a ataca oraşele şi satele ucrainene.
Două drone ruseşti au fost doborâte în regiunea Dnipropetrovsk (centru-est), a indicat pe Telegram guvernatorul acesteia, Serghii Lisak, menţionând pagubele materiale, dar fără victime în acest stadiu.
Şeful administraţiei militare din regiunea Poltava (centru), Dmitro Lunin, a explicat anterior miercuri că rafinăria de petrol din Kremenciuk a fost lovită de un atac cu rachetă, în pofida eforturilor apărării antiaeriene. „Activitatea la uzină a fost temporar suspendată”, a adăugat el, precizând că nu a fost înregistrată deocamdată nicio victimă.
Stoltenberg: Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi, la New York, că Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană, inclusiv de muniţie, piese de schimb şi întreţinere pentru sistemele pe care armata ucraineană le are deja, informează Reuters.
Stoltenberg a spus că războiul este unul de uzură, nefiind vorba de un impas, având în vedere câştigurile pe care Ucraina le-a obţinut prin contraofensivă începută în iunie pentru a încerca să recupereze teritoriul ocupat de forţele ruse.
„Dacă vrem încheierea războiului, dacă vrem o pace justă şi de durată, atunci sprijinul militar pentru Ucraina este calea corectă”, a spus Stoltenberg, aflat la New York pentru Adunarea Generală anuală a ONU. „Ucraina are nevoie de multe tipuri diferite de sprijin”.
„Este o nevoie urgentă de apărare aeriană, nu doar de sisteme noi, ci şi de muniţie, mentenanţă, piese de schimb... Vedem că apărarea aeriană salvează vieţi în fiecare zi în Ucraina şi trebuie să susţinem sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei”.
Declaraţia sa vine după ce un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat mai devreme în cursul zilei de marţi că este esenţială consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, inclusiv protejarea infrastructurii critice pe măsură ce iarna se apropie.
Secretarul general al NATO a refuzat să spună câte runde de muniţie pot livra anual Ucrainei aliaţii NATO sau când exact vor fi livrate Kievului avioanele F-16.
„Aliaţii lucrează din greu pentru a pregăti (piloţii F-16) cât mai repede posibil”, a spus el. „F-16 este important, de asemenea, pentru că transmite un mesaj de sprijin pe termen lung”.
„Suntem pregătiţi pe termen lung. Nu pentru că suntem capabili să prezicem exact cât timp va dura acest război, ci pentru că trebuie să transmitem un mesaj că preşedintele Putin nu ne poate face să stăm şi să aşteptăm”.
Stoltenberg a spus că ar fi preferat să vadă progrese mai rapide în contraofensiva Ucrainei, dar a apreciat că progresele acesteia în sud şi est sunt, totuşi, „enorme”.
Unii analişti militari au estimat că Ucraina s-ar putea lupta să menţină avântul pe câmpul de luptă odată cu răcirea vremii, dar Stoltenberg a spus că luptele vor putea continua în toamnă şi pe tot parcursul iernii. „Ceea ce trebuie să facem în continuare este să îi sprijinim pe ucraineni, iar apoi ei trebuie să ia deciziile pe teren”, a spus el. „Războiul de uzură devine un război al logisticii”.
Zelenski: Nu dați înapoi, pentru ca războaie precum cel din Ucraina să nu mai aibă loc
Nu dați înapoi, pentru ca războaie precum cel din Ucraina să nu mai aibă loc, le-a transmis Volodimir Zelenski liderilor mondiali, în discursul de la Adunarea Generală ONU. A fost prima oară când a urcat la această tribună, de la începutul conflictului. De altfel, războiul din Ucraina a dominat agenda zilei. Astăzi, Zelenski se va adresa Consiliului de Securitate ONU.
De la tribuna ONU, Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor lumii să rămână uniți împotriva Rusiei. "Nu putem avea încredere în rău", le-a transmis el celor adunați în sală.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: "În timp ce Rusia împinge lumea către războiul final, Ucraina face totul pentru a se asigura că, după agresiunea rusă, nimeni din lume nu va îndrăzni să atace vreo națiune. Procesul de înarmare trebuie să fie limitat, crimele de război trebuie pedepsite, iar ocupantul trebuie să se întoarcă pe propriul pământ."
În același discurs, Zelenski a declarat că Rusia nu are dreptul să dețină arme nucleare, că manipulează pieţele globale de alimente și răpeşte copii ucraineni.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: "Am dovezi în privința a sute de mii de copii răpiți de Rusia și ulterior deportați. Ce se va întâmpla cu ei? Acei copii sunt învățați de ruși să urască Ucraina și toate legăturile cu familiile lor sunt rupte. Acesta este, în mod clar, un genocid."
Ceva mai devreme, președintele Statelor Unite a pledat de la tribuna ONU pentru democrație și susținere suplimentară pentru Ucraina.
Joe Biden, președintele SUA: "Numai Rusia poartă responsabilitatea pentru acest război. Numai Rusia poate încheia acest război și numai Rusia stă în calea păcii. Pentru că prețul Rusiei pentru pace este capitularea Ucrainei, teritoriul Ucrainei și copiii Ucrainei."
Rusia a fost condamnată de la tribuna ONU și de către cancelarul german și secretarul general al Națiunilor Unite. Antonio Guterres a zis că războiul pornit de Putin contra Ucrainei a declanșat o furtună de orori și că a făcut întreaga lume să fie mai puțin sigură.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU: "Războiul încalcă carta ONU și legile internaționale. A declanșat o furtună de orori: vieți distruse, abuzuri ale drepturilor omului, familii destrămate, copii traumatizați, speranțe năruite. Dar și dincolo de Ucraina, războiul are consecințe serioase pentru noi toți."
Rusia este reprezentată la New York de ministrul de Externe Serghei Lavrov, care nu a fost prezent în sală în timpul discursului lui Volodimir Zelenski. Vladimir Putin nu a călătorit în Statele Unite, și nici liderul chinez Xi Jinping.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
