Live Text Ucraina se așteaptă la o contraofensivă de succes până la finalul anului: „Așteptăm rachete HIMARS cu o rază de 300 de kilometri”
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „consternat”, iar Uniunea Europeană a denunţat joi noile „atrocităţi” ale armatei ruse, după ce atacurile asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei au provocat moartea a cel puţin 23 de persoane. Totodată, salvatorii ucraineni au anunţat joi seară că sunt și 29 dispăruţi, 71 de persoane spitalizate şi peste 100 de răniţi trataţi la faţa locului. Volodimir Zelenski a calificat atacul rusesc drept un „act terorist deschis” și a transmis comunității internaționale că Rusia a răpit peste 200.000 de copii ucraineni de la începutul invaziei. Pe de altă parte, un general ucrainean susține că eliberarea Crimeei este inevitabilă, iar distrugerea podului peste Strâmtoarea Kerci este un pas necesar. Separat, 44 de localităţi din regiunea Herson din sudul Ucrainei au fost eliberate, potrivit oficialilor regionali citați de presa de la Kiev.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina anunţă că a primit sisteme lansatoare de rachete M270.
ACTUALIZARE 21:00 Ucraina a anunţat vineri seară că a primit un prim transport de sisteme lansatoare de rachete multiple M270, care se adaugă arsenalului de artilerie cu rază lungă furnizat deja de Occident, transmit Reuters şi AFP.
„Primele MLRS M270 au sosit. Ele vor fi o bună companie pentru HIMARS pe câmpul de luptă”, a scris pe Twitter ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov, referindu-se la sistemele donate de SUA şi pe care armata ucraineană le-a folosit mai ales pentru a lovi depozite de muniţii ale forţelor ruse.
Exporturile de cereale ale Ucrainei au crescut cu aproape 50% în luna iunie
ACTUALIZARE 16:44 Exporturile de produse agricole ale Ucrainei au crescut până la 2,5 milioane de tone în luna iunie, de la aproximativ 1,7 milioane de tone în luna mai, un avans de aproape 50%. Creșterea se datorează majorării exporturilor prin porturile de la Dunăre, a declarat vineri ministrul infrastructurii din Ucraina, Oleksandr Kubrakov.
Ucraina este un mare furnizor mondial de cereale şi uleiuri vegetale şi, înainte de invazia rusească, exporta până la şase milioane de tone de cereale într-o lună. Însă livrările au scăzut semnificativ în primăvara acestui an, în condiţiile în care Ucraina obişnuia să exporte cea mai mare parte din produsele sale agricole prin porturile de la Marea Neagră. Invazia rusească a forţat Ucraina să îşi redirecţioneze livrările de cereale pe calea ferată, pe la graniţele de vest cu Polonia, Slovacia sau România, ori cu ajutorul barjelor, prin micile porturi de la Dunăre.
„Începând din martie, am reuşit să ne creştem livrările prin porturile de la Dunăre cu până la un milion de tone”, a spus Oleksandr Kubrakov, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Putin l-a demis pe Rogozin de la conducerea Roscosmos. Ar putea coordona teritoriile din Ucraina ocupate de ruși
ACTUALIZARE 16:36 Președintele rus Vladimir Putin l-a eliberat pe Dmitri Rogozin din funcția de director al Roscosmos, agenția spațială rusă, potrivit unui decret postat pe site-ul Kremlinului.
În locul lui a fost numit Iuri Borisov, care a fost până acum vicepremier. Acesta a preluat funcția de viceprim-ministru responsabil de Complexul Industrial Militar Rus în 2018, deținută până atunci de Rogozin.
Nu a fost anunțată oficial funcția pe care o va ocupa Rogozin de acum înainte. Site-ul de investigații Meduza citează însă surse potrvit cărora vocalul politician ar urma să lucreze în Administrația prezidențială a Rusiei și chiar că este unul dintre candidații la funcția de șef al Administrației prezidențiale.
Alte surse ale publicației au spus că ar putea deveni unul dintre supraveghetorii de la Kremlin ai republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk și ai teritoriilor din Ucraina ocupate de trupele ruse.
Bogdan Aurescu: Războiul din Ucraina trebuie să înceteze cât mai curând
ACTUALIZARE 16:10 Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a făcut un apel la încetarea războiului din Ucraina cât mai curând. Acesta face rău Ucrainei, Europei și, nu în ultimul rând, face rău Rusiei, a spus ministrul.
„Suntem afectaţi cu toţii de acest război care nu trebuie să uităm în niciun moment că trebuie să înceteze. Noi, în continuare, trebuie să cerem Federaţiei Ruse să înceteze acest război ilegal, nejustificat, neprovocat, ilegitim de agresiune împotriva Ucrainei care face rău Ucrainei, care face rău regiunii, Europei, lumii întregi şi, nu în ultimul rând, face rău Rusiei. Prin urmare, şi astăzi apelul nostru pe care l-am pronunţat aici la Bucureşti a fost că războiul trebuie să înceteze cât mai curând”, a spus Aurescu, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, potrivit Agerpres.
Germania sprijină Ucraina financiar, economic, energetic, dar şi pe plan militar, a declarat, la rândul său, ministrul de Externe, Annalena Baerbock, care a coprezidat reuniunea de la Bucureşti alături de Bogdan Aurescu şi secretarul de stat francez pentru Dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale, Chrysoula Zacharopoulou.
Doi copii morți la Vinița au fost identificați. Unul era cu mama sa în clinică, celalalt își aștepta unchiul într-o mașină care a ars
ACTUALIZARE 15:50 Două cadavre ale unor copii morți în bombardamentul din Vinița au fost identificate, anunță autoritățile ucrainene. Este vorba despre doi băieți, în vârstă de 7 și 8 ani.
Potrivit presei ucrainene, unul dintre cei doi copii se afla cu mama sa în centrul medical care a fost distrus în bombardamentul rușilor, ambii fiind uciși, în timp ce al doilea copil își aștepta unchiul într-o mașină care a luat foc imediat după bombardament.
Ucraina cere arme cu o rază mai mare de acțiune. Ministrul ucrainean al apărării: Sper că vom avea o contraofensivă de succes
ACTUALIZARE 15:30 Ministrul ucrainean al apărării a declarat vineri că până la finalul acestui an este posibilă o contraofensivă ucraineană care să schimbe soarta războiului. Reznikov a cerut Occidentului mai multe arme, precum și rachete HIMARS cu o rază mai mare de acțiune: „Ucraina așteaptă să primească rachete HIMARS cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri”.
„Sper că anul acesta vom vedea o campanie de contraofensivă și că va avea succes. Armele occidentale, în special HIMARS, au schimbat foarte mult situația de pe front”, a declarat acesta.
Reznikov a mai spus că se așteaptă ca Ucraina să primească și avioane și că obiectivul armatei ucrainene este de a recupera teritoriile în limitele granițelor stabilite în 1991.
Centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub controlul rușilor, este cel mai periculos loc din Europa, spun autoritățile ucrainene
ACTUALIZARE 15:12 Centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupaţia armatei ruse, reprezintă cel mai periculos loc din Europa, a declarat, vineri, directorul adjunct al Agenţiei de Stat pentru Managementul Zonei de Excludere din Ucraina, Maksym Shevchuk, relatează Agerpres.
Potrivit acestuia, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică trebuie să pună presiune pe Rusia să părăsească perimetrul celei mai mari centrale nucleare din Ucraina şi din Europa, pe motiv că securitatea acesteia se află în pericol.
Ucraina susține că Rusia nu a ajuns încă la granița administrativă a regiunii Lugansk
ACTUALIZARE 14:40 Şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Lugansk, Serhii Gaidai, a declarat vineri că trupele ruse nu reuşesc să ajungă la frontiera administrativă a regiunii Lugansk şi să spargă apărarea forţelor armate ucrainene, deşi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, anunţase încă în 3 iulie preluarea controlului asupra întregii regiuni de către armata rusă, potrivit EFE şi Unian, citate de Agerpres.
„O mică porţiune din teritoriul Luganskului rezistă: trupele de ocupaţie nu pot ajunge la frontierele administrative ale regiunii. Ruşii nu reuşesc să spargă apărarea forţelor armate ucrainene în două aşezări”, menţionează Gaidar într-un mesaj pe contul său din Telegram.
Asaltul ruşilor a fost încetinit pentru că trupele ucrainene au primit sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune şi au atacat mai multe depozite de muniţii ruseşti din zonă, a indicat responsabilul ucrainean, adăugând că, în acelaşi timp, invadatorii îi schimbă constant pe liderii locali pe care îi instalează în funcţie, întrucât populaţia din zonă nu doreşte să coopereze cu aceştia.
Anterior, Gaidai declarase că forţele armate ucrainene ar putea lansa o contraofensivă şi ar putea elibera teritoriile ocupate dacă vor avea cantitatea necesară de arme.
Pentru a preveni aceasta, Kremlinul intenţionează să anexeze regiunile Lugansk şi Doneţk şi să declare mobilizarea în Rusia, a mai spus el.
Potrivit acestuia, preşedintele rus,Vladimir Putin, urmăreşte mai multe obiective în Donbas şi va trimite rezerve spre principalele direcţii, în special Sloviansk şi Bahmut în cadrul ofensivei asupra regiunii Doneţk, următoarea ţintă după cucerirea Lugansk, pentru a ocupa în întregime zona minieră Donbas.
Britanicul Paul Urey, capturat de separatiștii proruși, a murit într-o închisoare din Donețk
ACTUALIZARE 14:20 Britanicul Paul Urey, capturat în aprilie în Ucraina de către forţele ruse şi proruse în timpul unei misiuni umanitare, potrivit rudelor sale, a decedat în detenţie la 10 iulie, au anunţat vineri autorităţile separatiste, citate de AFP, potrivit Agerpres.
„În pofida gravităţii crimelor sale, Paul Urey a primit asistenţă medicală adecvată. Dar având în vedere diagnosticul său şi stresul, el a decedat la 10 iulie”, a indicat pe contul său Telegram Daria Morozova, aşa-numitul ombudsman al separatiştilor din regiunea Doneţk, susţinând că acesta era mercenar şi nu lucrător umanitar.
Presidium Network - o organizaţie non-profit cu sediul în Marea Britanie - anunţase la 29 aprilie că doi lucrători umanitari pe care îi cunoştea, Paul Urey şi Dylan Healy, au fost capturaţi de armata rusă în sudul Ucrainei în timp ce încercau să evacueze o femeie şi doi copii.
Mama lui Paul Urey declarase atunci că fiul său era într-o misiune umanitară în Ucraina, că el suferă de diabet şi are nevoie de insulină.
Originari din Manchester şi respectiv Warrington (nordul Angliei), Paul Urey este prezentat de Presidium Network ca un tată de familie care nu a activat în armată, dar a petrecut opt ani în Afganistan ca antreprenor civil, în timp ce Dylan Healy a lucrat la un lanţ hotelier din Marea Britanie.
Citește continuarea articolului AICI
UE va adopta al șaptelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ce alte măsuri sunt incluse pe lângă embargoul aurului rusesc
ACTUALIZARE 13:16 Comisia Europeană va adopta vineri al șaptelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ce va adăuga aurul rusesc la lista de importuri interzise și va modifica restricțiile deja în vigoare pentru a evita îngreunarea exporturilor de alimente, potrivit oficialilor citați de Reuters.
Noile măsuri fac parte dintr-un așa-numit „pachet de aliniere și mentenanță”, potrivit unei surse, care l-a numit pachetul „șase și jumătate” din cauza faptului că setul de restricții este mult mai redus în comparație cu măsurile adoptate în trecut care au lovit importurile de petrol și gaze rusești.
Cu toate că este un pachet de sancțiuni mai puțin ambițios, anumite măsuri ar putea avea un impact mare asupra sectoarelor afectate.
Pachetul propus, care are nevoie de aprobarea guvernelor UE, presupune interzicerea importurilor de aur rusesc – o măsura care ar urma să intre în vigoare din momentul aplicării sancțiunilor.
Bruxellesul va înăspri și alte măsuri deja existente prin care se limitează importurile de produse care ar putea fi utilizate de Rusia în scopuri militare, precum anumite substanțe chimice și utilaje industriale.
Persoanele și companiile care sunt apropiate de Kremlin vor fi adăugate pe lista neagră a UE, ceea ce va duce la înghețarea activelor acestor entități și alte interdicții de călătorie.
Citește continuarea articolului AICI
Varianta rușilor în ceea ce privește atacul cu rachete din Viniţa
ACTUALIZARE 12:50 Ministerul rus al Apărării a susținut vineri, fără a prezenta vreo dovadă, că atacul cu rachete de croazieră de joi asupra orașului Vinița a fost îndreptat împotriva unei clădiri în care oficiali de rang înalt din cadrul forțelor armate ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de arme, transmite The Guardian.
„Facilitatea găzduia o conferință a comandamentului forțelor armate ucrainene cu reprezentanți ai furnizorilor străini de arme. Atacul a dus la eliminarea participanților", a susținut Ministerul rus al Apărării în actualizarea sa zilnică.
Ucraina a negat că a fost lovită vreo țintă militară, afirmând că atacul a ucis cel puțin 23 de persoane (inclusiv 3 copii) și a lovit un centru cultural folosit de veteranii pensionați.
Rusia interzice mai multe organizații străine, clasificându-le drept o amenințare pentru securitatea sa
ACTUALIZARE 12:04 Parchetul General din Rusia a declarat vineri drept „indezirabile” activităţile în ţară a patru organizaţii străine Bellingcat Ltd., Stitching Bellingcat, The Insider şi Institutul CEELI pentru promovarea statului de drept, relatează EFE şi Meduza.io.
Măsura presupune interzicerea tuturor tipurilor de activităţi ale acestor organizaţii, dintre care două, Stitching Bellingcat (din Ţările de Jos) şi grupul media The Insider (înregistrat în Letonia) fuseseră deja declarate „agenţi străini”.
Bellingcat este o platformă de investigaţii jurnalistice privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii, în timp ce The Insider se concentrează pe situaţia din Rusia şi din spaţiul post-sovietic.
Între altele, Bellingcat, cu sediul în Ţările de Jos, i-a demascat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele doborârii avionului MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014 şi pe ofiţerii FSB trimişi să-l otrăvească pe criticul Kremlinului, Aleksei Navalnîi, în 2020, aminteşte Reuters.
Parchetul General rus indică într-un comunicat că activitatea organizaţiilor enumerate „constituie o ameninţare pentru ordinea constituţională şi securitatea Federaţiei Ruse”.
Acesta a adăugat că decizia a fost comunicată Ministerului Justiţiei de a include aceste entităţi în registrul organizaţiilor neguvernamentale străine şi internaţionale nedorite de pe teritoriul ţării.
Includerea acestora pe lista organizaţiilor „indezirabile” înseamnă că li se interzice să opereze în Rusia, iar cooperarea cu acestea devine ilegală pentru organizaţiile şi cetăţenii ruşi, indică parchetul.
Eliot Higgins, fondatorul Bellingcat, a denunţat interdicţia, scriind pe Twitter: „Bellingcat nu are prezenţă legală, financiară sau de personal (în Rusia), aşa că nu este clar cum se aşteaptă Rusia să facă să fie respectată această măsură”.
Până în prezent în acest registru au fost incluse 56 de organizaţii neguvernamentale, notează Agerpres.
Represaliile s-au intensificat în Rusia de la invadarea în 24 februarie a Ucrainei. Aproape toate grupurile independente au fost scoase în afara legii sau forţate să plece în exil şi legi noi represive care pedepsesc critica la adresa forţelor armate cu până la 15 ani de închisoare.
Rusia a efectuat 17.614 lovituri pe teritoriul Ucrainei
ACTUALIZARE 11:45 De la începutul invaziei, Rusia a efectuat 17.614 lovituri pe teritoriul Ucrainei, a declarat ministrul adjunct de interne al Ucrainei, Evgheni Yenin.
Potrivit acestuia, citat de Nexta, aproximativ 300 dintre lovituri au fost asupra unor instalații militare, iar restul asupra infrastructurii civile.
Un nou atac al Rusiei. Două universități din Nikolaev au fost distruse de 10 rachete rusești
ACTUALIZARE 11:00 Două universități din Nikolaev au fost distruse vineri dimineață de 10 rachete rusești. Șeful administrației regionale militare din Nikolaev, Vitali Kim, a anunțat despre atacul armatei ruse pe pagina sa de Twitter, precizând că „acum ne atacă educația”.
Presa locală din Nikolaev, citată de Nexta, a publicat fotografii cu consecințele atacului rusesc asupra universităților din oraș. Totodată, primarul orașului, Aleksandr Senkevici, a subliniat că alerta de raid aerian răsună în continuare și a îndemnat oamenii să nu-și părăsească locuințele și adăposturile.
Viktor Orban se poziționează din nou împotriva sancțiunilor occidentale impuse Rusiei. „UE s-a împușcat singură în plămâni”
ACTUALIZARE 10:50 Uniunea Europeană „și-a tras un glonț în plămâni” prin sancțiunile economice nechibzuite impuse Rusiei, care, dacă nu sunt retrase, riscă să distrugă economia europeană, a declarat vineri premierul maghiar Viktor Orban, citat de Reuters.
Livrările de gaze către Europa s-au diminuat, iar costurile la combustibil au crescut de la invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile după 24 februarie, lăsând țările blocului comunitar în poziția de a se strădui să umple din nou depozitele și să diversifice canalele de aprovizionare.
Creșterea bruscă a prețurilor la gaze și electricitate l-a forțat miercuri pe Vikor Orban să limiteze o plafonare, în vigoare de ani de zile, a prețurilor la utilități pentru gospodăriile cu un consum mai mare de energie, revenind asupra uneia dintre politicile economice emblematice ale sale.
„Inițial, am crezut că ne-am tras doar un glonț în picior, dar acum este clar că economia europeană s-a împușcat singură în plămâni și gâfâie după aer”, a declarat Orban, un critic cunoscut al sancțiunilor occidentale impuse Kremlinului, într-un interviu acordat postului public de radio de la Budapesta.
Viktor Orban a mai spus că Ucraina are nevoie de ajutor, dar că liderii europeni ar trebui să își reconsidere strategia, deoarece sancțiunile au provocat daune de amploare economiei europene, fără a slăbi Rusia sau a aduce războiul care durează de luni de zile mai aproape de vreo rezolvare.
„Sancțiunile nu ajută Ucraina, însă, ele sunt rele pentru economia europeană și, dacă vor continua așa, vor ucide economia europeană. Ceea ce vedem acum este de nesuportat”, a spus Orban.
Citește continuarea articolului AICI
FMI spune că Ucraina poate să-și plătească datoriile externe
ACTUALIZARE 10:10 Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă ca Ucraina să continue să acopere serviciul datoriei externe, a declarat un purtător de cuvânt al FMI, în condițiile în care cresc speculațiile că Kievul ar putea intra în incapacitate de plată.
„În acest moment, Ucraina își asigură serviciul datoriei într-un mod ordonat. Ne așteptăm ca acest lucru să continue”, a spus purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, citat de Reuters.
El a afirmat că FMI consideră că finanțarea nerambursabilă din partea comunității internaționale este o prioritate pe termen scurt, deoarece „acest lucru ar permite guvernului ucrainean să rămână operațional fără a contracta alte datorii”.
45 de țări promit să pedepsească crimele de război rusești
ACTUALIZARE 10:00 Joi, 45 de țări, inclusiv state ale Uniunii Europene, precum și Marea Britanie, SUA, Canada, Mexic și Australia, au convenit la Haga să coordoneze investigațiile asupra presupuselor crime de război din Ucraina, notează The Guardian.
Cu aproximativ 23.000 de investigații pentru crime de război acum deschise și diferite țări conducând echipe, dovezile trebuie să fie credibile și organizate, au spus oficialii.
Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a transmis că „adevărul simplu este că, pe măsură ce vorbim, copiii, femeile și bărbații, tinerii și bătrânii, trăiesc în teroare.”
Khan a mai spus și că reuniunea ministerială de joi a abordat „nevoia de coordonare, de coerență” și „nevoia unei strategii globale”, în timp ce diferite națiuni și instanțe lucrează pentru a investiga și a urmări infracțiunile.
Bolsonaro spune că știe cum ar putea fi rezolvat războiul din Ucraina: „Dar nu voi spune nimănui”
ACTUALIZARE 09:40 Președintele brazilian Jair Bolsonaro a declarat joi că știe cum ar putea fi „rezolvat” războiul din Ucraina și că îi va prezenta soluțiile sale omologului ucrainean Volodimir Zelenski, cu care urmează să aibă o discuție telefonică săptămâna viitoare, relatează Reuters.
„Îi voi spune părerea mea, ce cred eu. Soluția pentru asta. Știu cum ar putea fi rezolvat. Dar nu voi spune nimănui”, a declarat presei Bolsonaro în timp ce se afla într-o vizită în statul Maranhao din nord-estul țării.
„Soluția în acest caz ar fi la fel cum s-a încheiat războiul dintre Argentina și Marea Britanie în 1982″, a spus liderul brazilian, fără a oferi mai multe detalii.
Argentina și Marea Britanie au avut un scurt conflict în 1982 pentru suveranitatea Insulelor Falkland din sudul Atlanticului, cunoscute în Argentina sub numele de Malvine. Acesta a început în aprilie 1982, când trupele argentiniene au debarcat pe insulele controlate de britanici, iar Marea Britanie a trimis o forță navală pentru a le recuceri. Trupele argentiniene slab echipate au avut puține șanse, iar Argentina a capitulat două luni mai târziu.
Cei doi oficiali vor purta luni o discuție telefonică. Potrivit președintelui brazilian, Zelenski a fost cel care l-a contactat inițial, iar Bolsonaro a fost imediat de acord cu această convorbire.
„Acest război a provocat perturbări uriașe. Mai puțin pentru Brazilia, mult mai mult pentru Europa”, a punctat Bolsonaro.
Ministerul britanic al Apărării: Rușii au încercat să bombardeze Insula Șerpilor, dar nu au lovit-o, încă o dovadă a lipsei de succes a aviației Moscovei
ACTUALIZARE 09:15 În evaluarea de vineri dimineață, Ministerul britanic al Apărării susține că în Donbas, forțele ruse și pro-ruse separatiste din Republica Populară Lugansk susțin că au intrat în periferia orașului Siversk.
Londra notează că acest lucru nu a fost confirmat, însă forțele rusești au avansat încet spre vest după bombardamente și asalturi de sondare spre Siversk dinspre Lisiceansk pentru a deschide o cale de acces spre Sloviansk și Kramatorsk.
Bahmut va fi probabil următorul obiectiv, odată ce Siversk va fi securizat, observă britanicii.
De la retragerea de pe strategica Insulă a Șerpilor, la 30 iunie 2022, Rusia a încercat să împiedice utilizarea acesteia de către Ucraina. Cu toate acestea, la 13 iulie 2022, atacurile aeriene efectuate de două avioane de vânătoare rusești Su-27 nu au reușit să lovească insula. Acest lucru urmează modelul forțelor aeriene rusești care nu reușesc să se angajeze cu succes în bătălia tactică, mai spune Ministerul britanic al Apărării.
De la începutul invaziei, peste 2,5 milioane de persoane au fost evacuate din Ucraina în Rusia. Rusia continuă să se confrunte cu acuzații potrivit cărora îi deportează cu forța pe ucraineni; în multe cazuri, ucrainenii ar fi fost maltratați în taberele de filtrare înființate de Rusia, concluzionează guvernul de la Londra.
ISW: Trupele rusești sunt într-o pauză operațională, dar vor lansa curând o ofensivă pe scară largă
ACTUALIZARE 08:49 În evaluarea războiului de joi noapte spre vineri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că pauza operațională a armatei ruse a continuat într-o mare măsură, cu atacuri terestre limitate de-a lungul frontului Sloviansk-Siversk-Bahmut.
Principalele concluzii ale ISW:
- Rusia și-a continuat campania de atacuri sistematice asupra zonelor rezidențiale din orașele ucrainene cu lovituri asupra orașelor Vinița, Harkov și Nikolaev.
- Forțele de invazie au continuat eforturile de a avansa spre Siversk, dar progresul lor este neclar.
- Trupele Moscovei au desfășurat atacuri terestre limitate în jurul Bahmut și Sloviansk, dar nu au realizat niciun progres.
- Liderul cecen Ramazan Kadîrov a afirmat că unul dintre cele patru noi batalioane pe care le-a format a fost desfășurat în Ucraina.
Forțele ruse au continuat să întreprindă măsuri defensive pentru a preveni contraofensivele ucrainene de-a lungul Axei de Sud. Direcția militară principală ucraineană (GUR) a raportat că forțele ruse au înființat un depozit de muniții în cadrul Teatrului Dramatic al orașului Herson.
ISW spune că forțele ruse vor continua probabil să mute depozitele de muniții în reperele istorice ale orașului, într-o încercare de a apăra echipamentele și forța militară de loviturile ucrainene.
Citește continuarea articolului AICI
Guvernul ucrainean a decretat zi de doliu în regiunea Viniţa
ACTUALIZARE 08:40 Guvernatorul din Viniţa, Serghii Borzov, a decretat pentru vineri zi de doliu în întreaga regiune, în memoria victimelor atacului cu rachete produs, joi, în centrul oraşului Viniţa, transmite Agerpres.
Potrivit oficialilor Administraţiei Regionale Militare de Stat din Viniţa, atacul s-a soldat cu moartea a 23 de persoane, dintre care trei sunt copii. Numărul total al persoanelor care au necesitat îngrijiri medicale în urma exploziei celor două bombe lansate de armata rusă este de 183.
Vineri dimineaţă, în spitalele din Viniţa erau internate 73 de persoane, iar printre acestea se află şi trei copii. De asemenea, 18 persoane erau date dispărute.
Două rachete au lovit, joi, Piaţa Victoriei din Viniţa, una dintre cele mai aglomerate zone ale oraşului. Rachetele au distrus în principal Casa Ofiţerilor şi o clădire de birouri la parterul căreia funcţiona o clinică medicală. Alte 32 de imobile au fost afectate de suflul exploziei.
De asemenea, peste 50 de maşini au fost distruse.
"Toate mamele din Rusia îl urăsc pe Putin". La câteva zile după ce a spus asta, o femeie a aflat că fiul ei a murit în Ucraina
ACTUALIZARE 08:20 Mamele soldaților ruși trimiși pe front în Ucraina "îl urăsc pe Putin", spune o femeie al cărei fiu a murit în război. Ea a povestit că nu a știut ce s-a întâmplat cu fiul ei, cum a ajuns în Ucraina și că a aflat de la un camarad despre moartea lui, scrie BBC. Femeia a criticat invazia Rusiei și a subliniat că toate mamele au aceeași atitudine: "Dacă mamele tuturor soldaților de acolo sau cele care și-au pierdut fiii, dacă s-ar ridica toate, vă puteți imagina cât de mare ar fi acea armată? Și o vor face".
În 20 februarie, Valya a fost sunată de fiul ei, care era soldat în armata rusă. Unitatea lui participa la "exerciții" lângă granița cu Ucraina. Cel puțin așa se știa atunci. "A spus că făceau antrenament de tragere și că stau în corturi", a povestit Valya discuția cu fiul ei. A fost ultima oară când cei doi au vorbit.
Patru zile mai târziu, trupele ruse au invadat Ucraina.
Valya nu este numele real al femeii. De teama repercusiunilor din partea autorităților, femeia a cerut reporterilor BBC să nu îi dezvăluie identitatea. A ținut însă să-și spună povestea.
A vrut să vorbească despre fiul ei și despre ce crede despre "operațiunea militară specială" a Kremlinului.
Citește continuarea articolului AICI
Povestea Lizei, fetița de 4 ani care nu a mai ajuns acasă. Ultimele ei ore de viață, surprinse în imagini, înainte de atacul din Vinița
ACTUALIZARE 08:00 Liza Dmitrieva, în vârstă de patru ani, este unul dintre cei trei copii care au fost uciși în bombardamentul de joi de la Vinița, pe o stradă aglomerată dintr-un oraș care scăpase relativ neatins de război. Mama ei a supraviețuit exploziei, dar are cu răni grave. Ultimele ore din viața micuței au fost surprinse în câteva fotografii care au fost rezumate într-un reportaj The Guardian. Viața și moartea Lizei Dmitrieva reprezintă simbolul unui conflict în care sfârșitul vine adesea fără avertisment, din cer.
Momentul exploziei uneia dintre rachetele rusești care au lovit joi orașul ucrainean Vinița a fost surprins de mai multe camere de supraveghere. Pe imaginile publicate de agenția TPYXA se vede cum oamenii se aruncă la pământ sau o iau la fugă în căutarea unui adăpost.
O serie de videoclipuri și fotografii postate pe rețelele sociale au surprins ultimele ore de viață ale Lizei, care a împlinit patru ani în martie, în plină invazie rusă a Ucrainei. Mama ei, Irina, și-a pierdut un picior în atacul care a fost condamnat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, drept „un act de terorism deschis”.
Mama Lizei își dusese fiica într-un cărucior în culorile roz și negru la un centru de dezvoltare și educație dintr-un oraș despre care se credea că este departe de linia frontului, la patru ore de mers cu mașina spre vest de capitala Kiev.
Citește continuarea articolului AICI
Zelenski face apel la partenerii internaționali să impună noi sancțiuni Rusiei cât mai curând posibil
ACTUALIZARE 07:50 „Teroarea este un virus. Și dacă unul dintre teroriști rămâne nepedepsit, nu face decât să-i încurajeze pe alții. Sunt necesare noi sancțiuni [pentru teroare] cât mai curând posibil”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul zilnic pentru națiune postat joi noapte pe rețelele sociale.
Totodată, președintele ucrainean a subliniat că este nevoie și de tribunalul special pentru agresiunea rusă și de un mecanism special de compensare care să direcționeze fondurile statului terorist către cei pe care acesta dorea să-i distrugă, transmite agenția Ukrinform.
În opinia sa, este absolut necesar să se pună în aplicare cât mai curând posibil astfel de restricții împotriva exporturilor rusești de energie, care să nu permită teroriștilor să-și acopere costurile în detrimentul comunității internaționale.
„Și vreau să subliniez: toate acestea sunt necesare nu numai Ucrainei, nu numai cetățenilor noștri, ale căror vieți sunt amenințate de teroarea rusă. Acest lucru este necesar pentru toți, toți cei din lume care prețuiesc măcar puțin viața umană”, a spus Zelenski, adresându-se partenerilor internaționali.
Șeful statului ucrainean a subliniat că ucrainenii sunt recunoscători tuturor celor care îi ajută: fiecărui stat, structuri internaționale, asociații din întreaga lume, business-uri sau fiecărei persoane căreia îi pasă.
„Această zi demonstrează încă o dată că Rusia trebuie să fie recunoscută oficial ca stat terorist. Nicio altă ţară din lume nu îşi permite să distrugă zilnic oraşe paşnice şi vieţi omeneşti obişnuite cu rachete de croazieră şi artilerie” , a mai declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Liderul de la Kiev a precizat și că printre cei 23 de morţi de la Viniţa se numără trei copii cu vârsta sub zece ani „şi din păcate, acesta nu este numărul final” deoarece „zeci de oameni sunt dispăruţi” şi există „răniţi foarte grav”.
SUA: Nu există restricţii privind vânzarea de echipamente agricole către Moscova
ACTUALIZARE 07:40 SUA au declarat joi că nu vor interzice vânzarea de echipamente agricole către Rusia, negând din nou afirmaţiile Moscovei potrivit cărora sancţiunile occidentale - şi nu invadarea Ucrainei - sunt la originea crizei alimentare mondiale, relatează AFP.
Departamentul Trezoreriei, într-un document oficial privind scutirile de sancţiuni, a indicat că nu va opri tranzacţiile americane legate de producţia, vânzarea sau transportul de echipamente agricole, transmite Agerpres.
În conformitate cu regulile anterioare stabilite după invazia din 24 februarie, Trezoreria a indicat de asemenea că nu va interzice produsele agricole precum îngrăşămintele, nici dispozitivele medicale şi testele COVID -19.
Extinderea scutirilor "reiterează faptul că sancţiunile SUA împotriva Rusiei în răspuns la războiul său neprovocat şi nejustificat împotriva Ucrainei nu împiedică comerţul agricol şi medical", potrivit unui comunicat al Trezoreriei.
"Războiul lui Putin a sugrumat producţia alimentară şi agricolă şi el a folosit hrana ca armă de război", în special "furtul de cereale şi material agricol blocând porturile de la Marea Neagră", mai menţionează documentul citat.
Declaraţia survine după rare semne de progres între Rusia şi Ucraina în timpul discuţiilor din Turcia cu privire la posibilitatea de a lăsa transporturile de alimente să părăsească Ucraina.
General ucrainean: Eliberarea Crimeei este inevitabilă. Distrugerea podului peste Strâmtoarea Kerci este un pas necesar
ACTUALIZARE 07:30 Eliberarea Crimeei, Hersonului și a teritoriilor ocupate din sudul Ucrainei este inevitabilă, spune generalul-maior Dmitro Marcenko al forțelor armate ucrainene, potrivit The Guardian, care citează presa de la Kiev.
„Trebuie să ne pregătim cu mare atenție pentru asta, serviciile de informații trebuie să funcționeze foarte bine, trebuie să pregătim artileria. Nu va fi rapid, dar este un eveniment inevitabil, iar mai devreme sau mai târziu se va întâmpla”, a spus el într-un interviu.
Marcenko a adăugat că distrugerea Podului Crimeea este un pas necesar, deoarece forțele ruse transportă rezerve, echipamente și arme în peninsulă prin intermediul podului.
Afirmațiile lui Marcenko vin după ce un alt general ucrainean, Serhii Krivonos, fostul comandant al trupelor speciale ucrainene, a sugerat bombardarea Podului Kerci care leagă Crimeea de Rusia, afirmând totuși că ar trebui lăsată o „gaură minusculă” prin care „șobolanii să fugă de pe pământul nostru”, notează The New Voice of Ukraine.
Săptămâna trecută, generalul Philip Breedlove, care a fost comandantul suprem al aliaților pentru Europa din 2013 până în 2016, a declarat că un atac asupra podului este justificat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei din toate părțile. „Podul Kerch este o țintă legitimă”, a spus Breedlove, conform publicației britanice The Times.
Podul Kerci este un pod construit de Rusia după anexarea ilegală a Crimeii în 2014, acesta conectând peninsula care nu are surse proprii de apă potabilă de Rusia prin strâmtoarea cu același nume care leagă Marea Neagră de Marea Azov.
În 2018, Vladimir Putin a inaugurat personal podul, afirmând la momentul respectiv că „în mai multe momente ale istoriei, chiar și sub țari, oamenii au visat ca acest pod să fie construit".
Kievul acuză Moscova că folosește podul pentru a transfera militari și echipamente în Crimeea, și de acolo în sudul Ucrainei.
Potrivit Agerpres, serviciul de informații al armatei ucrainene a anunțat în luna iunie că a obținut planurile detaliate ale podului, o mutare pe care unii analiști au interpretat-o drept o sugestie că Ucraina ar putea bombarda podul.
44 de localităţi din regiunea Herson din Ucraina au fost eliberate, potrivit oficialilor regionali
ACTUALIZARE 07:20 44 de localităţi din regiunea Herson din Ucraina au fost eliberate, potrivit oficialilor regionali citați de agenţia Ukrinform.
„Sunt teritorii, localități populate care au fost eliberate. Mă bazez exclusiv pe datele oficiale convenite cu Statul Major. Acestea sunt 44 de localități”, a declarat Dmitro Butrii, șeful interimar al Administrației Militare Regionale Herson.
Armata ucraineană aflată în prezent în prima linie a Hersonului a lucrat „foarte eficient și este incredibil de motivată”, potrivit acestuia.
Cele mai recente informații legate de desfășurarea evenimentelor din Ucraina:
- Rușii sunt nevoiți să își regândească aprovizionarea trupelor după atacurile ucrainenilor cu arme occidentale
- Autorităţile ruse din Zaporojie anunţă referendum în septembrie
- Putin a semnat o lege ce prevede pedepse grele pentru cei care instigă la acţiuni împotriva securităţii Rusiei
- Macron: Războiul din Ucraina va dura. Trebuie să ne pregătim pentru întreruperea totală a gazului rusesc
- Kuleba cere înființarea unui tribunal special care să judece agresiunea unui stat împotriva altui stat
- Rușii au încercat să lovească Insula Șerpilor
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
