Live Text Kievul a fost atacat cu drone kamikaze iraniene. G7 ar putea interzice aproape toate exporturile către Rusia
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski caută susținere printre țările din America Latină - după declarațiile controversate ale președintelui brazilian Lula da Silva privind invazia Rusiei - una dintre ele fiind Mexicul, căruia îi cere să sprijine un summit regional al țărilor care sunt în favoarea „integrităţii teritoriale, păcii şi respectului între popoare”. Între timp, țările G7 iau în considerare întruperea aproape totală a exporturilor către statul condus de Vladimir Putin. China spune că nu „inflamează situația din Ucraina”, șeful diplomației de la Beijing spunând că se opune încercărilor de a construi ziduri și bariere care să întrerupă lanțurile internaționale de aprovizionare.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
VEZI și VIDEO Cum s-au bombardat rușii singuri. Momentul în care o rachetă cade în Belgorod, oraș din Rusia
Germania nu va livra avioane de luptă Ucrainei
ACTUALIZARE 21.40 Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins vineri posibilitatea livrării de avioane de luptă germane Ucrainei, în cursul reuniunii aliaţilor occidentali desfăşurate la baza aeriană americană de la Ramstein (Germania), a consemnat dpa.
Germania poate totuşi furniza piloţilor ucraineni aeronave pe care să le poată opera prompt şi cărora să le poată asigura service pe plan local, a menţionat Pistorius, în timpul convorbirilor axate pe coordonarea livrărilor de arme către Ucraina.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
"Nu e ca şi cum ai schimba o maşină de închiriat cu alta", a adăugat el, referindu-se la diferenţele dintre avioanele de luptă ale celor două ţări.
Aeronavele germane Tornado şi Eurofighter au capacităţi diferite de cele necesare în Ucraina, a precizat ministrul german, potrivit Agerpres.
Medvedev: Marea Britanie este dușmanul nostru etern
ACTUALIZARE 20.10 Dmitri Medvedev a reacționat la sancțiunile impuse vineri de Marea Britanie împotriva a cinci cetățeni ruși, numind Marea Britanie „dușmanul etern” al Moscovei, potrivit Sky News.
Pe aplicația de mesagerie Telegram, fostul președinte rus a catalogat monarhia britanică drept „degenerată” și i-a numit pe ultimii trei prim-miniștri „creaturi foarte bizare”.
Utilizând limbajul diplomatic caracteristic Kremlinului, el și-a încheiat mesajul spunând: „Marea Britanie a fost, este și va fi dușmanul nostru etern”.
„În orice caz, până când insula lor obraznică și dezgustător de umedă se va duce în abisul mării din cauza valului creat de cel mai recent sistem de armament rusesc. Să fie („Let it be”), așa cum cântau Beatles…”, a amenințat oficialul rus.
Kremlinul spune că NATO continuă „să atragă” Kievul, ceea ce arată „esența agresivă” a Alianței
ACTUALIZARE 15:45 NATO îşi continuă politica de „atragere” a Ucrainei în blocul euroatlantic, dorind să o „absoarbă”, a declarat vineri Kremlinul, citat de EFE şi Interfax.
„NATO continuă să-şi arate esenţa agresivă despre care am vorbit chiar înainte de începerea operaţiunii militare speciale. În mod evident, Alianţa îşi continuă linia de atragere şi de absorbţie a Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său de presă zilnic.
Peskov a comentat astfel declaraţiile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat în timpul vizitei sale joi la Kiev că ''viitorul Ucrainei este în familia euro-atlantică'' şi că toţi partenerii din NATO agreează faptul ca Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice.
În acelaşi timp, principalul obiectiv în prezent este „bineînţeles, să ne asigurăm că Ucraina învinge” şi că preşedintele rus Vladimir Putin ''nu câştigă războiul'', deoarece „fără o Ucraină suverană şi independentă nu are rost să discutăm despre aderare”, a declarat vineri Jens Stoltenberg în marja reuniunii Grupului de contact pentru Ucraina de la Ramstein, în Germania.
„Despre această ameninţare potenţială (aderarea Ucrainei la NATO) preşedintele nostru (Vladimir Putin) a vorbit cu mult timp înaintea începerii operaţiunii militare speciale”, a afirmat Peskov.
De aceea, potrivit Kremlinului, declaraţiile actuale din cadrul Alianţei nu fac decât să dovedească faptul că decizia privind începerea intervenţiei în Ucraina a fost ''corectă'' din punctul de vedere al intereselor Rusiei şi al necesităţii de a-şi asigura securitatea.
„Avem de-a face cu un bloc agresiv care vede ţara noastră ca pe un inamic şi ne subminează securitatea”, a spus Peskov, referindu-se la NATO.
Alianţa Nord-Atlantică a afirmat în repetate rânduri că „nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia”, subliniind că acţiunile Moscovei, inclusiv invazia în Ucraina, sunt cele care încalcă dreptul internaţional şi subminează securitatea europeană.
SUA au contribuit cu peste 35 de miliarde de dolari la ajutorul militar pentru Ucraina
ACTUALIZARE 15:30 Statele Unite au furnizat Ucrainei asistenţă militară în valoare de peste 35 de miliarde de dolari de la începerea războiului lansat de Rusia în februarie anul trecut, a anunţat vineri secretarul american al apărării Lloyd Austin, la baza militară americană de la Ramstein, în Germania, transmite DPA.
Partenerii din cadrul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei s-au întâlnit pentru a discuta despre chestiuni precum apărarea aeriană şi muniţiile, potrivit lui Austin.
„Ucraina are urgent nevoie de ajutorul nostru pentru a-şi proteja cetăţenii, infrastructura şi forţele de ameninţarea rachetelor Rusiei”, a spus şeful Pentagonului, care a adăugat că Ucraina va fi sprijinită atât timp cât va fi necesar.
Lloyd Austin a spus că eforturile partenerilor au o mare contribuţie pentru Ucraina pe câmpul de luptă şi ilustrează cât de mult s-a înşelat Kremlinul.
Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei s-a mai reunit de trei ori până acum la baza militară americană de la Ramstein.
Pe 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.
Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.
Zelenski va participa la summitul NATO de la Vilnius
ACTUALIZARE 13:47 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acceptat invitaţia NATO de a participa la summitul Alianţei Nord-Atlantice, preconizat să aibă loc în zilele de 11 şi 12 iulie la Vilnius, în Lituania, a declarat vineri secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Jens Stoltenberg, în marja reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei la baza aeriană americană din Ramstein (vestul Germaniei), potrivit DPA.
Nu se ştie încă dacă preşedintele ucrainean va participa personal sau se va adresa liderilor NATO prin legătură video la summitul de la Vilnius. Din motive de securitate, planurile de călătorie ale lui Zelenski nu sunt anunţate.
Kievul, atacat cu drone după o pauză de peste 20 de zile
ACTUALIZARE 13:40 Antiaeriana ucraineană a doborât opt drone kamikaze Shahed de fabricaţie iraniană din 12 lansate de Rusia în Ucraina, în special asupra Kievului în noaptea de joi spre vineri, într-un atac ce nu s-a soldat cu victime, au anunţat forţele aeriene ucrainene, citate de AFP.
„După o pauză lungă de 25 de zile, capitala ucraineană a cunoscut un nou atac aerian inamic”, a indicat pe Telegram şeful administraţiei militare a Kievului, Serghii Popko.
Opt drone au fost doborâte „în timp ce se apropiau” de oraş, fără să facă victime sau să producă distrugeri, potrivit datelor preliminare, a precizat el.
În schimb, infrastructurile regiunii Poltava (centru) şi Vinniţa (centru-vest) au fost lovite, potrivit guvernatorilor respectivi.
Dronele au fost lansate din regiunea rusă Briansk, cu care Ucraina se învecinează în nord.
Aceste drone explozive se află în centrul atacurilor ruseşti lansate din toamna trecută împotriva infrastructurilor esenţiale ucrainene şi care au lăsat temporar milioane de ucraineni fără căldură, apă şi electricitate în timpul iernii.
Patriarhul Kiril, o nouă apologie a războiului: Trupele ruse luptă în Ucraina pentru viitorul țării noastre. E o datorie sacră
ACTUALIZARE 13:05 Patriarhul Kiril a spus, vineri, că trupele ruse din Ucraina luptă „pentru viitorul țării noastre” și i-a îndemnat pe ruși să lase deoparte diviziunile interne, scrie The Guardian.
Potrivit presei ruse, liderul Bisericii Ortodoxe a Rusiei, a spus: „Astăzi chiar trebuie să fim uniți... ostilitatea unul față de celălalt este ca o trădare față de Patria Mamă”.
El i-a îndemnat pe ruși să lucreze împreună pentru că „atunci avem puterea de care se vor teme cei care visează ruinarea pământului rusesc” și a spus că „apărarea Patriei” este „cea mai mare datorie și o faptă sacră” pentru fiecare persoană.
„Vara o poți găsi în St Tropez sau pe un iaht în Napoli”. Cum își trăiește viața de lux soția unui criminal de război rus
ACTUALIZARE 11:46 „Aceasta este Svetlana Maniovich. Ea este ghidul tău în lumea rușilor extrem de bogați. Ea radiază bogăție. Diamante, blănuri, Rolls Royce - ea are totul și mai mult. Vara o poți găsi în St Tropez unde închiriază o vilă pentru 150.000 euro/lună sau pe un iaht în Napoli”, scrie jurnalista rusă de investigații Maria Pevchikh, într-o anchetă publicată de Fundația Anti-Corupție, fondată de Alexei Navalnîi.
Svetlana Maniovich este soția ministrului adjunct al apărării din Rusia, Timur Ivanov, persoana responsabilă pentru invadarea Ucrainei și uciderea a mii de oameni nevinovați. Acum, Ivanov este șeful construcțiilor pentru Ministerul Apărării. Treaba lui este să construiască totul, de la cazărmi până la biserici de campanie. Acum el este responsabil pentru „reconstruirea” Mariupolului, orașul pe care Putin l-a șters de pe fața pământului și l-a ocupat.
Citește continuarea AICI.
Zelenski a cerut Mexicului să sprijine organizarea unui summit cu ţările din America Latină
ACTUALIZARE 11:15 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi sprijinul Mexicului pentru organizarea unui summit cu ţările din America Latină, la câteva zile după declaraţiile controversate ale preşedintelui brazilian Lula cu privire la invazia rusă în Ucraina, informează AFP, preluată de Agerpres.
„Ucraina a propus deja comunităţii latino-americane să organizeze un summit special şi să îşi arate unitatea” în favoarea „integrităţii teritoriale, păcii şi respectului între popoare”, a declarat preşedintele Zelenski într-un apel video adresat parlamentarilor mexicani. „Cu ajutorul Mexicului, cred că s-ar putea face mult mai repede”, a adăugat el.
Preşedintele ucrainean a invitat Mexicul să îi susţină planul de încheiere a conflictului, ce prevede retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. „Vă invit să alegeţi: ce formulă de pace va permite Mexicului să îşi manifeste influenţa?”, a spus el.
Guvernul mexican a adoptat rezoluţiile ONU care au condamnat invazia rusă şi au cerut retragerea imediată a trupelor de pe teritoriul ucrainean. Cu toate acestea, preşedintele Andres Manuel Lopez Obrador a refuzat să impună sancţiuni economice Rusiei, declarând că guvernul său încearcă să promoveze dialogul.
În luna septembrie, preşedintele mexican a propus crearea unui comitet de dialog care să pună capăt conflictului, din care să facă parte premierul indian Narendra Modi, Papa Francisc şi secretarul general al ONU Antonio Guterres.
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat sâmbătă, la Beijing, că Statele Unite trebuie să înceteze „încurajarea războiului” în Ucraina. Lula a reiterat, de asemenea, că responsabilitatea pentru războiul declanşat de invazia rusă în Ucraina în februarie 2022 este împărţită între cele două ţări.
Luni, preşedintele Lula l-a primit la Brasilia pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a mulţumit Braziliei pentru contribuţia sa la identificarea unei soluţii a conflictului şi pentru „înţelegerea excelentă a genezei acestei situaţii”. Sub focul criticilor, preşedintele brazilian şi-a nuanţat totuşi poziţia marţi, condamnând „încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei” de către Rusia.
G7 ia în calcul o interdicție aproape totală a exporturilor către Rusia
Grupul G7 al unora dintre cele mai mari economii din lume ia în considerare o interdicție aproape totală a exporturilor către Rusia, relatează vineri agenția de presă Kyodo, care citează surse guvernamentale din Japonia.
Bloomberg news a scris de asemenea joi că SUA și aliații Ucrainei iau în considerare „o interdicție propriu-zisă asupra majorității exporturilor către Rusia”. Acea informație arăta că oficialii națiunilor G7 discutau ideea înainte de un summit care va avea loc luna viitoare în Japonia.
Întrebat despre știrea Bloomberg, secretarul șef al Cabinetului japonez, Hirokazu Matsuno, a spus că guvernul este conștient de aceasta însă s-a abținut de la a comenta discuțiile dintre țările G7 și națiunile cu gândire similară despre posibile sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.
„Ceea ce este important pentru încheierea cât mai curând posibil a agresiunii ruse este ca G7 să rămână unit pentru sancțiuni severe împotriva Rusiei și să sprijine puternic Ucraina”, a spus acesta într-un briefing de presă, conform The Guardian.
China spune că nu „inflamează situația din Ucraina”
China nu inflamează situația din Ucraina și susține o rezoluție pașnică a disputelor internaționale prin dialog și diplomație, a spus, vineri, ministrul chinez de externe, Qin Gang.
China nu are nicio intenție de a se angaja într-o competiție a marilor puteri, a spus Qin la Forumul Lanting din Shanghai, adăugând că se opune încercărilor de a construi ziduri și bariere care să întrerupă lanțurile internaționale de aprovizionare, transmite publicația britanică The Guardian.
Germania: Ușa e întredeschisă, dar nu este momentul să discutăm de aderarea Ucrainei la NATO
ACTUALIZARE 08:33 Boris Pistorius, ministrul german al apărării, a reacționat la declarațiile lui Volodimir Zelenski și Jens Stoltenberg privind o posibilă aderare a Ucrainei la NATO. Oficialul german a spus că „nu este momentul” pentru a se purta această discuție dar că „ușa este întredeschisă”.
Ucraina a accentuat, în ultima perioadă, solicitările pentru o aderare mai rapidă a sa la Alianța Nord-Atlantică, argumentând că situația de război a făcut din armata ucraineană una dintre cele mai pregătite forțe să participe la efortul de securitate comună al NATO.
„Uşa este întredeschisă, dar nu este momentul să decidem acum”, a declarat Pistorius, joi seara, adăugând că Ucraina este conştientă care este situaţia procesului de luare a deciziilor pe acest subiect, relatează Reuters.
Citește continuarea AICI.
„Soldații ruși m-au pus să-mi sap singură mormântul”. Mărturia unei femei din Herson care a fost bătută și ținută prizonieră de ruși
ACTUALIZARE 08:00 O ucraineancă în vârstă de 57 de ani din Herson a povestit în fața parlamentarilor americani că forțele ruse au bătut-o, au amenințat-o că o vor viola și au forțat-o să-și sape propriul mormânt, relatează CNN.
Povestea lui Liubov a fost una dintre cele două mărturii făcute în fața membrilor Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, la o audiere despre crimele de război din Rusia. Numele lor de familie nu au fost făcute publice.
Experiența lui Liubov și cea a lui Roman, un tânăr de 16 ani care a fost dus cu forța în Rusia și plasat într-o familie care a încercat să-l îndoctrineze, sunt doar câteva dintre zecile de mii de posibile crime de război comise de către ruși după invadarea Ucrainei, anul trecut.
Citește continuarea AICI.
Colonelul „Granit”, comandantul rus care făcea legea într-un oraș ucrainean unde au fost descoperite camere de tortură (Reuters)
În timpul unui interogatoriu în sediul unei secții de poliție din orașul Balaklia, în regiunea Harkov, Ruslan Volobuiev, un afacerist local, era bătut de unul dintre ofițerii de informații, a povestit el. La un moment dat, în încăpere a intrat un bărbat masiv, de aproximativ 40 de ani, cu gropiță în bărbie. I-a salutat pe cei doi ofițeri, le-a strâns mâna și a plecat. Era comandantul militar din Balaklia, o figură importantă în perioada în care orașul a fost sub ocupație rusă, timp de șase luni. Reuters a reușit să-l identifice drept Valeri Sergheievici Buslov, locotenent-colonel de poliție militară, care a făcut legea într-unul dintre orașele ucrainene unde au fost descoperite camere de tortură după eliberarea de sub ocupația rusă.
Forțele ruse au deținut în mod ilegal cel puțin 200 de civili din Balaklia, potrivit poliției locale, iar în unele cazuri au apelat la acte de tortură, au declarat patru localnici pentru Reuters. Alte câteva zeci de deținuți sunt în continuare dați dispăruți, spune Nelia Holod, voluntar care ajută la căutarea celor dispăruți.
Localnicii îl știu pe comandantul rus doar după numele de cod - „Granit”, după cum a relatat Reuters încă din octombrie anul trecut, după ce rușii au fugit din oraș. Comandantul militar, care face parte din poliția militară, era cel mai înalt ofițer responsabil cu supravegherea populației civile, mai scrie Reuters.
Citește continuarea AICI.
Un avion rusesc a bombardat din greșeală orașul Belgorod aflat în Rusia. Aviația a anunțat că „s-a produs o cădere anormală a muniţiei”
ACTUALIZARE 07:50 Autorităţile ruse au anunţat că unul din avioanele sale de război a pierdut joi seară muniţie deasupra oraşului Belgorod, situat în apropierea graniţei cu Ucraina, după ce autorităţile locale au raportat o explozie puternică care a rănit două persoane şi a creat un crater imens în oraş, informează AFP, preluată de Agerpres.
„În timpul zborului aeronavei Su-34 ale Forţelor Aerospaţiale deasupra oraşului Belgorod s-a produs o cădere anormală a muniţiei de aviaţie”, a declarat Ministerul rus al Apărării.
Avioanele ruseşti efectuează în mod regulat incursiuni peste Belgorod de la lansarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022.
Citește continuarea AICI.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
