Live Text Explozie puternică în Moscova. Ucrainenii au atacat cu drone capitala Rusiei. Un aeroport a fost închis temporar
Suntem în ziua 534 a războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina. Forțele ucrainene au atacat cu drone, vineri, capitala Rusiei. Un hotel din orașul Zaporojie folosit de angajații ONU a fost bombardat de ruși aseară, a anunțat, vineri, coordonatorul umanitar pentru Ucraina, relatează CNN. „Numărul de atacuri care lovesc infrastructura civilă, ucigând și rănind civili, a atins niveluri inimaginabile”, acuză Denise Brown. Cel puțin un om a murit și 16 sunt răniți, potrivit autorităților ucrainene. Între timp, oficialii Kievului spun că întăririle primite de ruşi au transformat regiunea Harkov în epicentrul ostilităţilor. Președintele Volodimir Zelenski a dat asigurări ucrainenilor că lucrează pentru întărirea apărării aeriene a ţării.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Un muzician din Rusia a fost condamnat la 6 ani de închisoare după ce a postat pe internet mesaje anti-război
ACTUALIZARE 20:45 Un tribunal din regiunea Moscovei a condamnat vineri un muzician şi militant ecologist la şase ani de închisoare pentru că a publicat pe reţelele sociale trei mesaje care denunţau atacul rus asupra Ucrainei, a declarat pentru AFP unul dintre prietenii săi, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Aleksandr Bahtin, de 51 de ani, locuitor din Mîtişci, în apropiere de Moscova, a fost arestat în martie 2023 şi inculpat pentru difuzarea de „informaţii false” privind armata rusă, o acuzaţie utilizată cu regularitate pentru a reprima vocile critice faţă de conflict.
„Aleksandr a fost condamnat la şase ani şi îi este interzis să-şi administreze site-urile de internet timp de trei ani”, a declarat pentru AFP Andrei Şcetinin, unul dintre prietenii săi prezenţi la audiere.
Bahtin va fi de asemenea obligat să consulte un psihiatru în timpul detenţiei sale într-o colonie penitenciară, potrivit verdictului, care a fost confirmat de ONG-ul rus specializat OVD-Info.
Citește continuarea AICI
Susținătorii Ucrainei din Congres îi cer lui Joe Biden să își energizeze discursul pentru finanțarea Kievului
ACTUALIZARE 20:40 Susținătorii Ucrainei din Congres vor ca Biden să își energizeze discursul cu privire la Ucraina și să își îmbunătățească argumentele pentru care SUA ar trebui să aloce mai multe fonduri Kievului pentru a contracara Rusia, în contextul în care sprijinul cetățenilor americanilor pentru ucraineni este în continuă scădere, transmite CNN.
Oficialii de la Casa Albă sunt încrezători că cererea lui Joe Biden pentru alocarea suplimentară a 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina va obține în cele din urmă sprijinul Congresului, iar oficialii administrației arată că rămân angajați în efortul de a susține cauza Kievului, cu toate că susținerea publică pentru a aloca și mai mulți bani este discutabilă.
Unii dintre cei mai puternici susținători ai acordării de sprijin pentru Ucraina din Congres arată că administrația prezidențială trebuie să facă mult mai mult pentru a explica ce beneficii strategice aduce finanțarea unor cauze externe.
Printre aceștia se numără liderul republicanilor, Mitch McConnell, care a făcut tot posibilul să încerce să atenueze îngrijorarea că republicanii își pierd interesul față de Ucraina.
Citește continuarea AICI
Vicepremierul Ucrainei: Rusia a distrus 200.000 de tone de cereale de la ieșirea din acordul cerealelor
ACTUALIZARE 20:35 Vicepremierul Ucrainei, Oleksandr Kubrakov, afirmă că Rusia a distrus, în ultimele săptămâni, circa 200.000 de tone de cereale ucrainene.
„Trebuie să oprim folosirea foamei ca armă şi asaltul Rusiei asupra sistemului global privind alimentele”, a transmis oficialul, vineri, la Galați, în marja unei reuniuni la care s-au discutat măsurile ce se impun după retragerea Rusiei din acordul cerealelor.
Acesta a mai subliniat că este imposibil ca cerealele ucrainene să fie înlocuite pe piața mondială.
„De când Rusia s-a retras din acordul cerealelor, în 17 iulie, forţele ruseşti au distrus peste 200.000 de tone de cereale ucrainene, 200.000 de tone fiind estimarea programului World Food. Asta înseamnă asigurarea hranei pentru cel puţin un milion de oameni”, a afirmat Oleksandr Kubrakov, vineri, la Galaţi, la finalul unei reuniuni la care au participat oficiali din România, Ucraina, Statele Unite, Comisia Europeană şi Republica Moldova, reuniune la care s-au discutat măsuri comune care se impun după retragerea unilaterală a Rusiei din Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră.
Citește continuarea AICI
Bombardamentele ruseşti s-au intensificat în mai multe regiuni din Ucraina, inclusiv în vest şi la Kiev
ACTUALIZARE 20:30 Bombardamentele ruseşti s-au intensificat în mai multe regiuni din Ucraina în ultimele zile, inclusiv în vest, unde un copil a fost ucis la Ivano-Frankivsk şi unde au fost vizate aerodromuri militare, dar şi la Kiev, unde fragmentele unei rachete au căzut în curtea unui spital de pediatrie, relatează CNN.
În regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, o rachetă rusă a ucis vineri dimineaţă un copil de OPT ani, a anunţat Parchetul General.
Mai multe fragmente de rachete au căzut vineri dimineaţă în zona unui spital de copii din districtul Obolonski din Kiev, potrivit administraţiei militare a oraşului, care a precizat că informaţiile privind victimele şi pagubele sunt în curs de clarificare.
Bombardamentele din regiunea Harkov - unde Rusia încearcă să recupereze teritoriul în faţa contraofensivei Ucrainei - şi din Zaporojie au ucis joi cel puţin două persoane şi au rănit mai multe altele. Acest lucru i-a determinat pe oficialii ucraineni să ordone evacuări obligatorii în şi în jurul oraşului Kupiansk din nord-estul ţării, în regiunea Harkov.
Coordonatorul umanitar al ONU pentru Ucraina, Denise Brown, s-a declarat „consternată” de atacul Rusiei asupra unui hotel din Zaporojie, care era folosit ca bază principală pentru personalul ONU şi pentru membrii altor organizaţii umanitare.
Rusia a lansat rachete avansate Kinjal împotriva piloţilor ucraineni
De asemenea, Rusia a lansat rachete avansate Kinjal împotriva piloţilor ucraineni care vor merge în curând la antrenamente pe avioane de luptă F-16 de fabricaţie americană, au declarat vineri forţele aeriene ucrainene. Oficialii militari spun că una dintre cele patru rachete ruseşti, cunoscute şi sub numele de KH-47, a fost doborâtă. Celelalte trei rachete au lovit în apropierea unuia dintre aerodromurile militare ucrainene, care au fost ţinte ruseşti constante timp de mai multe luni, a declarat purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene, Iurii Ihnat, pentru televiziunea ucraineană.
În timp ce aerodromul Starokostiantiniv din vestul Ucrainei a fost cel mai frecvent vizat, atacul de vineri dimineaţa a vizat aerodromul Kolomia - situat tot în vestul Ucrainei, în regiunea Ivano-Frankivsk.
„De data aceasta, tineretul nostru a fost vizat. Tinerii noştri piloţi care vor pleca în curând la antrenament. Rusia a vrut să îi lovească pe tinerii noştri, privându-ne de perspectiva de a ne moderniza în continuare cu cele mai noi tehnologii occidentale. Dar, după cum vedem, nu au reuşit acest lucru”, a declarat Ihnat.
Una dintre rachetele Kinjal a fost doborâtă deasupra regiunii Kiev. Nu este clar ce s-a întâmplat cu celelalte.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi armata rusă au prezentat racheta Kinjal ca pe un exemplu al arsenalului modernizat de rachete al Rusiei, susţinând că viteza sa hipersonică o face extrem de dificil de interceptat. Ucraina a recunoscut că rachetele sunt greu de oprit, deşi a doborât cel puţin una cu ajutorul unei baterii de apărare americane Patriot.
Între timp, se pare că trupele ucrainene au obţinut unele câştiguri marginale în apropierea satului Robotine, scena unor lupte intense de câteva săptămâni. Videoclipuri şi imagini neverificate de pe reţelele sociale indică faptul că ucrainenii au intrat în sat, în timp ce oficialii din partea rusă au făcut referire la lupte grele în zonă.
Pe de altă parte, o altă dronă a fost văzută zburând vineri deasupra capitalei ruse, autorităţile de la Moscova spunând că aceasta a fost „eliminată”. Evenimentul vine după ce o serie de atacuri cu drone au vizat oraşele ruseşti, inclusiv Moscova, de-a lungul verii.
SUA promit asistenţă vecinilor Ucrainei pentru achiziţia de nave şi facilitarea tranzitului transfrontalier
ACTUALIZARE 20:25 Statele Unite ale Americii au promis asistenţă financiară vecinilor Ucrainei, pentru a achiziţiona nave precum şalupe pilot şi pentru a facilita transbordarea şi tranzitul transfrontalier al cerealelor din Ucraina, în scopul susţinerii în continuare a eforturilor regionale în acest sens, a transmis, vineri, Ambasada SUA.
Potrivit sursei citate, reprezentanţii Statelor Unite ale Americii s-au alăturat oficialilor români, ucraineni, moldoveni şi ai Uniunii Europene, pentru a sprijini exportul de cereale ucrainene.
Acest demers are loc în contextul insecurităţii alimentare globale cauzată de decizia Rusiei de a se retrage din Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră (BSGI), precizează Ambasada SUA.
„Retragerea unilaterală a Rusiei din BSGI şi atacurile asupra porturilor şi silozurilor de cereale din Ucraina au perturbat pieţele de cereale şi au lipsit de hrană oameni din întreaga lume - inclusiv pe cei din Sudul Global şi pe cei din ţări cu cea mai mare insecuritate alimentară. BSGI a exportat peste 32 de milioane de tone de cereale de la începutul lunii august a anului trecut, iar preţurile alimentelor au crescut cu aproximativ 10% de când Rusia s-a retras din BSGI. Pentru că transformarea dură a alimentelor în armă de către Rusia are consecinţe grave pentru populaţiile vulnerabile din întreaga lume, Statele Unite, România, Ucraina, Republica Moldova şi Uniunea Europeană sunt hotărâte să contracareze acţiunile barbare ale Rusiei şi să găsească soluţii viabile. Această întâlnire la nivel înalt arată angajamentul nostru comun de a aduce cerealele ucrainene pe piaţă, în ciuda eforturilor Rusiei”, se arată în comunicatul reprezentanţei diplomatice.
Statele Unite rămân angajate în parteneriatul cu guvernul şi poporul Ucrainei
Statele Unite rămân angajate în parteneriatul cu guvernul şi poporul Ucrainei - inclusiv prin acordarea de sprijin financiar şi provizii, extinderea rutelor alternative de export şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei ucrainene, menţionează comunicatul citat.
„Statele Unite vor contribui, de asemenea, la modernizarea infrastructurii critice pentru transportul feroviar şi rutier şi transbordare, extinderea accesului la piese pentru vagoanele de tren şi liniile de asamblare a căilor ferate şi sprijinirea sectorului privat de-a lungul Dunării, în creşterea capacităţii de export. Pentru a susţine în continuare eforturile regionale, Statele Unite au promis asistenţă financiară vecinilor Ucrainei, pentru a achiziţiona nave precum şalupe pilot şi pentru a facilita transbordarea şi tranzitul transfrontalier”, precizează Ambasada SUA.
Conform sursei menţionate, aceste măsuri reprezintă un progres în demersurile care vizează sporirea exporturilor de cereale din Ucraina.
„Cu toate acestea, întreaga responsabilitate pentru creşterea preţurilor la alimente şi riscul ridicat pentru populaţiile vulnerabile din întreaga lume revine Rusiei. Rusia pune pe seama regimului de sancţiuni impus de Occident penuria de alimente. Această afirmaţie este falsă. Comunitatea globală nu a vizat prin regimul de sancţiuni exportul de produse agricole din Rusia, inclusiv de fertilizatori. Statele Unite solicită Rusiei să înceteze imediat atacarea oraşelor şi infrastructurii ucrainene, să se alăture din nou Iniţiativei BGSI, să extindă, dezvolte şi implementeze pe deplin termenii Iniţiativei”, se mai arată în comunicat.
Înalţi reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii, ai Uniunii Europene, ai Republicii Moldova şi României s-au reunit, vineri, la Galaţi, pentru a discuta despre rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina.
La întâlnire au participat Ambasadorul Jim O'Brien, Coordonatorul pentru Sancţiuni din Departamentul de Stat al SUA, ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, şi Şeful adjunct interimar al Misiunii SUA în Republica Moldova, Mary Alexander, alături de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministrul moldovean Vladimir Bolea, şi directorul general al Comisiei Europene pentru Mobilitate şi Transport, Magda Kopczynska.
Ucraina a început consultările cu Marea Britanie privind garanţiile de securitate
ACTUALIZARE 20:20 Ucraina a început consultările cu Marea Britanie privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine, iar Kievul îşi propune să aibă primele acorduri în vigoare în acest sens până la sfârşitul anului, a declarat vineri un important oficial ucrainean, relatează Reuters.
„Scopul nostru este să avem primele astfel de acorduri în vigoare până la sfârşitul anului. Consultările noastre cu Marea Britanie au început”, a declarat Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Ucraina depune eforturi pentru a-şi asigura garanţii de securitate de la marile puteri, inclusiv Statele Unite, până la o eventuală aderare a ţării la NATO, aminteşte Reuters.
Ucraina a distrus aproape 1.500 de mine în ultima săptămână
ACTUALIZARE 18:05 Un raport al forțelor armate ucrainene afirmă că au eliminat 1.481 de dispozitive explozive în zonele eliberate pe care le-a câștigat recent în regiunile Harkov, Herson și Nikolaev, potrivit Sky News.
Trupele de pe linia frontului au raportat un număr uriaș de mine pe terenurile cedate de ruși - sugerând că soldații care se retrag le-au plantat pentru a încetini și mai mult eforturile de contraofensivă ale Ucrainei.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 este întârziată
ACTUALIZARE 18:00 Kievul vrea avioane de luptă americane cât mai repede posibil, dar primii piloţi care urmează să fie instruiţi pentru a le manevra probabil că nu vor fi pregătiţi să le piloteze mai devreme de vara anului viitor, scrie The Washington Post într-un articol în care menţionează inclusiv centrul de pregătire din România, ce urmează să fie pus la punct împreună cu Olanda, dar care, estimează oficialii americani, va mai dura până să fie gata.
Un prim grup de şase piloţi ucraineni ar urma să finalizeze antrenamentul pe avioanele F-16 fabricate în SUA nu mai devreme de vara anului viitor, au declarat oficiali de rang înalt din guvernul şi armata Ucrainei.
Asta se întâmplă din cauza unui şir de întârzieri din partea partenerilor occidentali în implementarea unui program de instruire pentru avionul de luptă sofisticat, scrie The Washington Post.
Danemarca şi Ţările de Jos s-au oferit să conducă efortul de pregătire a piloţilor ucraineni, ceea ce a dat speranţe oficialilor de la Kiev că avioanele vor apăra spaţiul aerian ucrainean încă din septembrie, notează news.ro.
Citește continuarea AICI
Zelenski i-a concediat pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară
ACTUALIZARE 15:25 Președintele Volodimir Zelenski i-a concediat pe toți şefii regionali însărcinaţi cu recrutarea militară, cu scopul de a destructura un sistem de corupţie care le permite recruţilor să scape de armată, relatează Sky News.
„Îmbogăţire ilegală, legalizarea fondurilor obţinute ilegal, profituri ilicite, transport ilegal de cealaltă parte a frontierei a recruţilor. Soluţioa noastră: îi destituim pe toţi comisarii militari”, anunţă într-o postare pe Telegram şeful statului ucrainean.
Zelenski face acest anunţ în urma unei anchete anticorupţie. „Acest sistem ar trebui să fie condus de oameni care știu exact ce este războiul și de ce cinismul și mita în timpul războiului reprezintă o trădare”, a spus el.
Șeful armatei ucrainene Valeri Zalujnîiva fi responsabil pentru punerea în aplicare a deciziei, a mai spus Zelenski.
Reactorul 4 al centralei nucleare de la Zaporojie a fost „oprit la rece”
ACTUALIZARE 13:55 Reactorul nr. 4 al centralei nucleare de la Zaporojie a fost „oprit la rece” după ce a fost detectată o scurgere de apă la unul dintre generatoarele de abur, fără să fi fost găsită vreo emisie radioactivă. Anunțul a fost făcut, joi seară, de Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Centrala nucleară este, în prezent, sub ocupație a trupelor invadatoare ruse.
„Centrala nucleară din Zaporojie va plasa unitatea nr. 4 în starea de «oprire la rece» pentru a se stabili cauza exactă a scurgerii de apă şi a se efectua lucrările pentru repararea generatorului de abur afectat”, a precizat într-un comunicat AIEA, care are o echipă de inspectori la centrală.
Citește continuarea AICI
Germania vrea să trimită Ucrainei rachete ghidate Taurus dar reprogramate pentru a nu putea lovi teritoriul Rusiei
ACTUALIZARE 13:45 Guvernul german analizează posibilitatea de a autoriza livrarea de rachete Taurus din cadrul armatei federale în cazul în care ar fi redusă raza de acţiune a acestora, astfel încât să nu poată fi folosite împotriva teritoriului rus, a relatat vineri săptămânalul Der Spiegel, citat de EFE, potrivit Agerpres.
Ministerul Apărării german şi reprezentanţi ai companiilor producătoare sunt în contact pentru reprogramarea rachetelor pentru a le limita raza de acţiune, potrivit publicaţiei.
Surse din domeniul apărării apreciază că o astfel de modificare este posibilă, dar că ar fi nevoie de câteva săptămâni pentru a o pune în aplicare. Conform Der Spiegel, cancelarul german Olaf Scholz ar aproba expedierea acestui tip de rachetă numai dacă se va convinge că o astfel de schimbare este fezabilă.
Racheta „Taurus KEPD 350” are o rază de acţiune de peste 500 de kilometri şi dispune de un focos multiplu de 450 de kilograme. Prin combinarea diferitelor sisteme de navigaţie, acesta poate atinge ţintele cu precizie şi pe distanţe mari, potrivit săptămânalului german.
„După integrarea sistemului cu avioanele de luptă ucrainene, ceea ce din punct de vedere tehnic nu ar trebui să reprezinte un obstacol major, Germania ar putea pune Taurus la dispoziţia Ucrainei ca armă cu rază lungă de acţiune”, scrie publicaţia germană.
Potrivit producătorului, Taurus Systems GmbH , racheta are o rază de acţiune de peste 500 de kilometri şi „se apropie în mod ideal de ţintă la o altitudine mai mică de 50 de metri. Zborul la joasă înălţime face ca Taurus să fie dificil de detectat de radarele convenţionale”.
Armata germană (Bundeswehr) dispune în prezent de 600 de rachete Taurus, dar numai aproximativ 150 sunt gata de utilizare, potrivit media germane.
Armata rusă acuză Ucraina că a lansat un „atac terorist” asupra Moscovei
ACTUALIZARE 13:40 Armata rusă a anunţat vineri că a distrus o dronă ucraineană în vestul Moscovei, pe fondul înmulţirii atacurilor de acest tip care vizează capitala rusă, relatează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a informat că mijloacele de război electronic au dezactivat o dronă în partea de vest a oraşului pentru a împiedica „tentativa regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist asupra unei ţinte de pe teritoriul Moscovei”.
„Drona a fost neutralizată prin mijloace de război electronic şi s-a prăbuşit într-o zonă împădurită în vestul Moscovei”, a precizat Ministerul rus al Apărării pe Telegram, indicând ca drona viza „o instalaţie de pe teritoriul Moscovei”, fără a da detalii despre potenţiala ţintă a aparatului.
Un aeroport din Moscova s-a închis temporar din cauza atacurilor ucrainene
ACTUALIZARE 12:20 Agenția de știri de stat rusă RIA relatează pe canalul său Telegram că aeroportul Vnukovo din Moscova a fost închis temporar din cauza unei drone în spațiul său aerian, relatează The Guardian.
Ucrainenii au atacat cu drone Moscova
ACTUALIZARE 12:10 Forțele ucrainene au atacat cu drone, vineri, capitala Rusiei, relatează Nexta, potrivit The Guardian. Primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, spune că nu sunt victime, după ce o dronă a fost doborâtă deasupra orașului.
„Nimeni nu a fost rănit de resturile dronei care au căzut în zona Karamyshevskaya. Nu există daune grave. Serviciile de urgență sunt la fața locului”, a scris el, pe Telegram.
Aproape 1.000 de puşcaşi marini ucraineni au terminat perioada de instruire în Marea Britanie
ACTUALIZARE 11:20 Aproape 1.000 de puşcaşi marini vor reveni în curând acasă după o perioadă de pregătire de şase luni cu forţele britanice, informează vineri dpa, citată de Agerpres.
Planurile de antrenare a puşcaşilor marini ucraineni au fost anunţate în februarie în timpul unei vizite surpriză a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Londra.
De atunci, circa 900 de puşcaşi marini ucraineni au finalizat un program de formare, în cadrul căruia comandouri britanice i-au antrenat şi instruit în atacuri amfibii (cu ambarcaţiuni de asalt) şi raiduri pe plajă cu bărci pneumatice.
Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că „Marea Britanie este lider în pregătirea forţelor armate ale Ucrainei şi a oferit pregătire de vârf la standarde internaţionale în domeniul abilităţilor de luptă în prima linia a frontului pentru peste 20.000 de recruţi ai armatei ucrainene prin intermediul operaţiunii Interflex”.
„Acest program de instruire, realizat de comandouri britanice de elită, va sprijini Ucraina să îşi construiască propria forţă maritimă şi să îşi extindă capacitatea de a opera într-un mediu maritim”, a adăugat Wallace.
Puşcaşii marini au fost instruiţi în dobândirea unei game extinse de abilităţi, inclusiv în utilizarea armelor antitanc, a rachetelor antiaeriene, a mortierelor şi a dronelor.
Ministerul britanic al Apărării a specificat că mulţi dintre stagiarii ucraineni au fost voluntari civili care nu aveau experienţă militară anterioară. Alţii au fost transferaţi din diferite secţiuni ale forţelor armate ucrainene.
Peste 20.000 de recruţi ucraineni au primit deja pregătire în Marea Britanie de la începutul războiului pe scară largă declanşat de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, potrivit dpa.
Explozii în Kiev. Sună alertele de raid aerian
ACTUALIZARE 11:00 Mai multe explozii au fost auzite vineri dimineaţă în capitala ucraineană Kiev, după ce autorităţile au declanşat o alertă antiaeriană la nivel naţional, au declarat martori pentru Reuters.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe locuitorii capitalei ucrainene să stea în adăposturile antiaeriene până la trecerea pericolului. Oficialii de la Kiev au indicat că apărarea antiaeriană este în plină acţiune.
„Explozii în oraş! Rămâneţi în adăposturi!”, a transmis Kliciko pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Ulterior, el a specificat că fragmente ale unei rachete doborâte au căzut în spaţiul unui spital de copii din oraş, fără să provoace răniţi sau pagube.
Jurnalişti de la Reuters au auzit explozii la Kiev, dar nu au putut verifica imediat locul exact al acestora.
Televiziunea naţională ucraineană Suspilne a relatat că explozii s-au auzit în regiunile Vinniţa (centru) şi Hmelniţki (vest). Un oficial din Hmelniţki a anunţat că sistemul de apărare antiaeriană acţionează în aceste momente.
La ora locală 09:49 a fost anunţată o alertă aeriană în toată Ucraina după decolarea unui avion de luptă rusesc MiG-31K de pe aerodromul Savasleika (regiunea rusă Nijni Novgorod, circa 440 de kilometri est de Moscova), au transmis media ucrainene.
Deja la 09:59, forţele aeriene ucrainene au anunţat lansări de rachete hipersonice de tipul Kh-47M2 Kinjal în direcţia regiunii Kiev, potrivit Unian.
Alerta de raid aerian a fost declanşată în regiunile Jitomir, Vinniţa, Hmelniţki, Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk, ai căror locuitori au fost îndemnaţi să se ascundă în adăposturi, conform agenţiei de presă ucrainene.
Rușii intensifică atacurile în regiunea Harkov
ACTUALIZARE 09:40 În regiunea Harkov, o femeie a fost ucisă și doi bărbați au fost răniți în urma bombardamentelor rusești, a anunțat șeful administrației militare Oleh Syniehubov.
Oficialii ucraineni spun că întăririle substanţiale primite de ruşi au transformat frontul nordic din zona Kupiansk, în regiunea estică Harkov, în „epicentrul” ostilităţilor, relatează CNN.
Ruslan Muzîciuk, purtătorul de cuvânt al Gărzii Naţionale, a declarat, joi, la televiziunea ucraineană că „direcţia Kupiansk rămâne epicentrul ostilităţilor, unde inamicul îşi concentrează principalele eforturi”.
„Numărul forţelor şi mijloacelor inamicului şi activarea recentă a acestuia în această zonă a frontului au ca scop încercarea de a întoarce situaţia în această secţiune a frontului”, a adăugat Muzîciuk.
Oficialul a declarat că ruşii au adus unităţi de asalt aeropurtate şi „au primit ca întăriri unităţi de tancuri, care, cu sprijinul aviaţiei şi artileriei, încearcă să atace poziţiile apărătorilor ucraineni”. „În ultimele săptămâni, au avut loc peste 50 de atacuri aeriene în fiecare zi, iar uneori mai mult de 80”, a mai spus el.
Hotel folosit de ONU, bombardat de ruși
ACTUALIZARE 09:00 Coordonatorul umanitar al ONU pentru Ucraina, Denise Brown, a declarat, joi, că este „îngrozită” de atacul Rusiei asupra unui hotel din Zaporojie, care a fost folosit ca bază principală pentru personalul ONU și membrii altor organizații umanitare, potrivit CNN.
„Sunt îngrozită de vestea că un hotel folosit frecvent de personalul Națiunilor Unite și de colegii noștri din ONG-urile care sprijină persoanele afectate de război a fost lovit de ruși în Zaporojie”, a spus ea într-un comunicat. Este „complet inadmisibil”, a precizat ea.
Brown a spus că ea și colegii ei au stat la hotel în timpul vizitelor lor anterioare în regiune. Hotelul a servit anul trecut drept bază ONU pentru operațiunea de evacuare a civililor din uzina Azovstal din Mariupol, a adăugat ea.
„Numărul de atacuri care lovesc infrastructura civilă, ucigând și rănind civili, a atins niveluri inimaginabile – aceste atacuri încalcă dreptul internațional umanitar”, a spus Brown.
Ea a cerut Rusiei să respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar și să oprească imediat atacurile asupra Ucrainei.
ACTUALIZARE 08:45 Exercițiile militare care au loc în Belarus sunt „foarte probabil parte a ciclului de pregătire de rutină a armatei bieloruse”, însă Rusia vrea să fie văzute drept mobilizare împotriva NATO, susține Ministerul britanic al Apărării.
ACTUALIZARE 08:00 Preşedintele Volodimir Zelenski i-a asigurat din nou pe ucraineni, în mesajul de joi seară, că lucrează pentru întărirea apărării aeriene a ţării şi a menţionat în context o discuţie eficientă, dar care rămâne secretă, pe care Kievul a avut-o cu reprezentanţi ai conducerii militare britanice.
Zelenski spune că vrea să obţină cu ajutorul Bisericii eliberarea copiilor ucraineni deportaţi de ruşi şi a avut discuţii în acest sens cu un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.
„Nu uităm obiectivul nostru principal - să câştigăm războiul şi să nu pierdem ţara. Ucraina trebuie să profite la maximum de şansa sa istorică de dezvoltare, care a fost câştigată prin curajul poporului nostru - al întregului nostru popor”, a spus Zelenski, în adresarea video către naţiune pe care o are în fiecare seară. El a declarat în acest sens că se lucrează la „Doctrina ucraineană” - despre care a spus că este „un text temeinic”, o „bază pentru transformarea ţării”, dar nu a dat mai multe detalii.
Ucraina doreşte ca după război să adere la Uniunea Europeană şi la NATO. „Pregătim mai multe pachete de apărare pentru soldaţii noştri şi mai multe sisteme de apărare pentru întreaga societate ucraineană, inclusiv sisteme de apărare aeriană”, a repetat Zelenski ceea ce le spune ucrainenilor de mai mult timp. Însă, de data aceasta, i-a informat că a avut o discuţie cu reprezentanţi ai conducerii militare britanice - „o conversaţie închisă, dar a fost o conversaţie eficientă”, a punctat Zelenski după ce le-a spus compatrioţilor că a avut o nouă zi „lungă şi obositoare de întâlniri, discuţii şi reuniuni”, scrie News.ro.
Printre întâlnirile pe care a considerat că merită menţionată public a fost cea cu un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice, Mitropolitul Emanuel. „Lucrăm la toate nivelurile şi cu toţi actorii din relaţiile internaţionale pentru a pune în aplicare Formula de pace, în special pentru a întoarce în Ucraina copiii deportaţi de pe pământul nostru. Sunt recunoscător Patriarhiei Ecumenice pentru disponibilitatea sa de a ajuta”, a spus Zelenski.
Şi Vaticanul s-a angajat în discuţii cu Kievul şi Moscova pentru a obţine aducerea acasă a copiilor ucraineni deportaţi. „Ucraina va supravieţui, îşi va păstra independenţa - toate aspectele independenţei, inclusiv independenţa spirituală. Şi sunt recunoscător tuturor celor din lume care sprijină ţara noastră şi poporul nostru în acest sens”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Respectând un obicei pe care şi-a l-a făcut în ultimul timp, de a menţiona, cu nume şi prenume, soldaţi care s-au evidenţiat în luptă, Zelenski a povestit despre Oleksandr Hrin, datorită căruia „peste două duzini de ocupanţi au fost ucişi şi răniţi”. În plus, soldatul a luat şi prizonieri. „Îţi mulţumim, Oleksandr, pentru că ne-ai alimentat fondul de schimb”, a spus Zelenski înainte de a numi o serie de alţi luptători curajoşi, inclusiv o femeie.
„Soldatul Andrii Maksîşka (...) a scos răniţii, a fost rănit el însuşi, dar s-a întors pe front după tratament”, a relatat Zelenski. Evidenţierea acestor luptători are loc în contextul în care contraofensiva ucraineană se desfăşoară cu greutate şi cu pierderi mari. „Sunt mândru de voi toţi, soldaţii noştri! De fiecare dintre voi!” - le-a spus preşedintele, într-o evidentă încercare de a ridica moralul trupelor.
Biden cere Congresului 13 miliarde de dolari pentru asistență militară destinată Ucrainei
ACTUALIZARE 07:30 Preşedintele american Joe Biden a cerut joi Congresului să voteze o asistenţă suplimentară de 13 miliarde de dolari pentru cheltuielile militare legate de Ucraina, potrivit unei informări din partea directoarei Oficiului pentru Buget al Casei Albe, Shalanda Young, informează AFP, potrivit Agerpres.
Administraţia Biden a mai solicitat asistenţă financiară suplimentară de 8,5 miliarde de dolari pentru asistenţă economică, umanitară şi de securitate destinată Ucrainei, dar şi altor ţări afectate de conflict, conform acestei scrisori adresate preşedintelui republican al Camerei Reprezentanţilor al SUA, Kevin McCarthy.
„Administraţia solicită finanţare suplimentară pentru securitate, asistenţă economică şi umanitară care să sprijine Ucraina, precum şi ţările vulnerabile şi populaţiile din întreaga lume afectate de invazia brutală şi neprovocată a Ucrainei de către Rusia”, subliniază Shalanda Young.
Liderul majorităţii din Senat, Chuck Schumer, a lăudat într-un comunicat „sprijinul puternic bipartizan din Senat” pentru „sprijinirea partenerilor noştri din Ucraina”, pe lângă mai multe chestiuni interne ale SUA.
Această solicitare din partea administraţiei Biden „ar trebui să trimită un semnal clar lui Vladimir Putin, guvernului chinez şi altora cu privire la hotărârea Statelor Unite atunci când vine vorba de apărarea democraţiei în întreaga lume”, a adăugat el.
Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a precizat că o parte din aceste fonduri trebuie să permită deblocarea programelor de asistenţă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ale Băncii Mondiale.
Cele mai importante informați din ziua precedentă
- Rușii atacă pe mai multe direcții
- O persoană a murit și o alta a fost rănită în urma unui bombardament la Harkov
- O persoană a murit şi cel puțin 16 au fost rănite joi în urma unui atac rusesc asupra unui imobil din oraşul Zaporojie
- Rușii au atacat din nou Zaporojie
- Ucrainenii îi încercuiesc pe rușii din Bahmut
- Întăririle ruseşti au transformat zona Kupiansk în „epicentrul” ostilităţilor, spun oficialii ucraineni
- Estonia oferă Ucrainei ajutor militar suplimentar
- Ucraina anunţă un coridor umanitar pe Marea Neagră, dar avertizează că ameninţarea rusă continuă
- Kievul spune că centrala nucleară Zaporojie a fost trecută pe o linie electrică de rezervă
- Crește bilanțul morților în urma atacului rusesc de la Zaporojie
- Rusia a scos mii de blindate și tancuri sovietice din marele său depozit militar din Siberia
- „Eroii” lui Prigojin recidivează. Zeci de deținuți recrutați din închisoare pentru a lupta în Ucraina au comis noi crime în Rusia
- Rușii au atacat cu drone un depozit de petrol din Ucraina
- Rusia spune că a doborât 13 drone ucrainene în apropiere de Crimeea şi Moscova
- Germania livrează Ucrainei sisteme de rachete Patriot
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
