Zeci de mii de extremiști au organizat un marș al „patrioților” în capitala Poloniei
Zeci de mii de persoane au mărșăluit joi pe străzile din centrul orașului Varșovia pentru a marca Ziua Independenței Poloniei. Manifestațiile au fost conduse de grupurile de extremă dreaptă care au cerut din partea autorităților să consolideze mult mai bine granițele statului. În același timp, la frontiera țării cu Belarus, trupele poloneze au blocat sute de noi încercări ale migranților de a pătrunde în spațiul Uniunii Europene, notează The Guardian.
Forțele de securitate din Polonia au fost mobilizate în capitală și în alte orașe ale Poloniei pentru mitingurile de Ziua Independenței, care în ultimii ani au degenerat în câteva atacuri violente din partea extremiștilor naționaliști.
Marșul din acest an a fost umbrit de evenimentele care se desfășoară de-a lungul graniței Poloniei cu Belarus, unde mii de polițiști și trupe ale armatei le blochează calea de a intra în UE migranților din Orientul Mijlociu. De luni, de când s-a intensificat criza, au apărut tabere improvizate în pădurile din partea de frontieră a Belarusului, lângă orașul polonez Kuźnica, iar având în vedere temperaturile în scădere și restricționarea accesului de a trece granița, există temeri cu privire la faptul că situația s-ar putea transforma într-o criză umanitară.
Oficialii UE l-au acuzat pe președintele din Belarus, Alexander Lukașenko, că folosește oamenii ca pioni într-un „atac hibrid” pentru a riposta pentru sancțiunile impuse regimului său autoritar din cauza represiunilor interne dure împotriva disidenților.
Guvernul din Polonia a ajustat extrema dreaptă să organizeze marșul
„Le mulțumim celor care apără granițele Poloniei”, era unul din mesajele afișate pe un banner al protestatarilor care au mărșăluit prin Varșovia. La manifestație au fost cântate mai multe melodii patriotice tradiționale, dintre care unele făcând parte din cele care au fost interzise pe vremea când Polonia făcea parte din blocul sovietic al URSS.
Marșul a devenit celebru în toată Europa pentru că atrage cea mai mare mulțime de naționaliști extremiști. Spre exemplu, în 2018 mulțimea a fost estimată la un număr record de aproximativ 250.000 de participanți. Iar tot în acel an, marșul a devenit un fenomen cu adevărat național ca amploare, fiindcă a fost legitimat cu prezența președintelui Andrzej Duda, a primului-ministru Mateusz Morawiecki și, desigur, a liderului politic Jarosław Kaczyński, urmat de întreaga ierarhie a puterii din partidul Lege și Justiție.
În anii care au urmat, liderii polonezi nu au mai participat formal la acest infam marș, dar susținerea pentru organizarea sa a fost în permanență manifestată deschis, atât ca narativ public, cât și din punct de vedere al susținerii legale.
În ultimele săptămâni, în jurul acestui subiect al organizării marșului s-a desfășurat o întreagă bătălie juridică. Pe de o parte, lideri importanți, printre care și primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, au făcut tot posibilul pentru stopa organizarea acestui marș. Mai mult, o instanță din Varșovia, printr-o decizie judecătorească, a și interzis manifestația.
Cu toate acestea, lideri marcanți ai partidului Lege și Justiție, în frunte cu ministrul justiției Zbigniew Ziobro, au găsit o nișă legală, prin care au repus în drepturi organizatorul marșului și au reafirmat legalitatea sa.
Sprijinul guvernului pentru liderii de extremă dreapta ai marșului a subliniat modul în care partidul de guvernământ de dreapta al Poloniei își dorește sprijinul formațiunilor de extremă dreaptă pentru viitoarele rânduri de alegeri.
„Europenismul asaltat de străinii colorați”
Marșul de joi a atras peste 100.000 de participanți. Scandările antisemite, xenofobe, islamofobe, anti-LGBTQ și anti-avort au răsundat din gurile manifestanților. De asemenea, au fost afișate multiple bannere rasiste și anti-imigrație.
În general, Polonia este prezentată la acest marș ca un bastion al „europenismului asaltat de străinii colorați”, imagine exacerbată artificial pe fondul evenimentelor de la granița Poloniei cu Belarus, notează Euronews.
La începutul marșului, grupurile au purtat steaguri naționale alb-roșu ale Poloniei, dar unii dintre manifestanți au fluturat și steagurile verzi radicale, un simbol al extremei drepte din anii 1930.
La televiziunea de stat, TVP, purtător de cuvânt al partidului de guvernământ a numit evenimentul „un mare marș al patrioților polonezi”.
În schimb, primarul capitalei poloneze, o figură marcantă a opoziției, a susținut că Varșovia, care a fost distrusă de Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial, ceea ce înseamnă că străzile orașului nu reprezintă „un loc corespunzător pentru a propaga sloganuri care au toate semnele distinctive ale lozincilor extremiste din anii ‘30”.
Viceministrul de interne, Maciej Wasik, a scris pe Twitter că multe dintre forțele de securitate, după ce se va încheia manifestația, vor merge direct de la Varșovia către granița cu Belarus pentru a apăra frontiera. „Când mărșăluiți, amintiți-vă asta!”, a spus Maciej Wasik.
Mesajul a fost preluat de Robert Bakiewicz, liderul marșului, care a ținut un discurs în fața manifestanților, spunându-le că toți polonezii ar trebui să stea în spatele trupelor și oficialilor care protejează granița de est și să le mulțumească.
„Știți, dragilor, că ne întâlnim într-o situație excepțională. Acest marș este unic, spre deosebire de oricare altul. Astăzi nu există doar dispute interne, astăzi există și dispute externe”, a spus Bakiewicz, subliniind că „astăzi are loc un atac la granița cu Polonia”.
O reacție a venit și din parte opoziției de stânga, care a scris pe twitter că „PiS și-a asumat responsabilitatea pentru tot ce s-a întâmplat în timpul marșului, pentru orice incident violent”.
Publicația Balkan Insight scrie că coaliția antifascistă, un grup condus de 14 femei care a încercat să blocheze marșul naționaliștilor în anii precedenți, nu a mai încercat să contramanifesteze și în 2021. „Dacă fascismul se contopește cu statul, nu îl vom mai putea opri”, a spus Elzbieta Podlesna, una dintre femei, pentru a justifica decizia lor.
Visul politic al lui Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS
Kaczyński vrea ca partidul său să câștige în 2023 al treilea mandat consecutiv pentru a guverna și să își ducă până la capăt planul de reformare a Poloniei, transformând-o într-un stat total conservator.
Pentru asta are nevoie de controlul complet al spectrului politic de dreapta, inclusiv dreapta extremă, iar „Marșul Independenței” servește exact acestei agende politice pe termen lung, prin care se încearcă cooptarea loialității acestor votanți încă relativ marginali, dar extrem de vocali, precum Robert Bakiewicz, fost membru al ONR, Tabăra Național Radicală, adică exact organizația neo-fascistă care a fost declarată ilegală de către Curtea Supremă a Poloniei. De altfel, partidul PiS, de când a preluat guvernarea, a oferit fonduri celor către Asociația Marșul Independenței.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
