Zapad 2017. Ce acord internațional încalcă Rusia în organizarea celui mai mare exercițiu militar de la sfârșitul Războiului Rece

NATO are toate motivele să creadă că, în cadrul exercițiilor militare Zapad-2017, Rusia va desfășura un număr „substanțial” mai mare de trupe decât cel raportat oficial, precizează un oficial al Alianței Nord-Atlantice într-o declarație remisă Digi24.ro.

Organizat o dată la patru ani, exercițiul ruso-belarus din acest an, care se va desfășura între 14 și 20 septembrie, se anunță cel mai mare exercițiu militar al Rusiei de la sfârșitul Războiului Rece.

Belarusul este singurul aliat al Moscovei cu punct de acțiune spre arealul strategic al Mării Baltice.

Zapad 2017 va cuprinde următoarea arie geografică: țărmul baltic, estul separatist al Ucrainei și enclava Kaliningrad, aflată între Polonia și Lituania.

Declarația oficialului NATO:

Rusia a informat asupra exercițiului Zapad 2017 în ultima ședință a Consiliului NATO-Rusia, care s-a desfășurat pe data de 13 iulie. Ne-au furnizat numărul de trupe rusești, precum și numărul total de forțe, avioane și nave care participă la exercițiu. Mulți aliați au ridicat întrebări și am avut discuții în legătură cu numerele furnizate. Salutăm schimbul de informații. Avem toate motivele să credem că vor participa substanțial mai multe trupe ruse decât cele indicate de numerele oficial raportate. NATO va monitoriza îndeaproape exercițiul în această lună. Și solicităm Rusiei să respecte transparența obligatorie impusă de Documentul de la Viena.

Monitorizăm în mod curent exercițiile rusești. Poziția de forță a NATO este defensivă și transparentă. Acest lucru se aplică și forțelor NATO din estul Alianței. NATO și-a mărit numărul trupelor în Est ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și la dezvoltarea militară a Rusiei în regiune. Poziția de forță a NATO nu este o reacție la Zapad 2017. Exercițiile noastre sunt planificate și detaliile sunt făcute publice cu mult timp înainte. Ele nu au nicio legătură cu exercițiile rusești. NATO și Aliații pun în aplicare deplină litera și spiritul Documentului de la Viena.

Documentul de la Viena se referă la măsurile de creştere a încrederii şi securităţii (CSBM) în spaţiul OSCE. Negocierile privind măsurile CSBM s-au desfăşurat la Viena încă din 1990,  rezultând Documentul de la Viena 1990 care ulterior, în 1992 şi 1994, a fost revizuit şi aria lui de aplicare a fost extinsă. Ca urmare a trei ani de negociere, la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) a  fost adoptat Documentul Viena 1999 (VD99). Dezbaterile pe tema actualizării VD99, în cadrul reuniunii speciale a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din 30 noiembrie 2011, a dus la adoptarea deciziei de republicare a VD în varianta VD 2011. 

Atlantic Council, despre aspectul nuclear al exercițiului militar

Lipsa transparenței Rusiei în organizarea Zapad 2017 a fost semnalată și de think tank-ul american Atlantic Council, care a lansat, pe 16 august, un ghid dedicat evenimentului militar.

Deși Moscova a anunțat că numărul de trupe care va fi desfășurat în cadrul Zapad 2017 nu va depăși 13.000 de militari, pregătirile de transport, notează Atlantic Council, indică „peste 80.000 de soldați”.

Experții think tank-ului subliniază că, din iulie, comunicarea la nivel international referitoare la Zapad 2017 a intrat într-un con de umbră. Rusia și Belarusul nu au trimis notificări către OSCE și nicio invitație formală către NATO „de a monitoriza exercițiile”.

Și experții Atlantic Council aduc în discuție Documentul de la Viena: „Asta înseamnă că Moscova și Minskul încalcă în acest moment Documentul de la Viena din 2011 (legat de măsurile de creștere a încrederii și securității în spațiul OSCE – n.r.) (…) De asemenea, cele două țări nu au anunțat nici scenariul exercițiului, dar dacă luăm în considerare scenariile precedentelor exerciții NATO, este foarte probabi ca și Zapad 2017 să simuleze un conflict legat de NATO”.

O altă îngrijorare legată de vaccumul comunicațional al celor două state pe marginea exercițiului militar vizează faptul că Zapad 2017 ar putea include și „un element nuclear”, ținând cont de intențiile declarate în mod repetat de Rusia de a-și „integra forțele nucleare și forțele convenționale”.

Tot despre acest aspect nuclear scria în luna mai și publicația de analiză militară National Interest. Autorii articolului, Tomasz K. Kowalik și Dominik P. Jankowski, identificaseră câteva implicații de modus operandi la care comunitatea internațională ar trebui să fie extrem de atentă, pornind de la felul în care Rusia tinde să exploateze prilejurile de exerciții militare la scară largă.

Colonelul Tomasz K. Kowalik este directorul Departamentului Militar de Afaceri Externe din cadrul Ministerului Apărării de la Varșovia. Dominik P. Jankowski este șeful Biroului de Securitate Estică al OSCE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Polonia. 

Nu trebuie să mergem prea departe în trecut pe firul istoriei. Ultimul deceniu ne oferă un exemplu grăitor. Anul 2008, august. În timp ce toată lumea urmărea Jocurile Olimpice de la Beijing, într-un plan secund, pe 8 august, Rusia declanșa un atac-fulger la adresa Georgiei, invadând Osetia de Sud. Ce se petrecuse cu puțin timp înainte de operațiunea armată? Rușii tocmai ce încheiaseră un exercițiu militar în Caucaz, „Kavkaz 2008”, care - ironia sorții - se desfășurase chiar în nordul Georgiei, între 15 și 31 iulie.

2013

Derulăm înainte: Zapad-2013. Kowalik și Jankowski amintesc că, atunci, exercițiul militar fusese unul fără o „notificare” prealabilă și a vizat, printre alte teritorii, și Crimeea, unde, sub camuflajul evenimentului, rușii au dislocat în peninsula ucraineană un număr semnificativ de trupe, militarii care, peste un an, aveau să contribuie la anexarea de facto a teritoriului ucrainean. 

Ar trebui, de asemenea, supravegheată și „dezvoltarea militară pe termen lung și stabilitatea regională. Cum va acționa și cum se va comporta Belarus – unicul aliat militar din regiune al Rusiei – pe durata exercițiului? Pe de-o parte, oferă o prezență militară de facto a Rusiei, din moment ce câteva unități rusești sunt deja permanent amplasate acolo. Dar pe de altă parte, dacă Rusia decide brusc să nu mai plece din Belarus cu desfășurarea de trupe după Zapad-2017? Acest scenariu, care nu este atât de improbabil, ar putea destabiliza situația și așa tensionată din regiune”, se mai arată în articolul publicat în National Interest.

În prezent, Rusia deține baze militare în următoarele zone din Belarus: Vileyka (un centru de comunicare al flotei navale), Hantsavichy (stație radar), Bobruisk (bază aeriană) și Baranovichi (bază aeriană).

Referitor la Zapad-2017, ministrul lituanian al Apărării, Raimundas Karoblis, atenționa în luna iunie că Vladimir Putin „vrea să testeze NATO și probabil cel mai bun mijloc de a o face sunt republicile baltice".