Xi Jinping, mesaj de avertizare pentru Occident: Cine îndrăznește să atace China se va lovi de Marele Zid de Oțel

China a celebrat cu fast împlinirea a 100 de ani de la înființarea Partidului Comunist, cel care domină acum toate aspectele vieții a peste un miliard de chinezi. Președintele Xi Jinping n-a pierdut ocazia să atace Occidentul, spunând că poporul chinez nu va mai accepta să fie intimidat și hărțuit de alte națiuni.

Xi Jinping a spus, sfidător, că oricine e dușmanul Chinei va fi distrus în fața Marelui Zid de Oțel. S-a terminat cu veacul de invazii și subdezvoltare, a spus liderul chinez, aluzie către Războaiele Opiumului din secolul al XIX-lea și invazia japoneză din Al Doilea Război Mondial. Mesajul este însă cât se poate de ancorat în prezent, în condițiile competiției acerbe cu Statele Unite și a declarației NATO, care definește China drept o provocare pentru securitatea Alianței Nord-Atlantice.

Măreția Chinei este, istoric, inevitabilă și această țară nu va mai fi „atacată, oprimată și subjugată” de țări străine, a proclamat Xi Jingping.  „Oricine îndrăznește să încerce asta, se va izbi sângeros cu capul de un mare zid de oțel ridicat de peste 1,4 miliarde de chinezi”, a spus Xi Jinping într-un discurs rostit în limba chineză, dar a cărui traducere ulterioară în limba engleză, transmisă de guvern, a părut să aibă un ton mai ponderat, relatează CNN.

Prefigurând o continuare a liniei dure a politicii sale externe, liderul de la Beijing a spus că deși China va primi „sugestii utile” din partea altor guverne, nu va accepta „predici pe un ton superior”.

O nouă China nu poate exista fără partid

Xi Jining a vorbit în fața a 70.000 de persoane, într-o ceremonie cu o coregrafie atent pusă la punct, care a avut loc în Piața Tiananmen. El a ținut un discurs cu puternice accente naționaliste, în care a afirmat că numai partidul comunist poate asigura stabilitatea constantă a Chinei, iar orice încercare de a-l separa de țară va eșua. „Fără Partidul Comunist, nu va exista o nouă China”, a proclamat Xi în aplauze și urale furtunoase.

Discursul președintelui a fost încununarea unor ceremonii fastuoase în capitală, desfășurate în ciuda ploii, pentru a marca centenarul partidului comunist. N-au lipsit cântecele patriotice, discursurile oficialilor și survoluri ale Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare.

În discursul său, Xi, considerat cel mai puternic lider al țării de la Mao încoace, a anunțat că partidul și-a îndeplinit obiectivul centenar de a crea o „societate moderat prosperă” în China. „Acum ne îndreptăm  cu pași încrezători spre cel de-al doilea obiectiv centenar, acela de a face din China o mare țară socialistă, modernă din toate punctele de vedere”, a declarat Xi.

Liderul chinez nu și-a concentrat atenția doar asupra trecutului, ci a privit și spre următoarea generație a Partidului Comunist, cerându-le tinerilor „să se ridice la înălțimea așteptărilor vremurilor”.

Ce are de gând cu Taiwanul

În ceea ce privește subiectul Taiwanului, insula autonomă care se guvernează după principii democratice, dar pe care guvernul chinez o consideră teritoriul său, Xi a declarat că „reunificarea” acesteia cu partea continentală face parte din „misiunea istorică” a Partidului Comunist. Liderul chinez a promis să pună capăt definitiv „independenței” Taiwanului.

Cu alte ocazii, Xi nu a exclus folosirea forței în eforturile de a „reunifica” Taiwanul cu partea continentală, iar acum, deși nu a făcut amenințări similare, liderul chinez a cerut ca forțele armate ale țării să fie pregătite la „standarde de clasă mondială”.

„Trebuie să accelerăm modernizarea apărării naționale și a forțelor armate”, a spus Xi Jinping.

La rândul său, Taiwanul nu a întârziat să răspundă discursului lui Xi: Taipeiul a anunțat că hotărârea sa de a proteja suveranitatea și democrația insulei rămâne „de nezdruncinat”.

Ce soartă i se pregătește Hong Kongului

Într-un moment în care libertățile civile din Hong Kong sunt din ce în ce mai amenințate de noua legislație privind securitatea națională adoptată de Beijing, Xi a declarat joi că „stabilitatea socială” trebuie menținută în principalul centru financiar, la fel și „suveranitatea (și) securitatea” Chinei.

Marșul anual pro-democrație din Hong Kong, care în mod tradițional se ținea la 1 iulie, a fost anulat joi pentru prima dată în 18 ani.  Mii de polițiști au patrulat, în schimb, pe străzile orașului pentru a depista orice semn de disidență.

„Nimeni nu ar trebui să subestimeze marea hotărâre, voința puternică și capacitatea extraordinară a poporului chinez de a-și apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a punctat liderul de la Beijing.

Provocările unui partid centenar

Partidul Comunist Chinez a fost fondat în secret, în iulie 1921, într-o mică casă de cărămidă din fosta Concesiune Franceză din Shanghai, de câțiva revoluționari inspirați de revoluția bolșevică din Rusia. Ascensiunea sa ulterioară și monopolul său continuu asupra puterii i-a derutat pe critici. Partidul s-a dovedit abil în a se schimba în momente cruciale pentru a asigura supraviețuirea regimului său autoritar.

Sub conducerea fondatorului și fostului său lider, Mao Zedong, milioane de oameni au murit de foame în timpul unor perioade îndelungate de foamete și criză politică.

În prezent, China este a doua cea mai mare economie a lumii, iar unele estimări sugerează că este pe cale să depășească Statele Unite.

Cu toate acestea, ceremoniile fastuoase de joi au urmat după doi ani tulburi pentru partidul unic, marcați de gestionarea greșită a focarului inițial de Covid-19 din provincia Wuhan, în decembrie 2019, de indignarea internațională tot mai mare cu privire la presupusele abuzuri asupra drepturilor omului în provincia Xinjiang, unde există o majoritate musulmană uigură, și de intensificarea, urmată de înăbușirea amplelor manifestații pro-democrație.

Pe de altă parte, în fața conducerii Chinei stau numeroase provocări, de la o economie în încetinire, o populație îmbătrânită și o forță de muncă în scădere, până la un Occident democratic din ce în ce mai unit, care este hotărât să contracareze ascensiunea Chinei.

Editor : Luana Pavaluca