Live Text Putin ordonă trupelor ruse să continue ofensiva în Ucraina. Steagul ucrainean a fost arborat din nou pe Insula Șerpilor
Rusia a preluat controlul în Lugansk. Armata ucraineană a anunțat că se retrage din Lisiceansk din cauza „superiorității trupelor de ocupație ruse - în artilerie, forțe aeriene, sisteme lansatoare de rachete, muniție și personal”. Continuarea apărării orașului ar fi dus la consecințe fatale pentru militarii ucraineni, spun oficialii de la Kiev. Lisiceansk este ultima localitate importantă din Lugansk în care rușii nu își impuseseră controlul. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promis că va recâștiga Lisiceansk cu ajutorul armelor vestice cu rază lungă de acțiune. „Ucraina nu renunță la nimic”, a spus el într-un discurs duminică seară.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Expert ONU: Mercenari străini din Libia au migrat către războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 22:24 Numărul mercenarilor străini din Libia a scăzut, evoluţie cauzată parţial de războiul din Ucraina, a declarat luni un expert ONU citat de dpa.
Chaloka Beyani a declarat luni că „a fost găsită o piaţă în altă parte”. Expertul legal zambiano-britanic adună dovezi privind încălcări ale drepturilor în Libia, în cadrul unui grup de experţi care lucrează pentru Consiliul ONU pentru drepturile omului.
Numărul mercenarilor grupului rus Wagner a scăzut de asemenea, potrivit lui Beyani. Firma privată de securitate este considerată armata din umbră a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a negat că ar avea vreo legătură cu aceasta.
Citește continuarea AICI
Turcia investighează dacă nava rusească pe care a reținut-o transportă cereale furate
ACTUALIZARE 20:35 Turcia a oprit o navă sub pavilion rusesc în largul coastei sale la Marea Neagră şi investighează acuzaţiile ucrainene potrivit cărora aceasta transportă cereale furate, a declarat luni un responsabil turc de rang înalt, relatează Reuters.
Ambasadorul Ucrainei în Turcia a declarat, duminică, că nava Zhibek Zholy a fost reţinută de autorităţile vamale turce. Ucraina a solicitat anterior Ankarei să reţină nava, potrivit unor documente oficiale consultate de Reuters.
Citește continuarea AICI
Boris Johnson spune că Dunărea ar putea fi folosită pentru a scoate cerealele blocate în Ucraina
ACTUALIZARE 19:35 Premierul britanic Boris Johnson a declarat luni că este nevoie de rute alternative pentru a scoate cerealele blocate în Ucraina, inclusiv prin fluviul Dunărea, dacă nu pot fi transportate prin Strâmtoarea Bosfor din Turcia, relatează Reuters.
„Turcii sunt absolut indispensabili pentru a rezolva asta. Fac tot ce pot. Depinde de Rusia să permită ieşirea cerealelor”, a spus Johnson în parlament.
„Trebuie să căutăm tot mai insistent mijloace alternative de a muta cerealele din Ucraina dacă nu putem folosi calea maritimă, dacă nu putem folosi Bosforul”, a adăugat el.
Citește continuarea AICI
Citește și Polonia își consolidează armata și recrutează 15.000 soldaţi, de teama unei invazii ruseşti
Marea Britanie anunță noi sancțiuni împotriva Belarusului
ACTUALIZARE 19.15 Marea Britanie a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Belarusului, inclusiv o interdicție comercială asupra unor bunuri în valoare de aproximativ 60 de milioane de lire sterline (73 de milioane de dolari), din cauza rolului pe care îl joacă Minskul în susținerea invaziei ruse din Ucraina, relatează CNN.
Anunțate luni de Biroul britanic pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare (FCDO), noile sancțiuni economice, comerciale și de transport vor interzice importul de fier și oțel din Belarus, interzicând în același timp exportul de produse de rafinare a petrolului, componente tehnologice avansate și produse de lux.
Sancțiunile vor intra în vigoare marți și vor interzice, de asemenea, companiilor belaruse să emită datorii și titluri de valoare la Londra, potrivit FCDO.
„Regimul din Belarus a facilitat în mod activ invazia lui Putin, permițând Rusiei să folosească teritoriul său pentru a ataca Ucraina – lansând trupe și rachete de la graniță și lăsând avioanele rusești să zboare prin spațiul său aerian”, a transmis FCDO, într-un comunicat. „[Președintele bielorus Alexander] Lukașenko a susținut, de asemenea, în mod deschis narațiunea Kremlinului, susținând că Ucraina «provoacă Rusia» pentru a justifica invazia sângeroasă a lui Putin”, a adăugat FCDO.
Anterior, Regatul Unit a introdus taxe vamale pentru o serie de bunuri din Belarus și a sancționat mai mulți cetățeni și companii belaruse.
Ucraina a lansat o anchetă penală privind furtul de cereale ucrainene în Zaporojie, anunță procurorul regional
ACTUALIZARE 19.10 Biroul procurorului regional din Zaporojie a lansat luni o anchetă penală privind furtul a peste 400 de tone de cereale și semințe de floarea-soarelui de la o întreprindere agricolă ucraineană din această regiunea din sud-estul țării, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul procurorului regional și citat de CNN.
Ancheta se referă la furtul de bunuri de la o companie care are facilități de depozitare în districtul Polohivsky, ocupat de Rusia. Furtul s-a petrecut la sfârșitul lunii iunie, conform comunicatului.
„Potrivit anchetei, forțele militare ale țării agresoare, folosind pretextul războiului și încălcând dreptul internațional, au intrat în spațiile de depozitare și au furat aproape 200 de tone de grâu și 210 tone de semințe de floarea-soarelui”, precizează biroul procurorului regional din Zaporojie.
Serviciile regionale de securitate din Zaporojie conduc ancheta preliminară, menționează sursa citată.
UE va crea o platformă pentru reconstrucţia Ucrainei. Kievul estimează că va avea nevoie de circa 750 de miliarde de dolari
ACTUALIZARE 17:15 Uniunea Europeana va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este „sarcina comună a întregii lumi democratice”. Potrivit premierului ucrainean, Denis Șmigal, costurile acestei reconstrucții sunt estimate la circa 750 de miliarde de dolari.
Lavrov susţine că NATO profită de criza alimentară pentru a-şi asigura o prezenţă în Marea Neagră
ACTUALIZARE 17:11 Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat luni Occidentul că se foloseşte de criza alimentară, încercând să dea vina pe Rusia, pentru a institui o prezenţă navală NATO în Marea Neagră, relatează EFE.
„Anumite încercări ale partenerilor noştri de a lega problema aprovizionării pieţei mondiale cu cereale şi îngrăşăminte ruseşti de deblocarea porturilor ucrainene sunt menite să ascundă planurile lor de a aduce forţe navale NATO aici (în Marea Neagră) şi de a crea un mecanism de export de cereale care să fie controlat de Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat el într-o conferinţă de presă.
Lavrov s-a declarat convins că un astfel de scenariu „nu se va întâmpla niciodată pentru că statele riverane Mării Negre înţeleg perfect ceea ce se întâmplă”.
Ivan Fedotov, celebru jucător de hochei rus, a fost arestat și trimis forțat la Cercul Polar. Ar fi încercat să evite serviciul militar
ACTUALIZARE 15:59 Ivan Fedotov, cel mai bun portar de hochei pe gheață din Rusia, arestat pentru că ar fi încercat să evite încorporarea în armată, a fost dus forțat în zona arctică, relatează The Moscow Times.
Fedotov, în vârstă de 25 de ani, a fost reținut, vineri, la Sankt Petersburg, la solicitarea procurorului militar.
Fedotov a fost, ulterior, spitalizat după ce s-a îmbolnăvit de ceea ce avocatul său a spus că este gastrită pe fond de stres.
„Ivan ar fi fost trimis de la spital la Severomorsk, pe timp de noapte”, a declarat avocatul sportivului, Alexei Ponomariov.
Putin le mulțumește trupelor pentru „eliberarea” regiunii Lugansk și ordonă continuarea operațiunii în Ucraina
ACTUALIZARE 15:05 Preşedintele rus Vladimir Putin a felicitat luni trupele ruse şi separatiste pentru „eliberarea” întregii regiuni Lugansk (estul Ucrainei), o etapă importantă pentru Moscova în campania sa militară în Ucraina, şi a ordonat forţelor sale să continue ofensiva în estul Ucrainei, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.
În cadrul unei întâlniri cu ministrul apărării Serghei Şoigu, de la care televiziunea de stat rusă a difuzat imagini, Putin a declarat că trupele implicate în operaţiunea de capturare a regiunii Lugansk trebuie să se odihnească, pentru a-şi reface capacităţile de luptă, şi că alte unităţi militare trebuie să le înlocuiască pentru a continua lupta.
Forţele ruse „trebuie să ducă la bun sfârşit misiunile potrivit planurilor deja aprobate”, a declarat Vladimir Putin în cursul întrevederii cu Serghei Şoigu, conform imaginilor televizate. „Sper ca în sectoarele lor totul să decurgă aşa cum s-a întâmplat la Lugansk”, a adăugat el.
Putin a transmis că-i va decora pe toţi cei care s-au remarcat în luptele pentru cucerirea regiunii Lugansk, promiţând să semneze luni un decret prezidenţial privind conferirea titlului de 'Erou al Rusiei' generalului-colonel Aleksandr Lapin şi comandantului adjunct al Armatei a 8-a din cadrul Districtului federal Sud, Esedull Abacev, pentru rolul lor în luptele din estul Ucrainei, fără alte precizări.
Rusia, care păstrează secret acest tip de informaţii, a dezvăluit recent numele a doi generali, Serghei Surovikin şi Aleksandr Lapin, însărcinaţi cu ofensiva la Lisiceansk. Generalul-colonel Aleksandr Lapin este comandantul grupului de trupe 'Centru' ('Ţentr'), iar generalul de armată Serghei Surovikin şeful grupului de trupe 'Sud'.
Putin a indicat că cei doi generali i-au „raportat direct lui despre mersul misiunilor lor şi propunerile cu privire la continuarea operaţiunilor ofensive” în Ucraina.
Aceste declaraţii intervin la o zi după anunţul retragerii forţelor ucrainene din oraşul strategic Lisiceansk, a cărui capturare permite forţelor ruse şi ale separatiştilor proruşi să preia controlul asupra regiunii Lugansk în întregime.
Regiunea Lugansk şi cea vecină Doneţk sunt componente ale bazinului carbonifer Donbas din estul Ucrainei, pe care forţele Moscovei încearcă să-l cucerească în totalitate.
Şoigu a raportat luni că trupele ruse sunt pe cale „să procedeze la deminarea oraşului Lisiceansk”.
Capturarea Lisiceansk, care formează împreună cu oraşul-geamăn Severodoneţk, un avanpost strategic, permite forţelor ruse şi separatiste să se proiecteze mai uşor spre vest şi spre oraşele-cheie Sloviansk şi Kramatorsk, cele două cele mai mari oraşe din Donbas controlate încă de armata Kievului.
Un înalt responsabil separatist, Vitali Kiselev, a declarat luni că forţele Moscovei avansează de acum din două direcţii spre localitatea Siversk, în direcţia Sloviansk şi Kramatorsk.
Steagul ucrainean a fost arborat pe Insula Șerpilor
ACTUALIZARE 14.20 Steagul ucrainean a fost arborat din nou pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, a declarat luni un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, după ce trupele ruse s-au retras din avanpostul strategic săptămâna trecută.
„Teritoriul [Insula Șerpilor] revine sub jurisdicția Ucrainei”, a declarat Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al comandamentului militar de sud al Ucrainei, într-o conferință de presă.
Rusia se va concentra acum pe ocuparea completă a regiunii Donețk, potrivit guvernatorului zonei vecine Lugansk
ACTUALIZARE 12.05 Rusia își va muta atenția înspre cucerirea regiunii Donețk, potrivit guvernatorului ucrainean al regiunii învecinate Lugansk, care a fost recent ocupată în totalitate de trupele rusești, informează Reuters.
Guvernatorul Serghii Gaidai a oferit luni un interviu pentru Reuters în care a spus că se așteaptă ca orașul Sloviansk și localitatea Bahmut, în special, să devină țintele principale ale armatei ruse care încearcă să preia controlul total asupra așa-numitei regiuni Donbas din estul Ucrainei.
Rusia a anunțat că se află în controlul regiunii Lugansk după ce forțele ucrainene s-au retras din orașul Lisiciansk devastat de bombardamente.
„În termeni militari, este rău să-ți abandonezi pozițiile, dar nu este nimic [de importanță] critică în pierderea orașului Lisiciansk”, a explicat Gaidai. „Trebuie să câștigăm războiul, nu bătălia pentru Lisiciansk”.
Gaidai a mai spus că retragerea din Lisiciansk a fost una organizată și că trupele ucrainene ar fi riscat să devină încercuite de soldații ruși dacă ar fi rămas pe poziții.
Pierderea ultimului oraș din Lugansk controlat până acum de ucraineni „este dureroasă, dar nu înseamnă că pierdem războiul”, a spus oficialul ucrainean.
Peste 10.000 de locuitori din Mariupol se află în închisori rusești. „Persoanele sunt deţinute în condiţii teribile şi inumane”
ACTUALIZARE 11.24 Peste 10.000 de locuitori ai oraşului-port ucrainean Mariupol, aflat sub ocupaţie rusă, se află în prezent în închisori sub controlul autoproclamatei Republici Populare Doneţk (RPD), ale cărei autorităţi proruse le-au înlocuit pe cele ucrainene, transmite luni agenția spaniolă de presă EFE, citată de Agerpres.
Aceste informaţii au fost date publicităţii duminică noapte pe Telegram de către primăria din Mariupol, ai cărei edili se află în exil, şi au fost preluate luni de agenţiile de presă ucrainene.
„Rezidenţi civili paşnici au fost reţinuţi de ocupanţii (ruşi) şi trimişi în locuri unde sunt privaţi de libertate. Sunt cunoscute câteva închisori de acest tip: două în Olenivka, un centru de detenţie preventivă din (regiunea) Doneţk şi unul în Makiivka”, au declarat sursele citate.
Citește continuarea AICI
Rușii acuză Ucraina că a atacat cu rachete orașul rus Belgorod
ACTUALIZARE 10.55 Rușii acuză Ucraina că a atacat cu rachete orașul de graniță Belgorod, într-un bombardament în care au murit trei oameni și zeci de clădiri rezidențiale au fost avariate, relatează Reuters.
Cel puțin 11 blocuri de apartamente și 39 de case au fost avariate, iar cinci au fost distruse complet, afirmă guvernatorul rus Viaceslav Gladkov, într-o postare pe Telegram.
„Vreau să subliniez că atacul cu rachete a fost plănuit intenționat și că a fost lansat spre populația civilă a orașelor rusești”, a spus purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, Igor Konașenkov.
El a spus că sistemele de apărare aeriană rusești au distus trei rachete Tocika-U, însă că fragmente ale acestora au căzut peste clădirile rezidențiale. El a mai spus și că forțele rusești au distrus drone ucrainene încărcate cu explozibili care se apropiau de Kursk, un alt oraș din sudul Rusiei, aproape de granița ucraineană.
Ministerul britanic al Apărării: Rusia se concentrează acum pe regiunea Donețk. Războiul are un impact devastator asupra agriculturii
ACTUALIZARE 10.45 În analiza războiului de luni dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că Rusia se va concentra acum „aproape sigur” pe capturarea regiunii estice Donețk, după ce a revendicat victoria asupra orașului Lisiceansk.
Londra spune că forțele ucrainene s-au retras din orașul Lisiceansk, probabil pe pozițiile defensive pregătite.
Ministerul rus al Apărării afirmase anterior că a încercuit orașul Lisiceansk și a asigurat controlul total al orașului. Luptele din interiorul și din jurul orașului din regiunea Lugansk s-au intensificat în cursul săptămânii trecute, forțele rusești realizând progrese constante.
Britanicii mai notează că orașul era ultimul centru major de populație rămas sub control ucrainean în regiunea Lugansk. În prezent, Rusia se va concentra aproape sigur pe capturarea regiunii Donețk, o mare parte din aceasta rămânând sub controlul forțelor ucrainene, consideră Ministerul britanic al Apărării.
Lupta pentru Donbas a fost una crâncenă și de uzură și este foarte puțin probabil ca acest lucru să se schimbe în următoarele săptămâni, se mai arată în evaluarea britanicilor.
Citește continuarea AICI
Zeci de lideri politici se adună în Elveția pentru elaborarea „Planului Marshall” care să ducă la reconstrucția Ucrainei
ACTUALIZARE 10.07 Lideri din zeci de țări, organizații internaționale, instituţii financiare și sectorul privat sunt pregătiți să se adune luni, în Elveția, pentru a elabora un „Plan Marshall” pentru a reconstrui Ucraina devastată de război. Guvernul Ucrainei urmează să îşi prezinte, în premieră, priorităţile pentru reconstrucţia ţării după războiul cu Rusia, la o reuniune cu reprezentanții a circa 40 de state donatoare, în oraşul elveţian Lugano, transmite agenția germană de presă DPA.
Pentru finanţarea reconstrucţiei infrastructurii ucrainene distruse vor fi necesare sute de miliarde de euro, notează Agerpres. O declaraţie la finalul conferinţei va consemna cele mai importante principii ale proiectului.
Printre cei care vor fi prezenţi la Lugano se numără vicepremierul Ucrainei, Denis Şmihal, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski li se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, de la Kiev.
În weekend, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că reconstrucţia Ucrainei, „în sensul amplu al cuvântului”, va fi „cel mai mare proiect economic în Europa” şi va pune noi baze pentru o Ucraină „sigură şi modernă”.
„Ucraina este o ţară uriaşă, au fost multe distrugeri. Planificarea şi coordonarea reconstrucţiei trebuie să înceapă cât mai curând", a declarat agenţiei dpa şeful departamentului extern al Băncii Europene de Investiţii (EIB), Markus Berndt.Ucraina are nevoie de ajutor urgent pentru asigurarea serviciilor de bază, cum ar fi alimentarea cu apă potabilă, canalizarea, eliminarea deşeului, energia şi accesul la internet, în vederea stabilizării macroeconomice, a mai explicat acesta.
„Avem nevoie de investiţii, altfel economia se va prăbuşi complet şi vom rămâne fără cel mai important pilon pentru reconstrucţie", a mai spus oficialul Băncii Europene de Investiţii. „Desigur, o alimentare cu apă poate fi distrusă din nou pe timp de război. Dar dacă nu ne asigurăm că oraşele pot funcţiona din nou şi oamenii pot trăi în ele, costurile pe termen lung vor fi mult mai ridicate decât dacă finanţăm de două ori o alimentare cu apă”, a mai spus Markus Berndt.
Citește continuarea AICI
Ucraina anunță că a predat până acum cadavrele a peste 400 de militari ruși
ACTUALIZARE 09.56 Guvernul Ucrainei a predat până în prezent cadavrele a peste 400 de militari ruşi căzuţi în luptă, iar Rusia ''le recuperează în secret'', evitând să o facă public pentru ca populaţia să nu vadă acest lucru, a declarat Irina Vereşciuk, viceprim-ministru responsabil cu reintegrarea teritoriilor temporar ocupate ale Ucrainei, pentru presa locală, citată luni de EFE.
''Am returnat peste 400 de cadavre... Evident că sunt foarte puţine, pentru că ştim că-s mulţi mai mulţi'' militari ruşi morţi în război, a explicat oficialul guvernamental. Rusia ''nu vrea ca cetăţenii săi să vadă că este predat un număr mare de cadavre. Îşi dă seama ce potenţial exploziv are un astfel de demers'', aşa că ''o face aproape în secret, nu public, şi încearcă să nu ne predea nouă niciun cadavru'', a adăugat aceasta.
În opinia lui Vereşciuk, lipsa unui acord cu ruşii în această chestiune va crea probleme în viitor. ''Realizăm identificarea şi analiza genetică în conformitate cu protocoalele europene. Rusia nu susţine din principiu protocoalele europene. Se cramponează de practicile sale barbare medievale şi de propriile sale protocoale'', a acuzat Vereşciuk.
''În viitor, aceasta va fi o problemă importantă pentru că testele pe care ei le fac, analizele lor genetice, evident că nu se vor potrivi şi este posibil să nu coincidă cadavrele pe care ni le predau cu listele noastre (cu militarii decedaţi). Este o problemă cu care ne confruntăm, dar ne gândim cum putem s-o rezolvăm'', a adăugat oficialul de la Kiev, citată de Agerpres.
Potrivit guvernului ucrainean, aproape 36.000 de militari ruşi au murit pe teritoriul Ucrainei de la începerea invaziei ruse, la 24 februarie, o cifră dezminţită de Kremlin. În aproape patru luni de război, ruşii au reuşit practic să obţină controlul asupra întregului est al Ucrainei (zona Donbas) şi al anumitor regiuni din sud aflate în apropierea peninsulei ucrainene Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, notează EFE.
Banca Europeană de Investiții își propune să strângă 100 de miliarde de euro pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei după război
ACTUALIZARE 09.30 Banca Europeană de Investiții propune o structură de finanțare folosită anterior în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei cu investiții de până la 100 de miliarde de euro, potrivit unui document consultat de Reuters.
Fondul ar urmări să aibă o contribuție inițială de 20 de miliarde de euro din partea țărilor UE și a bugetului UE, sub formă de granturi, împrumuturi și garanții.
Garanțiile, în special, ar avea un efect multiplu, conducând la proiecte de infrastructură în valoare totală de aproximativ 100 de miliarde de euro, potrivit documentului, aproximativ jumătate din nevoile imediate ale Ucrainei.
Propunerea BEI urmează să fie prezentată luni, în prima zi a Conferinței internaționale de redresare a Ucrainei, care se desfășoară în Elveția și care are ca scop furnizarea de resurse pentru Ucraina și sprijinirea redresării postbelice.
Banca Europeană de Investiții propune un fond care să funcționeze ca cel utilizat în cazul pandemiei COVID-19 pentru a garanta finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Citește continuarea AICI
Lukașenko sugerează că se va alătura militar invaziei lui Putin: Avem, practic, o armată unificată
ACTUALIZARE 09.04 Aleksandr Lukașenko și-a declarat din nou susținerea față de invazia rusească în Ucraina și a spus că intenționează să sprijine Rusia „pe deplin”, ca parte a angajamentului său mai vechi pentru o „uniune de stat” cu Rusia, declarații interpretate ca un semnal că Belarusul ar urma să se alăture militar invaziei lui Putin, relatează Reuters.
Lukașenko, aflat la putere în Belarus din 1994 și acuzat de Occident de încălcări grave ale drepturilor omului, a permis folosirea teritoriului țării sale ca rampă pentru armata rusă în primele zile ale invaziei.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că afirmațiile dictatorului bielorus ar putea să reprezinte „un semnal” că acțiunile sale ar trebui să fie urmărite atent. Unii oficiali ucraineni cred că Belarusul ar putea deveni, curând, implicat militar direct în războiul din Ucraina.
Lukașenko a făcut afirmațiile la o ceremonie aniversară a celui de-Al Doilea Război Mondial la care se sărbătoarea eliberarea Minsk-ului de către trupele sovietice. Dictatorul bielorus a spus că a susținut invazia lui Putin „încă din prima zi”.
Citește continuarea AICI
Participarea Ucrainei la summitul G20 depinde de cea a Rusiei
ACTUALIZARE 08.55 Ucraina a legat participarea la summitul din Indonezia al G20, care va avea loc în noiembrie, de situaţia militară la momentul respectiv şi de eventuala prezenţă a Rusiei, informează dpa. "Participarea noastră depinde de Federaţia Rusă, dacă va fi acolo", a declarat duminică, la Kiev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Preşedintele indonezian Joko Widodo, care va fi gazda evenimentului, l-a invitat pe Zelenski cu ocazia vizitei la Kiev de săptămâna trecută, într-o încercare de mediere cu Moscova.
"I-am spus preşedintelui Indoneziei că suntem recunoscători pentru invitaţie, dar avem o problemă de securitate", a spus Zelenski, adăugând că se îndoieşte de participarea multor ţări la summit, în caz că Rusia intenţionează să fie prezentă. Preşedintele ucrainean a mai arătat că, dacă forţele ruse continuă să comită împotriva civililor din ţara sa atrocităţi cum au fost execuţiile de la Bucea, de lângă Kiev, Rusia va trebui să se confrunte cu o "izolare completă".
Una din priorităţile summitului din insula indoneziană Bali urmează să fie problema securităţii alimentare mondiale, transmite Agerpres.
Preşedintele rus Vladimir Putin a indicat deja că intenţionează să participe la reuniunea G20, grup din care fac parte statele cu cele mai mari economii din lume. Nu este însă clar dacă el are în vedere să intervină prin videoconferinţă sau să se prezinte personal.
The Economist: Va putea Europa să țină luminile aprinse la iarnă?
ACTUALIZARE 08.40 Criza energetică devine un război total și Europa ia măsuri pentru a pregăti populația pentru chinul care se preconizează în această iarnă, scrie The Economist. După ce deja au interzis sau și-au propus ca în viitorul apropiat să interzică importurile de petrol rusesc, liderii grupului G7, al celor mai mari economii din lume, au spus pe 28 iunie că vor încerca mai multe modalități de a plafona prețul petrolului, cât și al gazului din Rusia.
Marea Britanie a dat deja de înțeles că va face o reformă a pieței energetice pentru a limita influența gazelor naturale asupra costului utilităților pentru populație. Furnizorii de energie din Franța au cerut deja consumatorilor să micșoreze „imediat” consumul de energie.
Unul dintre motivele pentru care se iau astfel de măsuri este dorința de a priva Rusia de veniturile de care are mare nevoie pentru a susține războiul din Ucraina. Un alt motiv este nevoia de a gestiona situația critică din domeniul energiei care amenință Europa.
Cu doar o lună în urmă, evitarea crizei părea greu de realizat, dar posibilă. În timp ce America își sporește exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL), contribuția la totalul de importuri de gaze ale Europei a crescut de la 6% în luna septembrie a anului trecut la 15% în luna mai a anului acesta, în timp ce cota gazelor rusești din piața europeană a scăzut de la 40% la 24%.
Gazul de care Europa nu se putea lipsi continua să curgă prin gazoductele din Rusia, cu toate că Moscova a închis robinetul care controlează fluxul de gaze spre Bulgaria, Finlanda și Polonia, după ce aceste țări au refuzat să plătească în ruble. Dar, aceștia nu cumpărau cantități foare mari. Rezervele continentului european se umpleau într-un ritm nemaiîntâlnit.
Citește continuarea AICI
Șeful armatei SUA: În mod clar, China își construiește capacitatea de a ataca Taiwanul. Când crede gen. Milley că se va întâmpla asta
ACTUALIZARE 08.20 China își construiește în mod clar capacitatea de a ataca Taiwanul la un moment dat, dar decizia atacului va fi una politică, afirmă șeful statului major al armatei SUA, generalul Mark Milley. El a spus într-un interviu pentru BBC că un atac al Chinei asupra Taiwanului nu este iminent, dar Statele Unite „privesc foarte atent” situația.
Întrebat de BBC dacă crede că China va ataca Taiwanul, gen. Mark Milley a răspuns: „Poate, dacă, probabil - acestea sunt cuvintele-cheie aici. În termeni de capacitate, eu cred că în mod clar China își construiește această capacitate (de a ataca Taiwanul - n.r.). Președintele Xi (Jinping) a declarat public acest lucru, l-a menționat în discursuri, că a cerut armatei chineze să dezvolte capacitatea de a ataca Taiwanul la un moment dat. Dacă o va face sau nu, este o decizie politică, o decizie tactică, bazată pe modul în care vede China raportul riscuri - beneficii la momentul respectiv”.
Șeful armatei americane a ținut să precizeze că în acest moment nu există riscul unui astfel de atac. „Nu există indicii sau avertismente privind ceva iminent la momentul actual. Dar privim foarte, foarte atent”, a mai adăugat el.
Statele Unite nu au legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar îi vând arme în virtutea unei legi care stipulează că SUA trebuie să-i furnizeze acestei insule mijloace de a se apăra.
Citește continuarea AICI
Marea Britanie va sprijini reconstrucția Ucrainei
ACTUALIZARE 07.50 Ministrul britanic de externe, Liz Truss, va prezenta luni un vast plan de sprijin pentru a ajuta Ucraina pe termen lung şi a participa la reconstrucţia ţării odată ce războiul cu Rusia se va termina.
În cursul Conferinţei pentru Reconstrucţia Ucrainei de la Lugano, în Elveţia, Liz Truss va prezenta planurile Marii Britanii pentru a sprijini ţara pe termen scurt, prin ajutor umanitar, dar şi pe termen mai lung pentru a relansa economia ucraineană prin furnizarea de expertiză financiară şi economică britanică, a comunicat ministerul. Londra va sprijini în special reconstrucţia oraşului şi a regiunii Kiev, la cererea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat Foreign Office.
Marea Britanie intenţionează, de asemenea, să colaboreze cu Kievul şi aliaţii săi pentru a găzdui conferinţa pentru relansarea Ucrainei în 2023 şi va deschide un birou la Londra pentru a ajuta la coordonarea acestor eforturi.
"Redresarea Ucrainei după războiul de agresiune al Rusiei va fi un simbol al puterii democraţiei asupra autocraţiei. Acest lucru îi va arăta lui Putin ca încercările sale de a distruge Ucraina au avut ca rezultat doar o naţiune mai puternică, mai prosperă şi mai unită", a declarat şefa diplomaţiei britanice înaintea conferinţei.
"Am fost în frunte în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei în timpul războiului şi vom continua să fim în frunte în sprijinirea planului de reconstrucţie şi dezvoltare al guvernului ucrainean", a spus ea.
Miercuri, guvernul britanic a anunţat deblocarea unui miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) în ajutor militar suplimentar Ucrainei pentru a răspunde invaziei ruse, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană şi drone. Aceste noi fonduri vor ridica ajutorul militar britanic acordat Kievului la 2,3 miliarde de lire sterline.
Australia va trimite Ucrainei noi ajutoare de peste 100 de milioane de dolari
ACTUALIZARE 07.40 Australia va trimite Ucrainei noi ajutoare de peste 100 de milioane de dolari, inclusiv echipamente militare. Totodată, va sancționa încă 16 oficiali ruși.
Premierul Anthony Albanese a fost în Ucraina, a vizitat Bucha, Hostomel și Irpin, trei orașe din regiunea Kiev unde au fost descoperite dovezi ale crimelor de război și ale torturii după retragerea forțelor ruse.
Un steag sovietic a fost arborat deasupra unei clădiri distruse în Lisiceansk
ACTUALIZARE 07.20 Un steag sovietic a fost arborat deasupra unei clădiri distruse în Lisiceansk. Cel responsabil este unul dintre cecenii lui Ramzan Kadîrov, lider care spunea recent că localitatea este înconjurată. Și dacă rușii se laudă că au cucerit acest oraș, occidentalii cred că ucrainenii s-au retras tactic de acolo.
Cele mai importante informații de duminică:
- Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: "Discutăm cu aliații apropiați problema garanțiilor de securitate și soluțiile pe care le-am putea oferi. Este un proces în desfășurare, dar ceea ce este clar este că nu va fi la fel ca și cum cineva ar fi membru NATO".
- Luptele continuă cu intensitate și pe frontul sudic, la Melitopol. Armata ucraineană a atacat cu rachete pozițiile ruse din orașul aflat sub ocupație. Primarul din Melitopol a confirmat că au fost vizate baze și depozite militare și ar fi fost folosite lansatoare HIMARS. Incendiile pornite noaptea s-au putut vedea și când a răsărit soarele.
- Ivan Fedorov, primarul ucrainean al Melitopol: "Rușii au patru baze pe teritoriul orașului Melitopol. Au fost 30 de lovituri asupra unei singure baze militare. Rușii au încercat să evacueze echipamentele militare care nu erau avariate, dar nu mai era niciunul".
- Explozii au fost și peste graniță, în Rusia. În orașul Belgorod, mai exact, un important centru logistic pentru armata rusă. Guvernatorul de aici spune că atacurile au lăsat în urmă morți și răniți și au avariat zeci de clădiri. Orașul este protejat de sisteme antiaeriene S-400, cele mai bune pe care le are Rusia, dar nu au interceptat racheta.
- Papa Francisc: "Criza din Ucraina ar fi trebuit să fie o provocare pentru oameni de stat înțelepți, capabili să construiască prin dialog o lume mai bună pentru noile generații. Trebuie să trecem de la strategiile de putere politică, economică și militară la un proiect global de pace."
- Între timp, departe de linia frontului, o navă cargo rusească a fost reținută de autoritățile vamale din Turcia. S-a întâmplat la cererea Kievului, care a acuzat Moscova că vasul care plecase din portul Berdiansk transportă grâu ucrainean furat.
Editor : Georgiana Marina | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
