Premierul guvernului ungar, Viktor Orban, ar putea să ajungă la șefia Consiliului European din iulie, într-un scenariu de coșmar pentru liderii europeni, care se tem de sabotarea ajutorului pentru Ucraina și de un blocaj general la nivelul UE, relatează The Guardian. Posibilitatea ca Orban să devină președintele Consiliului European a devenit una plauzibilă după anunțul actualului șef al instituției, Charles Michel, care a anunțat că va candida la alegerile europarlamentare din vară și că va renunța la funcția dacă va fi ales.
„M-am decis să candidez la alegerile europene din 2024. Dacă voi fi ales, îmi voi lua locul în Parlamentul European. Consiliul European poate să găsească și să numească un succesor până la sfârșitul lui iunie, începutul lui iulie”, a declarat Michel pentru presa belgiană, adăugând și că va fi candidatul de pe primul loc al partidului său din Belgia, Mișcarea Reformistă.
Decizia surprinzătoare a lui Michel îi pune într-o situație dificilă pe șefii de guvern din Uniunea Europeană. Presiunea este foarte mare în condițiile în care aceștia vor trebui să găsească un succesor pentru Michel până pe 1 iulie, când Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene (o altă instituție UE – n. red.).
Conform regulilor din tratatele europene, în absența unui președinte permanent al Consiliului European, postul este ocupat de șeful de guvern al statului care se află la președinția rotativă – după 1 iulie, acesta va fi Viktor Orban.
Negocieri cu miză mare
Funcția de președinte al Consiliului European este crucială pentru numeroase decizii, inclusiv pentru ajutorul pentru Ucraina invadată. De asemenea, președintele Consiliului European conduce întâlnirile șefilor de guvern europeni și, împreună cu Parlamentul European, are prerogativa centrală de formare a noii Comisii Europene, brațul executiv al Uniunii Europene.
Dacă Michel nu va avea un succesor clar desemnat până pe 1 iulie, Viktor Orban, notoriu pentru conflictul său constant cu instituțiile europene și pentru faptul că a întors Ungaria de pe calea democrației, transformând-o într-un regim autoritar-hibrid, va deveni, efectiv, unul dintre cei mai puternici lideri ai UE.
Liderii europeni se vor întâlni pe 17 iunie și pe 27-28 iunie, după alegerile europene (din 6-9 iunie), pentru a începe negocierile legate de ocuparea principalelor funcții de conducere la nivelul blocului – inclusiv șefia Comisiei și a Consiliului European.
Deobicei, aceste negocieri durează o perioadă lungă și sunt extrem de dificile – în ciclul trecut, și Charles Michel și Ursula von der Leyen au fost candidați de compromis, și au fost agreați după runde lungi de negocieri.
În general, instalarea noilor lideri are loc la sfârșitul lui noiembrie, atunci fiind și data la care expiră oficial mandatul lui Michel. Liderii europeni au, însă, de acum, o perioadă mult mai scurtă pentru a se hotărî cine va conduce instituțiile europene, pentru a evita un Consiliu condus de Viktor Orban.
Michel, criticat aspru
Observatorii au condamnat și criticat aspru decizia lui Michel, calificând-o ca „nesăbuită și egoistă”. Alberto Alemanno, profesor de drept european la Colegiul European, spune că decizia lui Michel este „nu doar egoistă, dar și iresponsabilă”.
„Să-i deschizi ușa lui Orban, acuzat că încalcă legea europeană, să ajungă să devină președintele Consiliului European și să conducă ședințe cu șefi de guvern europeni, chiar și doar temporar, este și mai problematic și mai iresponsabil”, a mai spus Alemanno.
Michel a fost „cel mai slab președinte de consiliu numit vreodată”, iar „constantele sale bătălii de ego” cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, au slăbit Uniunea pe scena internațională, a adăugat expertul. Până acum, Ursula von der Leyen nu a făcut nicio declarație legată de vreo intenție pentru un nou mandat la șefia Comisiei.
Alții spun, însă, că situația nu este atât de problematică și că decizia lui Michel doar va duce la grăbirea întregului proces.
Hosuk Lee-Makiyama de le Centrul European pentru Politică Economică Internațională, un think-tank european, spune că „va fi doar mutată cursa pentru un succesor cu șase-nouă luni mai devreme”.
Steven Van Hecke, profesor de politică europeană la Universitatea din Leuven, a declarat pentru un post de radio local belgian că Michel a dat semnalul clar că „interesele sale personale sunt mai importante decât interesele instituțiilor europene”.
„Orban ca președinte e ultimul lucru pe care și-l dorește oricine. Acum vom trebui să avem un acord până la sfârșitul lui iunie, imediat după alegeri. Va fi o adevărată provocare”, a mai spus el.
Europarlamentara olandeză Sophie in’t Veld l-a acuzat pe Michel că „abandonează nava”.
„Căpitanul părăsește nava în mijlocul unei furtuni. Dacă atât de puțin angajat ești față de soarta Uniunii Europene, atunci cât de credibil poți să fii în calitate de candidat?”, a declarat ea, într-o critică dură la adresa lui Michel.
Editor : Adrian Dumitru
