În anii 1990, Kofi Annan, șeful de atunci al ONU, spunea că genocidul comis de sârbii bosniaci din Republica Srpska în rândul comunității musulmane din Srebrenița reprezenta cel mai mare act criminal comis pe teritoriul european după al Doilea Război Mondial. Acum, Ghouta de Est, care se află sub ploaia de bombe a forțelor guvernamentale ale lui Bashar al-Assad, riscă să devină o Srebrenița a Siriei.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Analogia apare într-o analiză realizată de cotidianul britanic de The Guardian.
Cadrele surprinse de camerele video în ultimele zile arată Ghouta de Est năruindu-se într-un infern balistic, pe fundalul asurzitor al avioanelor de luptă, cu oameni care aleargă năuciți prin nori de pulbere, printr-un labirint de ruine de sub care se aud strigătele de groază ale civililor.
În vara anului 1995, peste 8.000 de bărbați și copii musulmani din Srebrenița au fost măcelăriți de Armata Republicii Srpska condusă de generalul Ratko Mladici, mâna dreaptă a liderului sârbilor bosniaci Radovan Karagici.
În 2018, în enclava rebelă a Ghoutei Orientale, istoria pare a se repeta printr-o abordare tactică similară. La fel ca în preambulul coșmarului bosniac, și în Ghouta de Est terenul a fost pregătit dinainte: aprovizionarea cu alimente și asistența medicală au fost întrerupte.
Pe scurt, cinic vorbind, dacă nu șrapnelul îți aduce moartea, contează atunci pe foamete.
Şase spitale au fost bombardate în ultimele 48 de ore, dintre care trei sunt în prezent scoase din funcţiune, iar două operează parţial, a informat marţi coordonatorul regional al biroului ONU pentru afaceri umanitare în Siria, Panos Moumtzis, relatează AFP, citată de Agerpres.
Dăm timpul înapoi: în 1993, ne reamintește The Guardian, ONU afirma că Srebrenița este o „zonă sigură”. Același refren s-a auzit, în privința Ghoutei, anul trecut în microfoanele procesului de pace de la Astana, unde Moscova, locomotiva discuțiilor, a anunțat că enclava situată la est de Damasc era în plină scădere a tensiunilor militare. Pentru ca acum, în doar trei zile, statistica morților să arate 200 de civili uciși, dintre care 60 de copii, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.
La fel ca în Bosnia, când au debutat ororile, comunitatea internațională își mută privirea de la „tombola” morților civile, după ce o rundă de negocierile a eșuat în decembrie 2017, lăsând populația total expusă în fața bombardamentelor regimului sirian, la confluența unor încleștări de interese geopolitice ale Rusiei, Turicie, Statelor Unite și Iranului, subliniază The Guardian.
„Ce se întâmplă în Ghouta depășește imaginația”
„Acesta poate fi considerat unul dintre cele mai crunte atacuri din istoria Siriei, chiar mai rău decât asediul asupra orașului Aleppo... Uciderea sistematică a civililor reprezintă crime de război și comunitatea internațională trebuie să reacționeze”, a declarat Zaidoun al-Zoabi, membru al unei organizații medicale.
Oficialul ONU Panos Moumtzis a afirmat că este „consternat şi întristat de informaţiile în legătură cu atacurile oribile împotriva a şase spitale din Ghouta Orientală în cursul ultimelor 48 de ore, provocând morţi şi răniţi şi lipsind mai multe mii de bărbaţi, femei şi copii de servicii sanitare de bază în enclava asediată".
„Aceste atacuri sunt absolut inacceptabile. Reamintesc tuturor părţilor că atacurile împotriva structurilor medicale sunt interzise în numele dreptului umanitar internaţional. Astfel de atacuri deliberate ar putea constitui crime de război", a mai spus reprezentantul Naţiunilor Unite.
„Ce se întâmplă în prezent în Ghouta Orientală depăşeşte imaginaţia. Suferinţele de nedescris nu pot fi tolerate, iar locuitorii nu ştiu dacă vor rămâne în viaţă sau vor muri. Coşmarul din Ghouta Orientală trebuie să înceteze şi să înceteze imediat", a mai spus Panos Moumtzis.
După şapte ani de război în Siria, „aproape jumătate din structurile medicale din ţară sunt în prezent închise sau funcţionează parţial, lipsind milioane de sirieni de îngrijirile ce le-ar putea salva viaţa", a subliniat el.
