Vara fierbinte din Europa a pus o presiune neașteptată pe aprovizionarea cu energie. „Nu suntem pregătiți pentru marile schimbări”
Vara fără ploi din Europa a redus energia hidroelectrică în Norvegia în acest an, a amenințat reactoarele nucleare din Franța și a redus transportul cărbunelui în Germania. Toate acestea s-au întâmplat pe lângă reducerile de gaze rusești, scrie New York Times.
Într-un ținut nordic faimos pentru fiordurile abrupte, unde apa este aproape un mod de viață, Sverre Eikeland a coborât bolovanii care formează pereții unuia dintre principalele rezervoare din Norvegia pe lângă lemnul care ieșea ca ceva prins în dinții barajului și stătea pe uscat, deșiar fi trebuit să fie adânc scufundat.
„Vedeți banda unde se oprește vegetația”, a spus Eikeland, care este directorul operațional al Agder Energi (un grup energetic norvegian implicat în producerea de energie hidroelectrică - n.red.), arătând spre o linie uscată și aridă aflată la 50 de picioare deasupra suprafeței lacului de acumulare Skjerkevatn. „Acolo ar trebui să fie nivelul apei”, a explicat Sverre Eikeland.
„Nu suntem familiarizați cu seceta”, a mai declarat acesta, spunând și că „avem nevoie de apă.”
A fost o vară extrem de călduroasă și secetoasă în toată Europa, care a afectat aproape fiecare parte a economiei și chiar și regiunile sale în mod normal răcoroase, un fenomen agravat de schimbările climatice provocate de om.
Citește și: Raport: Peste jumătate din Europa, sub avertizare de secetă. România, pe harta dezastrului
Franța a fost afectată de incendii mari, iar Valea Loarei este atât de uscată încât râul poate fi traversat pe alocuri pe jos. Rinul din Germania are o adâncime de doar de câțiva centimetri în anumite părți, ceea ce a paralizat comerțul esențial și a făcut extrem de dificile croazierele cu barca fluvială.
Italia este mai uscată decât oricând în altă vreme din ultimii 222 de ani, iar cultivatorii de orez emblematic folosit pentru risotto riscă acum să-și piardă recolta.
Dar, probabil, cel mai surprinzător impact al secetei de pe continent poate fi găsit în sudul de obicei udat al Norvegiei, unde oile au rămas blocate în malurile de noroi expuse, iar somonii nu au suficientă apă pentru a migra în sus
„Furtuna perfectă”
Rezervele de hidroenergie, responsabile pentru 90% din energia electrică a Norvegiei, precum și pentru exporturile de energie electrică către câțiva dintre vecinii săi, au scăzut la cel mai scăzut punct din ultimii 25 de ani, provocând o penurie care au condus atât la creșterea prețurilor, cât și a tensiunilor politice.
Căldura extremă din această vară și seceta devastatoare, care s-au adăugat la aprovizionarea redusă cu gaze naturale din Rusia, ca răspuns la sancțiunile Uniunii Europene pentru războiul început de Vladimir Putin în Ucraina, s-au combinat pentru a expune vulnerabilitățile sistemului energetic al Europei în locuri neașteptate și în moduri neprevăzute.
În Franța, râurile încălzite au amenințat utilizarea reactoarelor nucleare. În Germania, Rinul este prea jos pentru a transporta cărbunele la care recurge țara pentru a compensa gazul rusesc.
Și în Marea Britanie, cel mai uscat iulie din ultimii 90 de ani a aprins incendii în jurul Londrei și a lăsat mii de case din nord fără electricitate.
Pe lângă reducerile de gaze din Rusia, o creștere a cererii pe măsură ce economia iese din pandemie, eșecul de a adăuga alte surse regenerabile precum vântul în portofoliul său de energie și cea mai gravă secetă din ultimii ani au dus prețurile energiei electrice din Norvegia la niveluri record. „O numim o furtună perfectă”, a spus Steffen Syvertsen, directorul executiv al Agder Energi.
În timp ce Norvegia este dornică să se integreze pe piața europeană, țara bogată în resurse, care este un exportator major de gaze și petrol, este sub presiune să își păstreze mai multă energie pentru ea însăși. „Cel mai bun mod de a rezolva această criză și de a obține securitatea energetică este să fii cât mai repede posibil de independent de gazul rusesc”, a mai explicat Syvertsen. „Dar aceasta este o sarcină mare”, a adăugat acesta.
Marți, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store i-a spus cancelarului german, Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Oslo, că Norvegia, deși își va păstra angajamentele pentru livrarea de energie electrică pe piața UE, nu poate economisi niciun export suplimentar de gaze.
Germania și Franța au recurs la măsuri de urgență
Și Germania are nevoie de mai mult gaz. Seceta gravă a reaprins discuțiile despre investiții în energia nucleară și a secat căile navigabile cruciale pentru transportul cărbunelui.
Centralele electrice pe cărbune ale Germaniei sunt așezate malurile Rinului, de la Duisburg în vest până la Karlsruhe, aproape de Franța, dar nivelul apei puțin adânci înseamnă că navele de marfă mari, purtătoare de cărbune, pot transporta doar aproximativ o treime din capacitatea lor.
Săptămâna trecută, Uniper, o companie energetică majoră și cel mai mare importator și depozitar de gaze naturale din Germania, a anunțat că va trebui să reducă producția de la două dintre centralele sale electrice pe cărbune, deoarece nu poate fi adus suficient cărbune pe Rin pentru a le exploda la maxim potențial.
Miercuri, nivelul oficial al Rinului la Emmerich am Rhein, un oraș aflat chiar în amonte de granița olandeză, a scăzut sub zero, doborând un record stabilit în octombrie 2018. Ambarcațiunile care au nevoie de adâncime pentru a naviga au fost înlocuite cu ambarcațiunile mai mici, care sunt menite să recupereze slăbiciunea transportului pe Rin.
Citește și: Vara descoperirilor macabre. Lacul Mead, care a scăzut la niveluri istorice, scoate la suprafață încă un schelet
Cea mai gravă secetă înregistrată în Franța a costat și producția de energie a țării, deoarece centralele nucleare responsabile pentru mai mult de 70% din energia electrică a țării au fost nevoite să întrerupă temporar activitatea pentru a evita descărcarea de apă caldă periculoasă în râuri.
Multe dintre cele 56 de centrale nucleare ale Franței erau deja închise pentru probleme de întreținere.
Autoritatea de reglementare a energiei nucleare din Franța a acordat derogări temporare luna aceasta, permițând unui număr de cinci centrale nucleare să continue să deverseze apă încălzită în râuri, într-un gest descris drept „o necesitate publică”.
În Marea Britanie, căldura extremă care a transformat câmpurile luxuriante în paie i-a determinat pe operatorii de rețele electrice să angajeze mai mulți muncitori pe fondul temerilor privind o eventuală lipsă de energie electrică.
„Seceta arată că nu suntem pregătiți pentru marile schimbări”
În Norvegia, o iarnă fără multă zăpadă și o primăvară excepțional de uscată, inclusiv cea mai uscată lună aprilie din ultimii 122 de ani, a redus nivelul apei în lacuri și râuri.
Apele puțin adânci din Mjosa, cel mai mare lac al țării, și-au ținut faimoasa barcă Skibladner legată în port și i-au determinat pe oficialii orașului din Oslo să trimită mesaje prin care să-i îndemne pe oamenii să facă dușuri mai scurte și să evite udarea gazonului.
„Fă asta pentru Oslo”, se arată într-un mesaj al autorităților, „ca să avem în continuare apă pentru cele mai importante lucruri din viața noastră”. În luna mai, Statnett SF, operatorul rețelei electrice naționale, a tras un semnal de alarmă cu privire la deficiențe.
Citește și: Zeci de nave sunt blocate pe Dunăre la Zimnicea, din cauza nivelului scăzut al apei
Luna aceasta, pe măsură ce rezervoarele hidroelectrice ale țării, în special în sud, s-au apropiat de ceea ce ministrul Energiei, Terje Aasland, a numit niveluri „foarte scăzute”, producătorii de hidroenergie au redus producția pentru a economisi apă pentru iarna viitoare.
Rezervoarele au fost pline până la aproximativ 60% din capacitate, cu aproximativ 10% mai puțin decât media din ultimele două decenii, potrivit datelor de la autoritatea de reglementare a energiei.
Sudul Norvegiei, care deține mai mult de o treime din rezervoarele țării, este presărat cu hambare roșii pe câmpuri verzi și bărci de pescuit de-a lungul coastei.
Pe un pârâu din regiunea Agder, o pancartă pusă de compania energetică, ca o relicvă din altă vreme, avertizează: „Nivelul apei poate crește brusc și fără avertisment”.
Dar ultimele luni au arătat că există și pericolul scăderii nivelului apei. Rezervoarele au scăzut până la cel mai scăzut punct din ultimii 20 de ani, la doar 46% din capacitatea de umplere.
Unul dintre ele, Rygene, a scăzut atât de mult încât a forțat închiderea temporară a fabricii.
Marți, furtunile s-au întors, dar pământul era atât de uscat încât părea că „bea toată apa”, iar nivelul apei din rezervoare abia a crescut.
Seceta din acest an a evidențiat necesitatea urgentă pentru o transformare energetică mai largă, a spus Sverre Eikeland. „Seceta arată că nu suntem pregătiți pentru marile schimbări”, a mai spus acesta.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
