În întreaga Europă, debitul râurilor este la un nivel foarte scăzut, iar experții avertizează că seceta din 2022 ar putea fi cea mai gravă din ultimii 500 de ani, cu efecte dezastruoase pentru industrie, economie, energie și alimentație, scrie The Guardian.
Din cauza deteriorării climei, o iarnă și o primăvară neobișnuit de uscată, urmate de temperaturi record de vară și valuri de căldură repetate, au lăsat căile navigabile esențiale ale Europei sub-alimentate și, din ce în ce mai mult, supraîncălzite.
Fără precipitații semnificative înregistrate timp de aproape două luni în vestul, centrul și sudul Europei și nicio prognoză în viitorul apropiat, meteorologii spun că seceta de anul acesta ar putea deveni cea mai gravă de pe continent din ultimii 500 de ani.
„Nu am analizat pe deplin evenimentul din acest an, deoarece este încă în desfășurare”, a declarat Andrea Toreti, cercetător la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. „Nu au existat alte evenimente în ultimii 500 de ani similare cu seceta din 2018. Dar anul acesta, cred, este mai rău”, a adăugat Toreti.
Acesta a mai spus că există „un risc foarte mare de condiții uscate” care continuă în următoarele trei luni (pe continent - n.red.), adăugând că, fără o atenuare eficientă, intensitatea și frecvența secetei ar „crește dramatic în Europa, atât în nord, cât și în sud”.
Institutul Federal de Hidrologie (BfG) din Germania a declarat că nivelul Rinului, ale cărui ape sunt folosite pentru transportul de mărfuri, irigare, producție, producere de energie și consum, va continua să scadă până cel puțin la începutul săptămânii viitoare.
Acest lucru are efecte dezastruoase asupra economiei și transporturilor de mărfuri. De exemplu, producătorul de oțel Thyssen și gigantul chimic BASF au început deja să folosească barjele la doar 25% din capacitatea lor totală, ceea ce a dus la mărirea de cinci ori costurile transporturilor.
O posibilă oprirea a transporturilor de mărfuri pe Rin ar afecta profund economia Europei. Folosind datele generate de seceta din 2018, experții au calculat că o suspendare de șase luni a costat atunci aproximativ 5 miliarde de euro. În acest context, Germania încearcă să își îndrepte atenția către mijloace alternative de transport precum cele feroviare sau rutiere. Acestea sunt însă mult mai costisitoare.
În timp ce UE a spus că creșterea transportului de marfă pe apă cu 25% este una dintre prioritățile de tranziție ecologică ale blocului comunitar, Germania lucrează acum pentru a-l redirecționa către calea ferată și rutieră, deși sunt necesare între 40 și 100 de camioane pentru a înlocui o încărcătură standard de ambarcațiune pentru marfă.
În Franța situația este de asemenea foarte gravă, pentru că râurile sunt folosite aici pentru răcirea centralelor nucleare, care asigură aproximativ 70% din necesarul de electricitate.
Din cauza debitelor scăzute și a temperaturii ridicate a apei, producătorii de electricitate au fost nevoiți să reducă producția. Ca o măsură extremă, autoritatea nucleară franceză a permis săptămâna trecută unor centrale să încalce temporar regulile pentru a suplimenta producția.
În Italia producția de porumb și orez sunt puternic afectate din cauza secetei. Râul Po, cel mai lung râu al Italiei, folosit pentru irigații a scăzut la o zecime din debitul obișnuit. În zonele în care nivelul apei este încă normal, temperatura ridicată a acestora a dus la reducerea cantității de oxigen, ceea ce are efecte negative asupra anumitor specii de pești și scoici.
Citește și: Raport: Peste jumătate din Europa, sub avertizare de secetă. România, pe harta dezastrului
Valea Po reprezintă între 30% și 40% din producția agricolă a Italiei, dar cultivatorii de orez în special au avertizat că până la 60% din recolta lor se poate pierde pe măsură ce câmpurile de orez se usucă și sunt stricate de apa de mare absorbită de nivelul scăzut al râului.
În zonele umede protejate din delta râului, lângă Veneția, temperatura ridicată și debitul lent au redus conținutul de oxigen al apei în măsura în care se estimează că aproximativ 30% dintre scoicile care cresc în lagună au fost deja ucise.
Nivelurile scăzute ale râului și temperaturile ridicate ale apei se pot dovedi fatale pentru multe specii. În Bavaria, Dunărea a atins 25°C săptămâna trecută și ar putea atinge 26,5°C până la jumătatea lunii august, ceea ce înseamnă că conținutul său de oxigen ar scădea la un nivel fatal pentru păstrăv.
Transportul de marfă pe cei 2.850 km de Dunăre a fost, de asemenea, puternic perturbat, determinând autoritățile din Serbia, România și Bulgaria să înceapă să drageze canale mai adânci pentru facilitarea circulației vapoarelor, în timp ce barjele care transportă în principal combustibil pentru generatoarele de energie așteaptă să avanseze.
Chiar și Norvegia, care se bazează pe hidroenergie pentru aproximativ 90% din generarea sa de electricitate, a spus că nivelurile neobișnuit de scăzute ale rezervoarelor sale de apă o pot obliga în cele din urmă să limiteze exporturile de energie.
Citește și: Cum răspunde Europa la criza alimentară. Măsurile luate din cauza războiului din Ucraina și a secetei fără precedent
Editor : Marco Badea
