Un bărbat din SUA a preparat un ceai din ciuperci halucinogene și și-a injectat amestecul în vene. Câteva zile mai târziu, a ajuns la urgențe, ciuperca crescând în sângele său, potrivit Live Science.
Bărbatul a petrecut 22 de zile în spital, opt dintre acestea în unitatea de terapie intensivă, unde a fost tratat pentru insuficiență multiplă de organe.
După ce a fost externat, el primește un tratament cu antibiotice și medicamente antifungice pe termen lung, potrivit unei descrieri a cazului, publicată pe 11 ianuarie în Jurnalul Academiei Consultation-Liaison Psychiatry.
Cazul nu a arătat dacă injectarea ceaiului de ciuperci poate cauza efecte psihoactive persistente, precum cele uneori văzute când oamenii mănâncă ciuperca, au scris doctorii în raport.
Spre exemplu, în cazuri rare, oamenii pot avea un sindrom de tulburare de percepție persistentă indusă de halucinogene (HPPD), în care au flashbackuri clare ale stării în care erau drogați, la mult timp după ce s-a încheiat, potrivit Institutului Național al Abuzurilor de Droguri.
Prin injectarea ciupercilor în sânge, pacientul de 30 de ani a sperat să amelioreze simptomele de sindrom bipolar și a dependenței de opioide, potrivit raportului.
Membrii familiei sale au spus că recent a încetat să ia medicamentele prescrise pentru sindromul său bipolar și că “pendula între stări depresive și maniacale”.
Bărbatul a găsit pe internet articole care descriau posibilele efecte terapeutice ale halucinogenelor, precum LSD și ciupercile psilocibine, care l-au făcut să fiarbă ciupercile într-un ceai. A filtrat lichidul prin vată înainte de injectarea în organism. În zilele următoare, a devenit letargic și i s-a făcut greață, iar pielea s-a îngălbenit. La scurt timp a avut diaree și a început să vomite sânge.
Familia l-a găsit și l-a dus la urgențe, fiind îngrijorați de starea sa aparentă de confuzie. Doctorii au spus că nu putea participa la un interviu care să aibă sens, din cauza stării sale mentale alterate.
Mai multe organe, inclusiv ficatul și rinichii, au început să cedeze iar bărbatul a fost transferat la Terapie Intensivă. Testele de sânge au arătat că are o infecție bacteriană cu microbul Brevibacillus și o infecție fungică de la Psilocybe cubensis – ceea ce însemna că ciuperca halucinogenă pe care și-a injectat-o creștea în sânge.
Pe lângă antibiotice și medicamente antifungice, bărbatul a fost nevoit să folosească un ventilator după ce a avut insuficiență respiratorie acută, în care se acumulează fluid în saculețele de aer din plămâni.
Din fericire, pacientul a supraviețuit calvarului și a fost ulterior externat din spital.
Efectele ciupercilor halucinogene
Cercetările arată că psilocibina ar putea fi un tratament promițător pentru depresie, anxietate și abuz de substanțe, au scris autorii – dar doar dacă este luată în siguranță. În majoritatea studiilor de cercetare, oamenii de știință administrează medicamentul în forma unei pilule, însă în câteva cazuri doctorii au dat psilocibina printr-o injecție intravenoasă, potrivit unui raport publicat în 2018 în jurnalul Neurofarmacologia.
Însă aceste injecții sunt administrate în doze strict controlate sub supraveghere medicală și nu conțin niciun fel de fungi. Psilocibina de una singură nu este vie și nu poate crește în organism.
Când sunt folosite recreațional, ciupercile halucinogene sunt în mod obșinuit făcute ceai, mâncate crud sau uscate, măcinate într-un praf și puse în capsule, sau acoperite cu ciocolată. Nu sunt injectate direct în sânge.
Ciupercile induc stări care alterează percepția prin interacțiunea cu anumiți receptori din creier. Psilocibina se descompune în psilocină, o substanță care acționează precum serotonina, hormonul din creier care are un rol în stările afective și de percepție.
Însă o stare proastă indusă de ciupercă poate crea anxietate, frică și confuzie, precum și tensiune arterială ridicată, vărsături, dureri de cap și crampe ale stomacului, potrivit Live Science. Ciupercile acestea au un risc suplimentar deoarece se aseamănă unor specii otrăvitoare, așa că oamenii consumă uneori tipul nedorit, din greșeală.
Editor : Alexandru Costea
