Un manifest publicat pe un canal Telegram asociat unui grup neonazist rus şi semnat de un „rasist revoluţionar autonom ucrainean” revendică atacul în care a fost ucisă fosta deputată ultranaţionalistă ucraineană Irina Farion.
Manifestul constă într-un video cu text inscripţionat NS/WP, acronimul pentru Naţional Socialism şi Puterea Albilor, denumirea unei mişcări neonaziste ruse declarate teroriste de Federaţia Rusă în 2021.
Videoclipul include şi zece secunde de imagini neclare care ar corespunde momentului uciderii lui Farion.
În text, Farion este numită „trădătoare de rasă”, iar uciderea ei este descrisă drept o „lecţie ucraineană”.
Potrivit publicaţiei Ukrainska Pravda, autorităţile ucrainene investighează materiale care au legătură cu atentatul şi care au apărut pe acest canal rus de Telegram.
Irina Farion (60 de ani), fostă parlamentară naţionalistă ucraineană, cunoscută pentru poziţiile sale împotriva Rusiei, a fost împuşcată în cap vinerea trecută şi a murit la spitalul din Liov.
Un bărbat neidentificat a deschis focul asupra ei, pe o stradă din orașul Liov, în jurul orei 19:30. Oamenii legii caută să identifice și să rețină atacatorul.
Cine a fost Irina Farion
Irina Farion a fost deputată în Parlamentul Ucrainei între 2012 şi 2014 şi a făcut parte din formaţiunea ultranaţionalistă Svoboda (libertate - n.r.), care este în prezent o forţă extraparlamentară.
Fosta deputată şi-a concentrat cariera publică pe promovarea folosirii limbii ucrainene şi a renunţării la limba rusă, care până nu demult era lingua franca pentru numeroşi ucraineni.
Irina Farion a ajuns subiect de ştiri în 2023, când a declarat că nu îi considera ucraineni pe soldaţii ţării sale care comunicau în limba rusă.
Declaraţiile ei au stârnit indignare în multe sectoare ale societăţii ucrainene, iar Farion a fost sancţionată cu o suspendare temporară de către universitatea din Lvov, oraş în vestul Ucrainei, unde lucra ca profesoară.
Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Kirilo Budanov, a atribuit uciderea lui Farion încercărilor ruse de a „diviza” societatea ucraineană.
Editor : B.P.