Video Un an de la asasinarea generalului Qassem Soleimani. Șiiții din Irak cer răzbunare, Iranul ridică tonul la SUA

Astăzi s-a împlinit un an de la asasinarea generalului Qassem Soleimani, şef al operaţiunilor externe ale Gărzilor Revoluţionare iraniene, ucis într-un tir american cu dronă la 3 ianuarie 2020, la Bagdad. Washingtonul l-a acuzat de crime împotriva cetăţenilor americani. Iranul a ripostat atunci lansând rachete asupra unor baze irakiene în care se aflau soldaţi americani. Una dintre ele, din păcate, a nimerit un avion civil ucrainean.

La 3 ianuarie 2020, din ordinul preşedintelui american Donald Trump, un atac cu dronă a pulverizat, în apropierea aeroportului din Bagdad, cele două autovehicule în care se aflau Qassem Soleimani, arhitectul strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, şi Abu Mehdi al-Muhandis, comandantul Hashd al-Shaabi, o coaliție de miliții proiraniene din Irak.

Șiiții irakieni au scandat împotriva „marelui Satan”

Mii de susţinători ai paramilitarilor irakieni știiți au marcat duminică, printr-o demonstraţie de forţă la Bagdad, un an de la asasinarea de către Statele Unite a generalului iranian Qassem Soleimani şi a locotenentului său irakian, în timp ce membrii mișcării șiite Hezbollah din Liban au comemorat evenimentul escaladând, într-un gest de sfidare, un deal aflat în fața graniței cu Israelul, relatează France-Presse.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

În piaţa Tahrir din Bagdad, susținătorii Hashd al-Shaabi au scandat împotriva „marelui Satan” american şi a celui pe care îl acuză a fi „agentul” acestuia în Irak, prim-ministrul Mustafa al-Kazimi, relatează Agerpres.

După ce au ținut un priveghi cu lumânări la aeroportul din Bagdad, chiar pe locul unde au fost ucis generalul iranian, susţinătorii Hashd al-Shaabi s-au îndreptat spre piaţa Tahrir, unde şi-au onorat „martirii” şi au denunţat „ocupantul american”.

„Nu Americii!”, „Răzbunare!”, „Kazimi, laşule! Agent al americanilor!”, au scandat în cor mii de manifestanţi, îmbrăcaţi în negru, care au agitat pancarte pe care scria „Go out USA” (Afară, SUA).

La sud de capitala irakiană, în mai multe oraşe, printre care Najaf, unde este înhumat Abou Mehdi al-Mouhandis, manifestanţi, unii în lacrimi, le-a adus un omagiu celor doi „martiri”.

În Irak se află în prezent aproape 3.000 de militari americani. Un vot al Parlamentului irakian pentru expulzarea lor din țară, anunţat în agitaţia de după atacul din 3 ianuarie 2020, a rămas, totuși, fără răspuns. În noiembrie, SUA au anunţat însă că vor retrage 500 de soldaţi din Irak la 15 ianuarie.

Cine a fost Qassem Soleimani

Qasem Soleimani, unul dintre cei mai periculoși generali iranieni, ucis în Irak, era comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare, specializată în operaţiuni externe clandestine. Unitatea pe care o conducea era considerată o grupare teroristă de către Statele Unite. Preşedintele Donald Trump declara, după uciderea acestuia, că Soleimani era unul din cei mai periculoşi terorişti din lume.

„Noaptea trecută, la ordinul meu armata americană a executat cu succes o operaţiune în care a fost ucis teroristul numărul unu din lume, Qassem Soleimani. El plănuia atacuri iminente grave asupra unor diplomaţi şi militari americani, dar l-am surprins şi l-am executat”, anunța Donald Trump.

Tensiunile SUA - Iran cresc din nou

La un an după moartea generalului iranian, tensiunile cresc din nou. Iranul pare să privească dincolo de sfârşitul mandatului lui Trump la Casa Albă şi îl îndeamnă pe viitorul preşedinte Joe Biden să revină în acordul asupra programului nuclear iranian.

Ministrul de externe iranian Mohammad Javar Zarif îi cere acum preşedintelui american Donald Trump să nu se asocieze unui presupus plan israelian ce ar urmări să provoace un război prin atacarea forţelor americane desfăşurate în Irak. Joi, ministrul iranian al afacerilor externe l-a acuzat pe preşedintele american că încearcă să fabrice „un pretext” pentru a lansa un „război” înainte de plecarea sa de la Casă Albă, pe 20 ianuarie, după un mandat în timpul căruia a condus o campanie de „presiune maximă” asupra Teheranului.

„Vom răspunde fiecărei acţiuni ale duşmanilor Iranului cu o lovitură puternică, aşa cum am dovedit de multe ori. Azi spunem acelaşi lucru, din nou. Şi aceasta înseamnă că nu-i vom lăsa pe duşmani să facă ce vor”, a declarat, la rândul său, generalul Hossein Salami, comandantul Gărzilor Revoluţiei.

Editor : Luana Pavaluca