Zi istorică pentru Ucraina. Se semnează Acordul de Asociere cu UE

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Imediat după ce Viktor Ianukovici a dat înapoi în privinţa Acordului de Asociere cu UE, mii de oameni au ieşit în stradă la Kiev şi în marile oraşe pentru a-i cere să revină asupra deciziei. Fostul preşedinte al Ucrainei a încercat să calmeze spiritele şi să convingă populaţia că a fost o decizie impusă de presiuni economice.

„Vreau ca pacea şi calmul să domnească în marea noastră familie ucraineană. Aşa cum un tată nu îşi poate lăsa familia fără pâine, nici eu nu am dreptul să las oamenii la mila sorţii, cu toate problemele care pot apărea din cauza presiunilor sub care ne aflăm acum”, spunea Viktor Ianukovici

Nimic nu i-a convins însă pe ucraineni să-şi abandoneze visul european. Treptat, demonstraţiile au luat amploare şi s-au transformat într-un razboi urban, în care au fost răniţi zeci de oameni.

Sute de mii de ucraineni au cerut zilnic plecarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, iar pe străzile din Kiev s-au dat lupte între forţele de ordine şi protestatari. Totul a culminat pe 20 februarie, cea mai sângeroasă zi de la începerea conflictului.

88 de oameni au murit atunci în capitala Ucrainei, când poliţia a deschis focul asupra manifestanţilor. Evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Președintele Ianukovici a anuntat alegeri anticipate şi revenirea la Constituţia din 2004, dar era prea târziu. Parlamentul l-a demis şi a decis organizarea alegerile prezidenţiale anticipate pe 25 mai. Acuzat de crime în masă, Viktor Ianukovici a fugit în Rusia, iar fostul premier Iulia Timoşenko a fost eliberat din închisoare.

Finalul tensiunilor de la Kiev a dat startul altora, în estul rusofon al Ucrainei şi mai ales în Peninsula Crimeea. Au avut loc confruntari între forţele de ordine şi militanţii proruşi, care au ocupat sediile Guvernului şi Parlamentului regional.

Până la urmă, bazele militare din Crimeea au fost cedate fara luptă, iar mulţi dintre soldaţii Kievului au părăsit peninsula. Pe 16 martie, locuitorii Crimeei au votat în favoarea separării acesteia de Ucraina. Două zile mai târziu, preşedintele rus Vladimir Putin semna tratatul de anexare a regiunii.

Tendinţele separatiste au cuprins la începutul lunii aprilie şi estul Ucrainei continentale. Activiştii proruşi au ocupat mai multe clădiri oficiale şi au cerut organizarea unui referendum pentru independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk. Confruntările din aceste zone între susţinătorii puterii proeuropene de la Kiev şi simpatizanţii Moscovei s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi.

Pentru a prelua controlul asupra estului ţării, liderii de la Kiev au trimis armata în regiune. Cu toate acestea, la 11 mai, separatiştii proruşi au declarat independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk în urma unor referendumuri, considerate însă ilegale de către puterea de la Kiev şi cancelariile occidentale. Luptele violente între cele două tabere s-au soldat până acum cu sute de morţi şi răniţi în ambele tabere.

La 25 mai, Ucraina şi-a ales un nou preşedinte care a trasat obiectivele mandatului de la bun început.

Ne vom concentra pe oprirea războiului, a haosului şi a dezordinii şi aducerea păcii pe pământul ucrainean. Vom face totul pentru a aduce valorile Uniunii Europene în Ucraina, spune Petro Poroşenko.