Zi decisivă pentru istoria Ucrainei. Referendum în Crimeea pentru unirea cu Rusia. Ce urmează?
Regiunea Crimeei a făcut parte din Rusia până în 1954, când a fost cedată Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hrușciov. Mulți dintre localnici (peste 60%) sunt etnici ruși care ar prefera să fie guvernați de Moscova, nu de Kiev. Tot în Crimeea se află și Flota rusă la Marea Neagră, dar Rusia a semnat, pe de altă parte, acorduri prin care și-a luat angajamentul că va respecta integritatea teritorială a Ucrainei.
Cu câteva ore înainte de deschiderea urnelor, situaţia din Ucraina era extrem de tensionată. Încurajaţi de gestul oficialilor din republica autonomă, locuitorii din Doneţk au cerut şi ei un referendum asemănător celui din Crimeea. Peste cinci mii de oameni au manifestat la Doneţk, lângă statuia lui Lenin, şi au cerut organizarea unui referendum ca să ducă la alipirea acestei regiuni din estul Ucrainei la Rusia. Demonstraţia a avut loc la două zile de la confruntările violente dintre susţinătorii şi adversarii Moscovei din acest oraş. Atunci au murit doi oameni.
În Crimeea, locuitorii sunt chemaţi să decidă dacă vor unirea cu Rusia sau dacă vor să rămână în continuare parte a Ucrainei. Desfăşurarea scrutinului va fi monitorizată de observatori internaţionali, iar autorităţile au avertizat că orice încercare de tulburare a desfăşurării referendumului va fi împiedicată.
În ziua votului, orice adunare publică şi eventuale pichetări vor fi dispersate de poliţie pentru a evita orice probleme şi dificultăţi în funcţionarea secţiilor de votare.
Pe de altă parte, Ucraina a acuzat sâmbătă Rusia că i-a invadat militar teritoriul, mobilizând 80 de militari, elicoptere şi vehicule blindate într-un sat situat de cealaltă parte a frontierei administrative dintre Peninsula Crimeea şi Ucraina continentală. Un oficial rus a cărui identitate nu este dezvăluită a declarat, potrivit Pravda-Ucraina, că acțiunea a fost întreprinsă pentru a proteja de „atacuri teroriste” o stație de distribuție a gazului, relatează BBC.
Statele occidentale care sprijină noua putere de la Kiev au avut o ultimă încercare diplomatică pentru a împiedica referendumul din Crimeea. Însă Rusia a blocat, în Consiliul de Securitate al ONU, rezoluţia care ar fi interzis votul din republica autonomă din Ucraina.
„Rezultatul votului este următorul: 13 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere. Proiectul de rezoluţie nu a fost adoptat din cauza votului negativ al unui membru permanent al Consiliului”, a anunțat Sylvie Lucas, ambasadorul Luxemburgului.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
FOTO: MEDIAFAX
Votul negativ a fost al Rusiei, iar China s-a abținut. Ambasadorul rus Vitali Ciurkin a explicat că, în opinia Moscovei, referendumul din Crimeea este necesar, pentru a umple „vidul legislativ” după „lovitura de stat” care a avut loc în Ucraina luna trecută.
Kievul a anunţat că nu va recunoaşte referendumul, dimpotrivă, îl consideră ilegitim. Puterea pro-europeană acuză Rusia că încearcă pe toate căile să provoace Ucraina.
Armata ucraineană a concentrat un număr important de trupe la frontierea cu republica autonomă Crimeea pentru a preveni o eventuală invazie a trupelor ruseşti în regiune. De asemenea, distrugătorul american USS Truxtun îşi continuă exerciţiile în Marea Neagră, în apele teritoriale ale Bulgariei.
Rezultatele preliminare ale referendumului vor fi anunţate imediat după închiderea secţiilor de votare, la ora 20.00 (ora României), iar datele finale ale consultării populare vor fi date publicităţii luni dimineaţă.
Întrebările pentru referendumul din Crimeea:
„Sunteţi pentru reunificarea Crimeei cu Rusia în calitate de membru al Federaţiei Ruse?"
„Sunteţi pentru revenirea Crimeei la Constituţia din 1992 şi la statutul de parte a Ucrainei?"
Constituţia din 1992, adoptată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, dar abolită rapid, prevedea un statut independent în cadrul republicii Ucraina. Astfel, locuitorii din Crimeea vor trebui să aleagă duminică între alipirea regiunii lor la Rusia şi revenirea la o autonomie extinsă - o independenţă de facto - de care se bucurau în conformitate cu fosta Constituţie din 1992.
În orice caz, menţinerea statu quo-ului în cadrul Ucrainei nu este luată în considerare.
În pofida numeroaselor critici care pun la îndoială legalitatea acestei consultări, oficialii proruşi afirmă că votul va fi organizat onest, adăugând că nu există nicio îndoială cu privire la voinţa unei vaste majorităţi de a se alătura Rusiei. De altfel, nicio campanie publică nu a fost organizată pentru a susține respingerea referendumului.
Liderii comunităţii tătare, care reprezintă între 12 şi 15 la sută din populaţia peninsulei, au făcut apel la boicotarea acestuia, în timp ce susţinătorii rămânerii Crimeei în cadrul Ucrainei, care sunt deseori ameninţaţi sau intimidaţi, păstrează discreţia.
Context:
După ce Ucraina şi-a declarat independenţa, politicienii reprezentând comunitatea rusă din Crimeea au urmărit desprinderea de sub autoritatea Kievului şi au consolidat legăturile cu Rusia, printr-o serie de măsuri declarate neconstituţionale de autorităţile din capitală.
Pentru a pune capăt acestor tendinţe separatiste, Kievul a prevăzut clar în 1996 în Constituţie că peninsula are statutul de republică autonomă, reafirmând însă că legislaţia din Crimeea trebuie să fie în conformitate cu cea ucraineană. Astfel, Crimeea are propriul Parlament şi Guvern, care are competenţe doar în domeniul agriculturii, infrastructurii publice şi turismului.
Dovadă a permanentelor tensiuni între comunităţile din Crimeea, tătarii au un Parlament propriu, dar neoficial, numit Mejlis, care promovează drepturile şi interesele etnicilor din regiune.
Date despre referendum
Vicepremierul Rustam Temirgaliev a afirmat că peste 1.200 de birouri de vot vor fi deschise în regiune de la ora 08.00 (08.00 ora României) şi până la ora 20.00 (20.00 ora României).
Aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt înregistrate pe listele electorale care datează din 2012.
Rezultatul va fi validat în cazul în care rata de participare va fi de peste 50 la sută. „Suntem siguri că peste 80 la sută din populaţia Crimeei va participa”, a asigurat vicepremierul.
623 de jurnalişti de la 129 de instituţii media au fost acreditaţi pentru a relata despre referendum. Scrutinul este monitorizat de 135 de observatori străini, veniţi din 23 de ţări. Aceşti observatori vor fi recunoscuţi cu ajutorul unui ecuson roşu, iar cei locali cu ajutorul unui ecuson albastru. Angajaţii unui institut de sondare a opiniei publice care vor anunţa rezultatele unei anchete la ieşirea de la urne vor purta, în schimb, o şapcă albă inscripţionată cu mesajul "Crimeea-Vot-Primăvară".
Acelaşi Institut de Cercetare Sociologică şi Politică din Republica Crimeea a publicat săptămâna aceasta un sondaj care preconizează că 77% dintre votanţi se vor pronunţa pentru alipirea la Rusia.
Presa va fi autorizată să filmeze numărătoarea buletinelor, care vor fi puse în trei teancuri: pentru Rusia, pentru o autonomie extinsă şi buletine nule.
Aproximativ 1,5 milioane de buletine de vot au fost imprimate, corespunzând populaţiei de vârstă adultă, plus unu la sută.
Bugetul alocat consultării, acoperit integral din fondurile regiunii, se ridică la suma de 16 milioane de hrivne, adică aproximativ 1,3 milioane de euro.
FOTO: AFP/MEDIAFAX
Ce urmează după referendum
Luni 17 martie
Rezultatele oficiale ale referendumului din Crimeea urmează să fie anunţate „luni dimineaţa cel mai târziu”. O cerere de alipire va fi adresată Rusiei în cursul săptămânii, dar data exactă a acestui demers nu a fost precizată.
Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), finalizează pregătirea proiectului de lege privind integrarea Crimeei în Rusia (în cazul unei majorităţi a voturilor pentru acest scenariu) şi îl distribuie deputaţilor.
Vicepreşedintele american Joe Biden începe o vizită de trei zile în Polonia şi Lituania în vederea unor consultări pe tema situaţiei din Ucraina.
Miniştrii europeni de Externe, care se reunesc la Bruxelles, ar putea adopta sancţiuni vizând Rusia.
Ministrul ucrainean de Externe Andrii Deşciţa este aşteptat la Bruxelles. El urmează să fie primit de către secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.
Miercuri 19 martie
Comisia Europeană (CE) urmează să ofere detalii despre o anvelopă a unui ajutor oferit Ucrainei, în valoare de un miliard de euro.
Vineri 21 martie
Duma de Stat votează asupra unui proiect de lege privind alipirea Crimeei la Rusia.
UE şi Ucraina urmează se semneze, la Bruxelles, partea politică a Acordului de Asociere, în a doua zi a unui summit european. Anunţată de către premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, semnarea nu a fost confirmată în mod oficial de către Bruxelles.
Potrivit „premierului” autoproclamat al Republicii autonome Crimeea Serghii Aksionov, integrarea completă a peninsulei în Federaţia Rusa va dura aproximativ un an.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
