Vladimir Putin recunoaște legitimitatea alegerilor prezidenţiale din Ucraina: „Sunt un pas în direcţia cea bună”
„Ni s-a spus că prezenţa trupelor noastre la graniţa ruso-ucraineană provoacă îngrijorare. Ei bine, le-am retras”, a spus Vladimir Putin.
Declaraţia liderului rus a surprins întreaga lume. Anunţul este însă pus la îndoială de liderii NATO.
„Nu am văzut niciun semn că Rusia îşi retrage trupele. De aceea continuăm să facem apel la Rusia să-şi retragă trupele, să-şi respecte obligaţiile internaţionale şi să se angajeze într-un proces politic constructiv”, a spus Anders Fogh Rasmussen, Secretarul General al NATO.
Alianţa Nord-Atlantică estima că la graniţa cu Ucraina sunt mobilizaţi aproximativ 40.000 de soldaţi ruşi - forţe militare susţinute de tancuri, blindate şi avioane de luptă.
În declaraţia dată la Moscova, Vladimir Putin a cerut puterii proeuropene de la Kiev să pună capăt operaţiunilor armate din estul ţării. El a avut un mesaj şi pentru separatiştii proruşi - le-a cerut să amâne referendumurile pentru independenţă anunţate în regiunile Doneţk şi Lugansk.
„Facem un apel către reprezentanţii populaţiei din sud-estul Ucrainei, cei care sprijină federalizarea ţării, să amâne referendumul de pe 11 mai pentru a crea condiţiile necesare dialogului”, a mai spus liderul de la Kremlin.
„Vladimir Vladimirovici (Putin), nu are sens să faceţi aburi, în special pentru un preşedinte al unei ţări mari. Faptul că Rusia cere amânarea unor referendumuri pe 11 mai, cred că preşedintele rus trebuie informat că nu e niciun referendum planificat pe 11 mai”, a replicat Arseni Iaţeniuk, premierul interimar al Ucrainei.
Vladimir Putin a surprins şi prin comentariul legat de alegerile prezidenţiale din Ucraina.
„Alegerile prezidenţiale din 25 mai sunt un pas în direcţia cea bună. Dar, scrutinul nu va lămuri nimic decât dacă drepturile tuturor cetăţenilor sunt protejate şi garantate”, a adăugat Putin.
Declaraţiile lui Vladimir Putin vin după ce statele occidentale au ameninţat Moscova cu noi sancţiuni menite să lovească în sectoarele cheie ale economie ruseşti - energetic şi bancar.
Tot în această zi, în estul Ucrainei au murit încă şase oameni, un militar ucrainean şi cinci separatişti.
Cele mai dure confruntări s-au dat în apropierea primăriei din Mariupol, ocupată de separatişti de aproape trei săptămâni. Armata a reuşit să preia pentru scurt timp controlul asupra sediului primăriei şi i-a scos pe militanţii proruşi din clădire. Ajunşi în stradă, separatiştii au strâns din nou rândurile şi au blocat piaţa centrală din localitate. Apoi au dat foc la cauciucuri şi au incendiat un troleibuz.
La Slaviansk, un alt bastion al separatiştilor, armata a mobilizat zeci de tancuri şi vehicule blindate, apoi a încercuit complet localitatea. Potrivit presei ruse, nimeni nu avrea voie să intre sau să iasă din oraş.
Nici în localitatea Kramatorsk nu a fost linişte. Ministerul Apărării din Ucrainei a anunţat că separatiştii ar avea în plan să mineze sistemul de canalizare.Totul după ce, militanţii proruşi ar fi sustras 25 de tone de explozibil dintr-un depozit al armatei.
Ucraina a primit însă şi veşti bune. Fondul Monetar Internaţional a trimis la Kiev o primă tranşă din ajutorul financiar atât de necesar pentru ca statul ucrainean să evite intrarea în faliment. Este vorba de 3,2 de miliarde de dolari, din cele 17 promise de instituţia financiară pentru următorii doi ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
