Uniunea Europeană a fost dată în judecată pentru obiectivele climatice „extrem de inadecvate” pe care le dorește atinse de cele 27 de țări membre până la finalul acestui deceniu. Reclamanții au depus ultimele observații scrise, iar o audiere este așteptată anul viitor, scrie The Guardian.
Rețeaua de organizații Climate Action Network (CAN) Europe și organizația non-profit Global Legal Action Network (GLAN) au dat în judecată Uniunea Europeană spunând că obiectivele climatice stabilite de aceasta pentru agricultură, deșeuri, transport și industria mică în țările membre nu sunt bazate pe cele mai bune date științifice.
Procesul, depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Procesul a fost depus oficial la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la începutul acestui an. ONG-urile și-au depus ultimele observații scrise în luna august, înaintea unei audieri așteptate în 2025.
Cazul se referă la limitele anuale de emisii pentru statele membre, care sunt stabilite de Comisia Europeană în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor, un pilon-cheie al politicii UE în domeniul climei, și care devin mai mici în fiecare an.
Aceste sectoare nu sunt incluse în sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii și reprezintă împreună 57% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale blocului comunitar, potrivit The Guardian.
Obiective înăsprite anul trecut
Obiectivele au fost înăsprite anul trecut, după ce Uniunea Europeană și-a majorat obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030 la 55% față de nivelurile din 1990. ONG-urile consideră că această revizuire nu a fost nici pe departe suficient de ambițioasă pentru a respecta tratatele UE, Carta drepturilor fundamentale a UE și Acordul de la Paris.
Acestea susțin că blocul comunitar ar fi trebuit să evalueze dacă obiectivele sunt aliniate la obiectivul Acordului de la Paris de a menține încălzirea globală la maximum 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, dincolo de care, pe termen lung, se așteaptă cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
Reclamanții susțin că Uniunea Europeană ar fi trebuit să evalueze dacă își face partea sa echitabilă în conformitate cu standardele globale și dacă este posibil să facă mai mult.
Alte nemulțumiri ale reclamanților
De asemenea, ONG-urile reclamante contestă evaluarea impactului regulamentului. Acestea susțin că evaluarea ar fi trebuit să examineze modul în care regulamentul afectează drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la viață și la protecția mediului.
Anul trecut, ONG-urile i-au cerut Comisiei să revizuiască obiectivele, care ar necesita o reducere cu 40% a emisiilor până la finalul deceniului.
Însă Executivul a refuzat și a transmis că afirmațiile ONG-urilor erau nefondate. Acesta a declarat că a analizat impactul regulamentului asupra drepturilor fundamentale relevante și a susținut că nu este necesar să efectueze nicio evaluare științifică.
„Statele sunt obligate să adopte obiective privind emisiile bazate pe date științifice, în conformitate cu limitarea încălzirii globale la 1,5C. Am subliniat modul în care obiectivele UE pentru 2030 nu au fost derivate din cele mai bune date științifice disponibile privind clima, un aspect pe care Comisia nu l-a contestat nici măcar în apărarea sa în cazul nostru.
În schimb, a încercat să obțină anularea cauzei pe baza unor simple aspecte tehnice.”, a declarat Gerry Liston, avocat senior la GLAN.
Tentativa
Anterior, CAN Europe a coordonat un proces împotriva obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, care nu a fost admis. Modificările recente ale legislației îi permit să introducă un astfel de caz mai direct, dar nu are nicio cale legală de a contesta obiectivul mai larg de 55% al blocului, pe care îl consideră, de asemenea, inadecvat.
„Trebuie să folosim toate canalele disponibile pentru a face presiuni asupra Comisiei Europene pentru a aduce ambiția UE în materie de climă la nivelul cotei sale echitabile pentru atingerea obiectivului de 1,5C din Acordul de la Paris.
UE trebuie să accelereze reducerea emisiilor și să realizeze o reducere de cel puțin 65 % până în 2030 dacă dorește să fie un actor credibil. Recenta accelerare a dezvoltării energiilor regenerabile în multe țări și reducerile de costuri aferente oferă un nou impuls în acest sens.”, a declarat Sven Harmeling, responsabil cu clima în cadrul CAN Europe.
ONG-urile speră că pledoaria lor va fi susținută de o decizie istorică luată în aprilie de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a decis că Elveția a încălcat drepturile omului pentru un grup de peste 2.000 de femei elvețiene în vârstă, pentru că nu a luat măsuri suficiente cu scopul de a reduce emisiile naționale de gaze cu efect de seră.
Editor : Marina Constantinoiu
