Pe 20 februarie 2014, forţele de ordine au deschis focul asupra mulţimii care ocupa de mai bine de trei luni Maidanul din centrul Kievului. S-a folosit muniţie de război: s-a tras pe străzi, de pe clădiri şi de la ferestre. Înarmaţi cu bâte, pietre smulse din pavaj şi sticle incendiare, manifestanţii au ripostat cu furie.
Acum, în centrul Kievului, în locul manifestanţilor au fost amplasate poze gigant cu chipurile celor dispăruţi. De lângă aceste monumente tăcute, martorii masacrului au încă vii în memorie evenimentele de atunci.
La un an de la aceste momente şi în ciuda a două acorduri pentru încetarea focului, semnate la Minsk, situaţia din Ucraina rămâne tensionată.
Autorităţile de la Kiev spun că poziţiile trupelor ucrainene din apropierea oraşelor Doneţk şi Mariupol sunt în continuare atacate de rebeli, cu rachete și tiruri de artilerie. La rândul lor separatiştii acuză armata ucraineană că a lansat cel puţin 51 de atacuri asupra poziţiilor rebele.
Tensiuni sunt si la nivel politic. Autorităţile de la Kiev au anunţat că nu sunt dispuse să plătească factura şi pentru gazele care ajung în cele două regiuni separatiste Doneţk şi Lugansk. Oficialii spun că nu au nicio posibilitate să controleze ce cantitate de gaze va fi trimisă de ruşii de la Gazprom în aceste teritorii și nici care va fi utilizarea lor.
Pe de altă parte, Rusia continuă provocările. Ample manevre militare au loc în aceste zile chiar în apropierea graniţei cu Ucraina, în regiunea Krasnodar, dar şi în Crimeea, unde, potrivit agenţiilor de presă, nave ruseşti, submarine şi avioane se antrenează pentru respingerea unor eventuale atacuri cu rachete de croazieră.