„Trebuie să înţelegem că acest lucru (n.r. anexarea Crimeei) nu este despre teritoriu, avem destul, este vorba despre rădăcinile spiritualităţii noastre, este despre ceea ce ne face o naţiune unită”, a spus Vladimir Putin în faţa miilor de susţinători.
„Dragi prieteni, în Rusia mereu am considerat că ruşii şi ucrainenii sunt un singur popor şi cred în continuare acest lucru. Bineînţeles, naţionalismul radical este întotdeauna un pericol. Sunt convins că ucrainenii vor judeca activităţile celor care au adus ţara în această situaţie. Vom face toate eforturile pentru a ajuta Ucraina să depăşească această perioadă dificilă şi o vom ajuta să restabilească relaţii normale cu Rusia”, a mai spus preşedintele rus.
„În acelaşi timp, vom merge mai departe, vom consolida suveranitatea Rusiei, vom depăşi aceste probleme şi dificultăţi pe care singuri ni le-am creat în ultima perioadă. Şi, bineînţeles, vom depăşi problemele şi dificultăţile pe care alţii din exterior încearcă să ni le facă. Aceste încercări la care supun Rusia nu îşi vor atinge scopul. Vă mulţumesc pentru sprijin! Trăiască Rusia!”, şi-a încheiat Vladimir Putin discursul.
Pe 18 martie 2014, într-o ceremonie demonstrativ-impresionantă, Rusia anexa peninsula Crimeea.
Întrebat dacă există vreo speranţă pentru restabilirea ordinii de drept în Ucraina, respectiv trecerea teritoriului Crimeei înapoi la ucraineni, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, a răspuns că şansele sunt minime.
„Am senzaţia că speranţele, în acest moment, se apropie de limita inferioară, să nu spun de limita zero. Cel puţin în mesajele pe care Moscova le trimite în acest moment. Legislativul rusesc doreşte ca reunificarea cu Crimeea să devină zi naţională, prin urmare să devină şi mai profund împlântată în mentalul colectiv al Federaţiei Ruse”, a afirmat directorul ISPRI.
„Scopul declaraţiei preşedintelui Putin a fost tocmai de a transmite un avertisment părţii occidentale că despre Crimeea nu poate fi vorba de nicio negociere. Dacă despre estul Ucrainei se pot imagina rezultate de tipul acordurilor de la Minsk, despre Crimeea nu încape nicio discuţie. Acordurile de la Minsk nu pomenesc nimic despre Crimeea, fiind primul semnal că Occidentul s-a obişnuit cu ideea că, în ceea ce priveşte Crimeea, abordarea va fi – cel puţin pe termen scurt şi mediu – alta decât abordarea care priveşte Donbasul separat de Ucraina în acest moment”, a mai spus Dan Dungaciu.
„Ruşii şi ucreinenii sunt acelaşi popor, a mai spus-o Vladimir Putin de multe ori, chiar Biserica Ortodoxă Rusă este Biserica Rusiei Mari, a Rusiei Mici şi a Rusiei Albe, altfel spus a ruşilor, a ucrainenilor şi a belaruşilor. Este un mesaj transmis ucrainenilor pentru o resetare a relaţiei, pe care Federaţia Rusă o doreşte. Dar e şi un mesaj transmis occidentalilor ca, în viitoarea negociere pe care Occidentul o va face cu Federaţia Rusă pentru Ucraina, să plece de la ipoteza că interesul Federaţiei Ruse pentru Ucraina este major şi că relaţiile de fraţietate nu pot să fie ignorate, sau cel puţin Federaţia Rusă nu le va ignora”, a spus Dan Dungaciu.
„În paranteză fie spus, Federaţia Rusă pentru asta se pregăteşte, pentru o negociere cu Occidentul, adică de a redeveni ceea ce a fost înainte de 1989, respectiv un partener cu care discuţi de la egal la egal”, a adăugat el.
Peninsula Crimeea a făcut parte din teritoriul rus, dar a fost cedată în 1954 Ucrainei, la acea vreme republică în componenţa Uniunii Sovietice. Regiunea a păstrat în tot acest timp relaţii strânse cu Rusia, graţie numărului mare de etnici ruşi care locuiesc aici, aproximativ 70% din populaţie.
În ciuda acestor circumstanţe istorice folosite de Rusia pentru a justifica anexarea, comunitatea internaţională spune că un astfel de act este ilegal şi consideră în continuare că peninsula este teritoriu ucrainean.