Galerie Foto UE se pregătește de război, iar vârful de lance este nava pe care Putin a încercat să o cumpere din Franța (Politico)

Puternicul portelicopter al Franței este un sat plutitor echipat cu săli de sport și o brutărie, precum și rachete, mitraliere, nave de desant, elicoptere și tancuri, scrie Politico. Nava de asalt amfibiu este o piesă principală a exercițiilor militare de amploare desfășurate de Uniunea Europeană în luna octombrie în apropiere de coasta de sud a Spaniei.

În scenariul de antrenament ales de oficialii militari de top ai Uniunii Europene, trupele au trebuit să ia cu asalt o plajă pentru a salva guvernul unui stat aliat fictiv numit Seglia.

Acest tip de misiune este exact ceea ce vasul Tonnerre („tunet”) a fost proiectat să îndeplinească. Nava de asalt amfibiu poate transporta elicoptere, blindate, tancuri și trupe.

Portelicopterele reprezintă nucleul capacității Franței de a-și proiecta puterea – în alte cuvinte, de a-și exercita capacitățile militare pe teritoriul inamic sau pe teritoriu aliat care se confruntă cu un inamic, după cum a explicat căpitanul Adrien Schaar, comandantul navei Tonnerre.

Deschide galeria foto

,

Deviza navei este „si vis pacem, para Tonnerre”, care este o parodiere a dictonului latin „si vis pacem, para bellum” - dacă vrei pace, pregătește-te de război.

Tonnerre a intrat în dotarea marinei militare franceze în 2007 și este staționată la Toulon, pe coasta mediteraneană a Franței. Vasul face parte din clasa Mistral, construită în anii 2000.

Navele au fost folosite în mai multe operațiuni, inclusiv pentru evacuarea cetățenilor francezi și ai altor state europene din Orientul Mijlociu în timpul războiului din 2006 dintre Israel și Hezbollah și în timpul intervenției militare a Franței în Mali în 2013. Ele participă, de asemenea, la misiunile NATO și eforturile ONU de menținere a păcii.

Sevastopol și Vladivostok, cele două nave Mistral care nu au mai ajuns în Rusia

Cinci nave de acest tip au fost construite, iar Franța operează trei dintre ele. Celelalte două au un trecut mult mai complicat.

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy le-a vândut inițial Rusiei, marcând prima dată când o țară NATO plănuia să trimită echipament militar Moscovei. Însă, după ce președintele rus Vladimir Putin a anexat Crimeea în 2014, a devenit imposibil din punct de vedere politic ca vasele botezate Sevastopol și Vladivostok să fie livrate Rusiei.

Succesorul lui Sarkozy, François Hollande, a anulat comanda, iar Franța a trebuit să dea Rusiei înapoi cele 950 de milioane de euro plătite pentru achiziționarea navelor – unul dintre cele mai mari scandaluri diplomatice dintre Paris și Moscova înainte ca Putin să invadeze Ucraina.

Franța a vândut apoi navele Egiptului, iar toată încurcătura i-a costat pe francezi 409 milioane de euro.

Nava Tonnerre este un mini-oraș autonom cu un spital cu 69 de paturi ce include două unități de operații, un dentist, săli de sport și chiar și o brutărie unde brutarii fac sute de baghete în fiecare zi.

Tonnerre poate să reziste trei săptămâni fără să se reaprovizioneze. Bucătarii militari sunt special instruiți pentru a putea oferi echipajului format din sute de persoane o dietă echilibrată. La bordul vasului, o cină obișnuită constă în pui, orez și spanac. „Nu poți să ai paste sau cartofi prăjiți în fiecare noapte”, a unul dintre marinarii care lucrează la bucătărie.

Vasul joacă rolul unui centru de comandă și control mobil și poate transporta 16 elicoptere, precum și 60 de blindate sau 13 tancuri Leclerc. Puntea de 5.200 de metri pătrați funcționează și ca pistă de alergare pentru cei care doresc să își întindă picioarele.

Vasul Tonnerre nu a fost folosit mereu în război: după explozia din 2020 care a distrus portul Beirut din Liban, Franța a aprovizionat orașul cu alimente și materiale de construcții.

Viața la bordul Tonnerre nu este lipsită de dificultăți. Contactul cu familia și prietenii este limitat, având în vedere că echipajul stă departe de casă cu săptămânile sau chiar lunile. Telefoanele mobile sunt acceptate – dacă misiunea permite – însă de multe ori nu există semnal și doar personalul de rang înalt are acces la calculatoare.

Editor : Raul Nețoiu