Galerie Foto 31 de unități și 2.800 de soldați din 9 state participă la primul exercițiu militar de amploare al UE desfășurat în Spania
"Astăzi creăm o nouă pagină în apărarea UE", a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE, de la bordul navei de asalt amfibiu Juan Carlos I, la Cadiz, în sudul Spaniei. 31 de unități militare și 2.800 de soldați din 9 state ale UE participă în această săptămână la un exercițiu militar condus de UE. Este pentru prima dată când blocul comunitar planifică și inițiază un exercițiu militar major fără a beneficia de sprijinul NATO, în efortul de a crește capacitatea Uniunii de a răspunde mai rapid la crizele din afara granițelor sale. "Am spus de multe ori, europenii trebuie să își construiască o cultură strategică comună pentru a face față provocărilor lumii în care trăim", a mai spus oficialul european.
Evenimentele recente din vecinătatea blocului comunitar, inclusiv invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și atacurile teroriștilor Hamas asupra Israelului de săptămâna trecută, "nu fac decât să arate că, în calitate de europeni, trebuie să ne consolidăm securitatea, iar apărarea face parte din securitatea noastră", a declarat Borrell.
31 de unități militare, care includ echipamente aeriene, terestre, spațiale și cibernetice din Austria, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Malta, Portugalia, România și țara gazdă, Spania, iau parte la exercițiul militar care a început luni și ține o săptămână, transmite euronews.
Cu toate că primul exercițiu abia a început, planificarea următoarelor runde este în curs. Astfel, Germania se va ocupa de cea de-a doua ediție a exercițiului, programat pentru a doua jumătate a anului 2024.
Scopul exercițiului este de a crește gradul de pregătire și interoperabilitatea între armatele țărilor UE, precum și de a avansa spre crearea unei așa-numite capacități de reacție rapidă, cu alte scenarii pentru exerciții, inclusiv salvare și evacuare, sprijin pentru asistență umanitară și ajutor în caz de dezastre, a declarat Borrell.
UE are nevoie de o cultură strategică
"Din păcate, acestea sunt scenariile cu care trebuie să ne confruntăm și trebuie să fim pregătiți pentru a reacționa. Ele vor face parte din realitatea noastră de zi cu zi, așa cum deja vedem astăzi, în mod dramatic, în vecinătatea noastră apropiată", a mai spus înaltul oficial al UE.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Acesta crede că blocul comunitar trebuie să fie pregătit să acționeze în funcție de provocări, pentru a-și putea proteja cetățenii și pentru a contribui la stabilitatea globală. În acest sens, exercițiile comune în cadrul UE vor face din blocul comunitar un actor în domeniul apărării și un furnizor de securitate globală.
Noile exerciții vor spori capacitatea UE de a acționa mai rapid, de a răspunde la crize în afara UE și, de asemenea, vor contribui la construirea unei culturi strategice comune în materie de apărare, a mai afirmat Borrell
"Am spus de multe ori, europenii trebuie să construiască o cultură strategică comună pentru a face față împreună provocărilor lumii în care trăim", a explicat diplomatul european.
Cum ar trebui să arate forța militară a UE
Crearea unei capacități de reacție rapidă este una dintre pietrele de temelie ale Compasului strategic adoptat anul trecut de liderii UE pentru a consolida politica de securitate și apărare a blocului și pentru a face din acesta un furnizor de securitate mai capabil.
Aceasta ar trebui să fie operațională în 2025, cu până la 5.000 de soldați și capacități care să poată fi desfășurate rapid pentru a răspunde la diferite tipuri de crize, inclusiv transportul aerian al cetățenilor UE din țări străine, așa cum s-a întâmplat recent în Niger, Sudan sau Afganistan.
Unele state ale UE au fost reticente față de planurile pentru o politică de apărare mai coordonată la nivelul UE, o idee susținută de Franța, din cauza temerilor că aceasta ar duce la o slăbire a rolului NATO în regiune.
UE "ar trebui să poată face mai multe"
Dar preluarea Afganistanului de către talibani în vara anului 2021, care a făcut ca țările occidentale să se grăbească să își evacueze cetățenii, a dat un nou impuls negocierilor. Întărirea trupelor rusești de-a lungul graniței cu Ucraina și invazia ulterioară la scară largă au condus la un acord.
Întrebat dacă ar fi fost de folos o forță de reacție rapidă în ceea ce privește evenimentele care se desfășoară în Orientul Mijlociu, Borrell a declarat că UE "ar trebui să poată face multe".
"În acest moment, cel mai important lucru este să oferim asistență umanitară pentru oamenii care au nevoie în Gaza. Acest lucru va necesita multă capacitate logistică și va necesita, de asemenea, sprijin și protecție militară", a mai spus el.
"Cu siguranță, nu ar trebui să intervenim într-o astfel de luptă, dar dacă UE vrea să protejeze civilii și vrem să le oferim sprijin, va fi nevoie de multă capacitate logistică, iar aceasta va fi una dintre misiunile forței de reacție rapidă", a mai explicat Borrell.
Editor : Andreea Smerea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
