Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut luni comandantului armatei ucrainene Valeri Zalujnîi să demisioneze, însă generalul a refuzat, alimentând speculaţii cu privire la faptul că va fi dat afară, relatează The Guardian.
Tensiuni între cei doi se acumulează de mai multe săptămâni, în urma eşecului unei contraofensive ucrainene, însă o forțare a lui Zalujnîi să plece de la conducerea armatei este considerată şocantă de mulţi observatori,
Un deputat ucrainean din opoziţie, Oleksii Goncearenko, un susţinător al generalului, a declarat marţi cotidianului The Guardian că a „înţeles că preşedintele (Volodimir Zelenski) i-a cerut ieri (luni) lui Valeri (Zalujni) să demisioneze, dar acesta a refuzat”.
Deputatul consideră că este vorba despre un conflict de personalitate.
„Personal, cred că este o idee proastă. Nu există probleme fundamentale între ei, însă biroul lui Zelenski este îngrijorat că Zalujnîi face declaraţii politice şi nu militare”, declară Goncearenko.
Aşteptări ale unei demiteri iminente a lui Zalujnîi au apărut luni după-amiaza pe reţele de socializare.
După aproximativ două ore, Ministerul Apărării a reacţionat sec - „dragi jurnalişti, răspundem imediat tuturor. Nu, nu este adevărat” - presupunând că orice cititor al acestei reacţii înţelege despre ce este vorba.
The Guardian scrie că este neclar dacă subiectul s-a încheiat aici.
Goncearenko a declarat că Zelenski îl poate demite pe Zalujnîi şi înlocui - o decizie în care are nevoie de susţinerea Ministerului Apărării -, în urma unei evaluări a reacţiei publice şi internaţionale.
The Guardian scrie că cel mai probabil înlocuitor ar fi Kirilo Budanov, comandantul serviciilor militare de spionaj, însărcinat cu operaţiuni sub acoperire împotriva Moscovei.
Budanov a fost prezentat în 2023 drept înlocuitor al ministrului Apărării Oleksii Reznikov, în altă „saga lungă” a unei demiteri care a apărut în urma unor speculaţii asemănătoare.
Cotidianul britanic comentează că nu se ştie cum va arăta o strategie militară alternativă, în contextul în care Rusia şi-a consolidat poziţiile, iar prioritatea Ucrainei nu este linia frontului, ci convingerea Congresului Statelor Unite să aprobe o anvelopă în valoare de 61 de miliarde de dolari, care să asigure Ucrainei livrări de armament din Statele Unite timp de încă un an.
Democraţii i-au acuzat marţi pe republicani de faptul că vor să facă să eşueze în mod voit negocierile, legând ajutarea Ucrainei de o însăsprire a politicilor imigraţiei la frontiera de sud a Americii cu Mexicul, pentru a-l ajuta pe Donald Trump în campania electorală.
Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a îndemnat pe liderii Uniunii Euroepene (UE) să accelereze sprijinul pentru Ucraina, într-un discurs la Academia Militară din Suedia.
„Preţul victoriei Rusiei este prea mare pentru noi toţi”, a avertizat el.
„Nu mai există un cadru şi o arhitectură de securitate în cazul unei victorii a Rusiei în Ucraina”, a avertizat Macron.
O contraofensivă ucraineană lansată în iunie a eşuat în străpungerea liniilor ruse, în pofida unor critici cu privire la o extindere a atacului pe prea multe axe, însă adevărata dispută între preşedinte şi comandantul armatei pare să fie politică, comentează publicația The Guardian, citată de News.ro.
Generalul ucrainean este cea mai populară figură din ţară în afara preşedintelui, iar cota sa irită echipa preşedintelui, în contextul în care Zelenski a analizat eventualitatea organizării unor alegeri, suspendate în baza legii marţiale.
Zalujnîi declara The Economist, într-un interviu la începutul lui noiembrie, că el consideră că războiul se află într-un impas şi cerea ajutor din Occident, însă câteva zile mai târziu Zelenski i-a respins această evaluare.
„Toată lumea este obosită, indiferent de statut. Şi avem păreri diferite. Dar nu este un impas”, declara Zelenski atunci, adăugând că avioanele de vânătoare de tip F-16 care vor veni din Occident pot conduce la o străpungere în 2024.
Speculaţii circulă de luni de zile în presa ucraineană, potrivit cărora Zalujnîi ar fi singurul rival viabil al lui Zelenski la preşedinţie, în cazul în care s-ar organiza alegeri, războiul ar continua, iar generalul ar decide să candideze.
Zalujnîi nu a declarat niciodată că ar intra în politică, însă apare în postări pe Facebook împreună cu soţia sa, interpretate la Bankova - Downing Street-ul ucrainean - drept un semn al acestei intenţii.
În noiembrie, Zelenski şi-a avertizat generalii să nu intre în politică, într-un interviu acordat tabloidului britanic The Sun.
El aprecia că ar fi o „greşeală uriaşă” ca comandanţi care „gestionează războiul să se gândească că mâine fac politică sau (candidează în) alegeri”.
Adresându-se în mod direct comandantului armatei, el adăuga că, „cu tot respectul pe care-l datorez generalului Zalujnîi şi tuturor comandanţilor de pe câmpul de luptă, există o înţelegere absolută a ierarhiei”, în care preşedintele este comandantul suprem.
În decembrie, sondaje consultate de cotidianul ucrainean Kyiv Independent arătau că Zalujnîi este principalul rival al lui Zelenski, şi că acesta l-ar înfrânge cu un scor mic, de două puncte procentuale, în turul doi.
La acea vreme, biroul preşedintelui a negat că a auzit despre aceste sondaje, în pofida unor zvonuri potrivit cărora chiar acesta le-ar fi comandat.
O expertă în Ucraina de la centrul de reflecţie Chatham House, Orisia Luţevici, consideră că zvonuri despre demiterea lui Zalujnîi au rolul să testeze opinia publică.
„Având în vedere încercările Rusiei de a destabiliza unitatea ucraineană din interior, aceste atacuri împotriva lui Zalujnîi fac jocul inamicului”, avertizează ea.
Editor : Liviu Cojan
