E o propunere franco-germană cuprinsă într-un document confidenţial intrat în posesia Reuters. Aceste propuneri reflectă, de fapt, o grabă foarte mare în interiorul blocului comunitar de a pune la punct o legislaţie comună în privinţa migraţiei până la europarlamentarele din mai 2019.
Şi se urmăreşte de fapt şi o poziţie mai fermă împotriva unor state ca Ungaria, care a ridicat garduri la graniţă, sau Italia - care a ţinut navele de migranţi în larg şi nu le-a permis acostarea. În vreme ce Germania şi-a deschis larg porţile şi a aprobat pe bandă rulantă cererile de azil.
Bruxellesul vrea o distribuire corectă a migranţilor în rândul statelor membre.
Iar planurile sunt întinse pe opt ani.
Documentul sprijinit de Franţa şi Germania arată că banii pe care îi vor plăti ţările care refuză să accepte refugiaţi pe teritoriul lor vor fi alocaţi sub forma unor măsuri de solidaritate. Ar putea, spre exemplu, să fie plăţi către bugetul Uniunii Europene sau finanţarea unor proiecte de dezvoltare în Africa, de unde provin majoriatea migranţilor.
Potrivit datelor Organizaţiei Unite, anul acesta au sosit prin Marea Mediterană aproape 100.000 de imigranţi.
Dar afluxul din 2015 a prins Europa pe picior nepregătit.