Sute de migranți fără adăpost sunt alungați de pe străzile Parisului înainte de Jocurile Olimpice de anul viitor

În ultimele două luni, guvernul francez a accelerat transferul persoanelor fără adăpost din Paris în alte părți ale țării, ca parte a unui plan de a reduce o parte din presiunea asupra serviciilor de adăpost de urgență ale capitalei. În fiecare săptămână, între 50 și 150 de persoane sunt duse într-una din cele 10 locații din Franța, potrivit guvernului, transmite CNN, într-un reportaj care încearcă să deslușească politicile de integrare a migranților în societatea franceză.

În ciuda refuzului guvernului că acțiunea are orice legătură cu Jocurile Olimpice, pe care Parisul le va găzdui în vara anului 2024, unele organizații neguvernamentale și oficiali aleși cred că Olimpiada face parte din motivul pentru care acest plan de relocare a fost recent activat.

„Am auzit că vin să ne ia astăzi, dar nu sunt sigur încotro mergem”, a declarat Obsa, un refugiat politic în vârstă de 31 de ani din Etiopia, pentru CNN. El dorește să fie identificat printr-un pseudonim din cauza preocupărilor legate de represalii.

Obsa a făcut călătoria periculoasă către Franța în 2017, călătorind din Etiopia prin Sudan și Libia, apoi traversând Marea Mediterană până în Italia.

Acum are un loc de muncă cu normă întreagă la Paris, dar, chiar și după atâția ani petrecuți în oraș, nu a reușit să găsească o cazare permanentă, în mare parte din cauza costurilor extrem de mari de închiriere din capitală și a disponibilității foarte limitate a locuințelor sociale mai accesibile. Obsa se baza pe o locuință de urgență într-un hotel, dar spune că a fost dat afară după ce soția sa i s-a alăturat. „Pur și simplu au refuzat. Ei au spus: nu avem loc pentru soția ta”, și-a amintit el.

Hotelurile din Paris au început să-și anuleze contractele de locuințe de urgență cu guvernul

Obsa nu este singurul cu această experiență. Înainte de Jocurile Olimpice de anul viitor, hotelurile din Paris au început să-și anuleze contractele de locuințe de urgență cu guvernul pentru a face spațiu pentru afluxul așteptat de turiști, potrivit lui Paul Alauzy de la Medecins Du Monde, un ONG care lucrează cu migranții fără adăpost.

În 2022, aproximativ 50.000 de persoane fără adăpost erau găzduite în fiecare noapte în hoteluri din regiunea Ile-de-France, potrivit Federației Actorilor Solidari, un grup-umbrelă pentru asociațiile locale și organizațiile caritabile. Anul acesta, cel puțin 5.000 dintre locurile de hotel disponibile anterior au fost deja anulate, a raportat BFMTV, afiliat CNN, ceea ce ar putea explica parțial de ce refugiați precum Obsa și soția sa au fost împinși din nou în stradă.

Prefectura din Paris a declarat pentru CNN că numărul efectiv de locuri de locuințe de urgență pierdute a fost mai aproape de 2.000, deoarece orașul a găsit soluții alternative pentru a compensa camerele de hotel anulate.

În orice caz, camerele de hotel pierdute sunt departe de a fi principala problemă pentru populația fără adăpost din Franța. Aproximativ jumătate dintre persoanele fără adăpost din țară sunt concentrate în regiunea Ile-de-France, unde au acces la mai multe organizații caritabile, oportunități de angajare și legături personale.

Potrivit cifrelor Ministerului Locuinței, din cele puțin peste 200.000 de persoane fără adăpost găzduite în fiecare noapte în țară, 100.000 se află în Ile-de-France.

Nu există suficiente locuri la adăposturile de urgență din Paris pentru a găzdui pe toată lumea

În timp ce Obsa vorbește cu CNN, zeci de polițiști francezi se apropie și înconjoară zona. O serie de autobuze mari albe parchează și blochează strada. Unul dintre autobuze are un panou pe care scrie „Bordeaux”, pe altul scrie „Marsilia”, orașe aflate la sute de kilometri de capitală.

Personalul și voluntarii de la organizațiile umanitare locale și de la poliția din Paris vorbesc cu migranții care par uluiți de ceea ce se întâmplă.

Autoritățile îi informează pe migranți printr-un megafon că se pot urca într-unul dintre autobuze pentru a merge la Marsilia sau Bordeaux, unde vor fi cazați. Cei care doresc să rămână în capitală sunt încurajați să demonstreze că au un contract de muncă pe termen lung.

Chiar și atunci, totuși, nu li se va garanta un acoperiș deasupra capului. „Nu pot să plec, am un contract de muncă pe un an”, a spus Obsa, care lucrează ca administrator IT. „Trebuie să rămân măcar în regiunea Ile-de-France.”

În total, 1.800 de persoane fără adăpost, dintre care majoritatea sunt migranți, au fost mutate în afara Parisului din aprilie, potrivit cifrelor dezvăluite CNN de către Delegația Interministerială pentru Cazare și Acces la Locuință (Dihal), un grup guvernamental care reunește Ministerul de Interne și Ministerul Locuinței.

Aproximativ 10 adăposturi regionale temporare, cunoscute sub numele de SAS, au fost înființate în toată țara pentru a-i primi pe noii sosiți în afara Parisului, potrivit Dihal.

Fiecare SAS poate găzdui până la 50 de persoane

„Toate acestea se întâmplă într-un moment crucial, când există și pregătirea pentru Jocurile Olimpice”, a spus Yann Manzi, fondatorul Utopia 56, un ONG francez care lucrează cu migranții fără adăpost, „și incapacitatea statului de a face față realității a ceea ce se întâmplă pe străzile Parisului, de a înțelege ceea ce înseamnă a continua să plece mii de oameni care au sosit pe teritoriul nostru fără niciun sprijin.”

În 2022, Franța a primit 155.773 de cereri de azil, potrivit guvernului. Ministrul de Interne Gerald Darmanin a declarat într-o serie de interviuri televizate că Franța va primi în mod deschis refugiații politici, dar că ușile sale vor rămâne închise oricăror migranți care sosesc ilegal în țară și care nu se confruntă cu persecuția în țările lor de origine. Potrivit cifrelor guvernamentale, în 2022, aproape 20.000 de imigranți ilegali au fost deportați.

Într-un interviu televizat duminică, președintele francez Emmanuel Macron a insistat că Franța își face partea de treabă pentru a ajuta migranții care sosesc pe țărmurile Europei, cheltuind, printre altele, aproximativ 2 miliarde de euro în fiecare an pentru cazare de urgență pentru persoanele fără adăpost. El a concluzionat, totuși, că țara pur și simplu „nu poate suporta toată sărăcia din lume”.

Dihal a negat pentru CNN că ar exista vreo legătură între planul de relocare și viitoarele Jocuri Olimpice, insistând că schema urmărește să reducă povara asupra regiunii Ile-de-France și să asigure persoanelor fără adăpost de aici un sprijin mai mare și mai individualizat în provincii.

Un purtător de cuvânt al grupului responsabil de proiectul ”Paris 2024” a declarat pentru CNN că planul de relocare nu are „nimic de-a face cu” Jocurile sau Cupa Mondială de Rugby în curs de desfășurare în Franța.

„Situația privind cazarea de urgență în regiunea Ile-de-France nu este, din păcate, nimic nou și a devenit mai critică în ultimele luni, indiferent de faptul că regiunea găzduiește Jocurile Paris 2024 anul viitor”, a spus purtătorul de cuvânt.

Manzi, de la Utopia 56, crede că efortul de relocare ar putea fi o idee bună în principiu, dar spune că problema este că adăposturile regionale vor găzdui oamenii doar trei săptămâni, conform orașelor însărcinate să-i găzduiască, iar ce se întâmplă după aceea rămâne incert.

„În medie, 25% până la 30% (dintre oameni) se întorc în stradă”

În SAS, unii oameni sunt ajutați să găsească o locuință și un loc de muncă pentru care ar putea fi eligibili, în funcție de statutul lor juridic, dar nu funcționează pentru toată lumea. „În medie, 25 până la 30% (dintre oameni) se întorc în stradă”, a spus Manzi. „Ei se trezesc la sfârșitul acestor trei săptămâni fără nicio soluție și, prin urmare, ajung din nou fără un acoperiș deasupra capului.”

În Bordeaux, unul dintre orașele selectate pentru a găzdui un SAS, acest număr este de până la 40%. „Ei dispar”, a declarat viceprimarul din Bordeaux Harmonie Lecerf-Meunier pentru CNN. „Presupunem că se întorc la Paris.”

Potrivit Dihal, în ultimele săptămâni, numărul persoanelor care au părăsit SAS-ul la care au fost trimiși a fost de aproximativ 17%.

Cealaltă problemă este lipsa spațiilor de locuințe de urgență disponibile în regiunile în care sunt transferați migranții. „Așa că oamenii se vor găsi din nou în stradă, doar că nu la Paris. Îi scoatem din Paris și îi punem pe străzi în altă parte... doar mutăm problema, fără să o rezolvăm”, a spus Brice.

Într-o declarație de presă din mai 2023, guvernul a spus că ministrul locuinței „a cerut prefecturilor să lucreze la înființarea acestor centre în colaborare cu aleșii și asociațiile locali”. Dar, primăriile din Lyon și Bordeaux, două orașe care găzduiesc un SAS, au declarat pentru CNN că nu au fost niciodată consultate de guvern. „Am aflat cu o zi înainte”, a spus Lecerf-Meunier din Bordeaux.

În mod similar, viceprimarul Lyonului, Sandrine Runel, a declarat că guvernul s-a grăbit să amelioreze situația din Paris și Ile-de-France, fără a se asigura că resursele adecvate sunt disponibile în altă parte. „Olimpiadele sunt un pretext pentru a direcționa oamenii către regiuni, fără nici un plan și fără a verifica măcar capacitățile de primire pe care le au regiunile”, a spus ea. „Chestiunea primirii străinilor este una dificilă din punct de vedere politic și social”, a spus Brice, referindu-se la migranți. „Și așa, guvernul a ales să nu vorbească despre asta, ceea ce, în opinia mea, este o greșeală”.

Brice consideră că împărțirea responsabilităților de primire între regiuni, dacă se face corect, ar putea permite Franței să ofere un sprijin mult mai atent, uman și, în cele din urmă, eficient miilor de migranți care intră în țară în fiecare an. Pentru ca sistemul să funcționeze, însă, trebuie să fie bine finanțat și bine gestionat, a spus Brice. Cel mai important, așa cum susțin activiștii și orașele gazdă, toți cei implicați, de la migranții care sunt relocați până la orașele cărora li se cere să-i găzduiască, trebuie să fie bine informați și implicați activ în planificare.

„Dacă guvernul nu își asumă responsabilitatea și nu își pune la dispoziție mijloacele adecvate, riscă să învingă singura soluție utilă pentru primirea corectă a străinilor în această țară”, a conchis Brice.

Soarta celor care rămân în Paris este incertă

Înapoi în tabăra persoanelor fără adăpost de la stația de metrou Stalingrad, Abdullatif, în vârstă de 29 de ani, din Afganistan, pare stresat. „Am auzit că trebuie să ne mutăm din Paris, dar nu vreau. În sfârșit încep să mă calific ca electrician și trebuie să rămân aici”, a spus Abdullatif, care și-a dat doar prenumele. El decide să rămână la Paris.

Cu toate acestea, soarta celor care decid să rămână în capitală este, de asemenea, incertă. „Fie accepți ceea ce îți oferă, fie te întorci în stradă”, a explicat Alauzy, de la Medecins Du Monde, care a asistat acum la mai multe operațiuni de relocare.

Și, deși plecările în regiuni sunt voluntare, multe dintre ONG-urile implicate în planul de relocare au declarat pentru CNN că migranții nu sunt adesea informați în mod corespunzător despre ceea ce îi așteaptă la destinație înainte de plecare. Primăriile Lyon și Bordeaux au susținut această afirmație. Ei au spus că oamenii au sosit în orașele lor după ce li s-a promis cazare permanentă, când de fapt nimic nu le este garantat după primele trei săptămâni în SAS-ul local.

Abdullatif și Obsa, precum și alții care au optat împotriva relocarii, sunt luați la bordul unui autobuz pe care scrie „Paris”, cu destinația precisă necunoscută.

Câteva zile mai târziu, CNN l-a contactat din nou pe Obsa. El a spus că este încă fără adăpost, locuind temporar cu un prieten la Paris. Autoritățile i-au refuzat din nou lui și soției sale locuințe sociale de urgență, a spus el.

„Mi-au spus că nu este loc pentru mine aici, nici măcar în regiunea Ile-de-France. Este incredibil... Cum o regiune întreagă nu are spațiu pentru doi oameni?”

Editor : M.I.